2ra-1667/18 — Anularea ordinului, restabilirea în functie

Dosarul nr. 2ra–1667/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. O. Cojocaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mîrza Tatiana,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mîrza

Tatiana către Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu” privind anularea ordinului nr.

25 din 22.02.2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

mustrare, ordinului nr. 29 din 03.03.2017 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de mustrare aspră, ordinului nr. 129 din 15.06.2017 cu

privire la concedierea din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

absența forțată de la serviciu și a prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Mîrza Tatiana și menținută hotărârea din 18

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

c o n s t a t ă:

La 29 mai 2017, Mîrza Tatiana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

către Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu”, privind anularea ordinului nr. 25 din

22.02.2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare,

ordinului nr. 29 din 03.03.2017 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub

formă de mustrare aspră, ordinului nr. 129 din 15.06.2017 cu privire la concedierea

din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la

serviciu și a prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că din data de 20 iunie

2016 activează la biblioteca ”Onisifor Ghibu”, filială a bibliotecii municipale ”B.

P. Hașdeu”, fiindu-i stabilită o perioadă de probă de 3 luni. La expirarea perioadei

de probă, Vitalie Răilean, directorul bibliotecii ”Onisifor Ghibu”, a menționat în

fața întregului colectiv că petiționara nu face față funcției de bibliotecar și a

îndemnat-o să depună cerere de eliberare. Inițial a depus o cerere de eliberare însă

ulterior și-a retras-o, iar din acel moment susține că este supusă la diverse acțiuni

de discriminare și hărțuire și anume: în primul rând a activat în perioada iunie-

noiembrie 2016 câte 8 ore pe zi, la momentul când a fost transferată la 6 ore de

1

lucru pe zi i-a fost micșorat drastic salariul, cât de bine nu ar lucra și cât nu s-ar

strădui nu i se adaugă nimic pentru intensitate, nu este chemată la adunările care se

fac în colectiv, nu i se oferă acces la planul de activitate al bibliotecii, nu are acces

la adresa blogului bibliotecii, nu i se permite publicarea pe blog sau la vreo altă

publicație de articole.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani), cererea de chemare în judecată a reclamantei Mîrza Tatiana către

Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu”, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Mîrza Tatiana și menținută hotărârea din 18 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

La 28 iunie 2018, Mîrza Tatiana a declarat recurs împotriva deciziei din 03

mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea ei să fie admisă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea.

La 23 august 2018, Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu” a depus referință la

cererea de recurs solicitînd respingerea acestuia cu menținerea actului judecătoresc

contestat.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință în raport cu

materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat de către Mîrza Tatiana, neîntemeiat și care urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Mîrza Tatiana, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

2

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Mîrza Tatiana.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mîrza Tatiana.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

3