2ra-1715/18 — Demolarea constructiei neautorizate, stabilirea hotarelor terenului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Demolarea constructiei neautorizate, stabilirea hotarelor terenului
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1715/18 — Demolarea constructiei neautorizate, stabilirea hotarelor terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1715/18
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central, judecător: N. Costaș
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru
ÎNCHEIERE
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Neonila Lesnicova,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a avocatului Maria Corolevschi
în interesele lui David Mandelblat către Lidia Socolovscaia, Tamara Smirnova –
succesorul lui Victor Smirnov, cu privire la stabilirea în natură a hotarelor terenului
cu demolarea construcției neautorizate,
împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respinsă cererea de apel depusă de avocatul Maria Corolevschi în interesele lui David
Mandelblat și menținută hotărârea din 06 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul
central de respingere a acțiunii,
constată:
La 27 mai 2016, avocatul Maria Corolevschi, în interesele lui David Mandelblat,
a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Socolovscaia, Victor
Smirnov și Valentina Babinscaia, prin care a solicitat obligarea pârâților să nu creeze
obstacole lui David Mandelblat în folosirea bunului imobil - terenul, ce-i aparține cu
drept de proprietate și anume 2/3 din toată suprafața terenului de XXX, situat pe str.
XXXX, la fel, a solicitat obligarea lui Victor Smirnov să demoleze construcția ilegal
construită pe terenul în cauză.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 06 aprilie 1971, David Mandelblat, conform
contractului de vânzare-cumpărare nr. 1-251, a procurat 2/3 din suprafața casei de
locuit de pe strada XXXX, cu suprafața de XXXX, ce se compune din 6 odăi de
locuit, dintre care trei odăi au suprafața de XXXX m2, XXXX m2, XXXX m2 și
construcțiile accesorii - sarai și subsol. Odată cu procurarea a 2/3 din casă, dânsul a
devenit și proprietarul a 2/3 din teren.
Proprietari ai acestei clădiri mai sunt și Lidia Socolovscaia, Victor Smirnov și
Valentina Babinscaia (Melnicenco).
Potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXX din
2002, eliberat de Oficial Cadastral Teritorial Bălți, filiala ÎS „Cadastru”, din suprafața
totală a terenului cu suprafața de XXXX ha, proprietarii dețin următoarea cotă-parte:
Lidia Socolovscaia - 1/6; Victor Smirnov - 1/12; Valentina Babinscaia (Melnicenco)
– 1/12; Albert Mandelblat fiul lui David Mandelblat - 1/6 și David Mandelblat – 1/6.
Albert Mandelblat a plecat în Israil și i-a lăsat în folosință tatălui său, David
Mandelblat - 1/6 din proprietatea sa, astfel, în total reclamantului îi aparține în
folosință 3/6+1/6=4/6, echivalentul a 2/3 din terenul din litigiu, pentru care până la
momentul actual a achitat toate impozitele.
Cu toate acestea, reclamantul fiind proprietar al acestui bun imobil nu se poate
folosi de el, deoarece pârâții contrar voinței reclamantului se folosesc de acest bun de
mai mulți ani. Astfel, din suprafața totală a terenului de 2/3 pe care le are în folosință,
se folosește doar de o parcelă mică de teren, iar vecinul lui Victor Smirnov și-a
construit pe teritoriul lui David Mandelblat un sărai, fără acordul lui, acesta
necunoscând dacă imobilul dat este sau nu înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial
Bălți. Iar toate încercările de a soluționa conflictul pe cale amiabilă au eșuat.
La 22 noiembrie 2016, de către reprezentantul reclamantului, avocatul Maria
Corolevschi, a fost depusă cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat
încetarea procesului civil în privința Valentinei Babinscaia, deoarece aceasta a
înlăturat obstacolele și, totodată, a solicitat înlocuirea părții decedate, a pârâtului
Victor Smirnov, în procesul civil cu succesorul său în drepturi, soția sa Tamara
Smirnova.
Prin încheierea din 14 decembrie 2016 a Judecătoriei Bălți, a fost admisă cererea
avocatului Maria Corolevschi, în interesele lui David Mandelblat și s-a înlocuit
pârâtul Victor Smirnov cu succesorul său în drepturi Tamara Smirnova.
La aceiași dată a fost emisă încheierea prin care s-a admis renunțul
reclamantului la acțiune în privința Valentinei Babinscaia și procesul în latura dată
fiind încetat.
La 10 februarie 2017, avocatul Maria Corolevschi, în interesele lui David
Mandelblat, a depus cerere de concretizare a acțiunii, solicitând stabilirea în natură și
hotarele cotei-părți a proprietarului David Mandelblat.
Prin încheierea din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central, la cererea
reprezentantului reclamantului, avocatul Maria Corolevschi, s-a dispus efectuarea
constatării specialistului Oficiului Cadastral Teritorial Bălți pentru a petrece măsurări
în teritoriu al terenului cu nr. cadastral XXXX, situat în XXXX.
Prin hotărârea din 06 septembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central,
acțiunea a fost respinsă integral.
La 15 septembrie 2017, cu respectarea termenului de atac prevăzut de art. 362
Cod de procedură civilă, avocatul Maria Corolevschi, în interesele lui David
Mandelblat, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 06 septembrie 2017 a
Judecătoriei Bălți, sediul central, prin care a solicitat casarea acesteia și admiterea pe
deplin a cererii de chemare în judecată.
Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, cererea de apel a fost
respinsă și menținută hotărârea primei instanțe.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o
apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și a elucidat pe deplin toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat
normele de drept material și procedural, în consecință adoptând o hotărâre întemeiată.
La 20.06.2018, Neonila Lesnicova a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel.
În motivarea recursului a indicat că dânsa este succesorul în drepturi a lui David
Mandelblat conform certificatului de moștenitor testamentar nr. 3735 din 29 mai
2018.
Consideră că decizia instanței de apel este nefondată și este contrară
prevederilor art. 118 alin. (1), art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, totodată,
instanța de apel a acționat contrar prevederilor care determină limitele judecării
apelului.
Astfel, a solicitat repunerea în termen a recursului, admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri
noi de admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost
dispusă înlocuirea defunctului reclamant, David Mandelblat, cu succesorul lui în
drepturi Neonila Lesnicova
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 28
noiembrie 2017, iar recursul a fost depus la 20 iunie 2018.
În același timp, instanța de recurs constată că dat fiind faptul că recurenta, în
conformitate cu legislația în vigoare, a primit certificatul de moștenitor testamentar
la 29 mai 2018, recursul este declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea
de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Neonila Lesnicova, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri, pe când în recursul declarat de către Neonila Lesnicova, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către
Neonila Lesnicova, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Neonila Lesnicova, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu