2ra-2005/18 — cu privire la incasarea prejudiciului material, venitul ratat si cheltuieli de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea prejudiciului material, venitul ratat si cheltuieli de judecata
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-2005/18 — cu privire la incasarea prejudiciului material, venitul ratat si cheltuieli de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2005/18
Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești – M. Nicorici
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu
ÎNCHEIERE
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Ciobanu,
reprezentată de avocatul Vladislav Teleba,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Ciobanu
împotriva lui Vasile Plugaru, intervenient accesoriu Andrei Cazacu cu privire la
încasarea prejudiciului material, venitului ratat și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2018, prin care s-a respins
apelul declarat de către Ciobanu Elena și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Soroca,
sediul Florești din 20 decembrie 2017,
c o n s t a t ă:
La 16 mai 2016 Elena Ciobanu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată,
împotriva lui Vasile Plugaru, solicitând încasarea prejudiciului material în mărime
de 20 000 lei, a venitului ratat în mărime de 176 400 lei.
În motivarea cererii reclamanta a indicat că la 25 iunie 2014 Vasile Plugaru,
samovolnic, în scopul recuperării prejudiciului, a luat 10 capre de la Afanasie
Ciobanu (soțul reclamantei, în prezent decedat), care se aflau pe imașul din marginea
satului Băhrinești, raionul Florești.
În privința lui Vasile Plugaru a fost pornită cauza contravențională, în temeiul
art. 355 Cod contravențional. Prin ordonanța procurorului în procuratura raionului
Florești din 05 august 2014, Vasile Plugaru a fost recunoscut vinovat de comiterea
contravenției prevăzute de art. 355 Cod contravențional, după semnele calificative:
samovolnicia, adică exercitarea în mod arbitrar a unui drept efectiv sau presupus
prin încălcarea ordinii stabilite de legislație, fără a se cauza o daună considerabilă
persoanei și i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de amendă contravențională în
mărime de 30 unități contravenționale.
A menționat că Vasile Plugaru până în prezent nu a restituit caprele, care i-ar fi
adus venit pe parcursul acestor ani și nici nu i-a compensat prejudiciul.
1
Astfel, pentru a confirma suma prejudiciului material, a fost prezentat un
certificat eliberat de către directorul pieței agricole din or. Florești, care indică că o
capră costă 2000 lei, prejudiciul cauzat constituind 20 000 lei.
În această perioadă a ratat un venit în sumă de 176 400 lei, constituit din prețul
laptelui, care urma să-l obțină de la 10 capre.
Reclamanta a mai indicat că Afanasii Ciobanu a decedat la data de 14.10.2015,
iar conform certificatului de moștenitor legal din 20.04.2016 ea a devenit moștenitor
al defunctului.
Prin încheierea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Florești s-a atras în proces
în calitate de intervenient accesoriu Andrei Cazacu. (f.d. 30-31)
Prin hotărârea din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești s-a
respins cererea înaintată de către Elena Ciobanu împotriva lui Vasile Plugaru,
intervenient accesoriu Andrei Cazacu cu privire la încasarea prejudiciului material,
a venitului ratat și a cheltuielilor de judecată. (f.d. 105, 109-112)
Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat
de către Elena Ciobanu și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești
din 20 decembrie 2017. (f.d. 139, 140-145)
La 28 iulie 2018 Elena Ciobanu, reprezentată de avocatul Vladislav Teleba, a
declarat recurs împotriva actelor judecătorești ale instanțelor inferioare, solicitând
casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2018 și a hotărârii Judecătoriei
Soroca, sediul Florești din 20 decembrie 2017, cu emiterea unei noi decizii, prin care
a admite acțiunea integral. (f.d. 152-154)
În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că hotărârea primei
instanțe și decizia instanței de apel sunt ilegale, neîntemeiate și pasibile de a fi casate,
deoarece nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată și a fost interpretată în
mod eronat, nu s-a luat în considerație probele prezentate și argumentele, care
demonstrează că a fost adus prejudiciu material recurentei în urma acțiunilor lui
Vasile Plugaru, precum și că a ratat un venit considerabil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 26 aprilie 2018.
Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 14 iunie 2018.
Astfel, recursul, declarat la data de 28 iulie 2018, se consideră a fi depus în
termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Elena
Ciobanu, reprezentată de avocatul Vladislav Teleba, este inadmisibil din
următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel
a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
2
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Elena Ciobanu, reprezentată de avocatul Vladislav Teleba
asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Elena Ciobanu, reprezentată de avocatul Vladislav Teleba,
inadmisibil.
3
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.
(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune :
Recursul, declarat de către Elena Ciobanu, reprezentată de avocatul Vladislav
Teleba, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
4