3ra-1239/18 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1239/18 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1239/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central – V. Varanița
Instanța de apel: CA Chișinău – A. Minicuna, V. Sîrbu, V. Mihaila
ÎNCHEIERE
19 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Luiza Gafton
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Duca,
în cauza civilă la acțiunea lui Ion Duca împotriva Consiliului orășenesc
Sîngera, intervenient accesoriu Maria Brînzila cu privire la contestarea actului
administrativ,
împotriva deciziei din data de 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul declarat de către Ion Duca, s-a menținut hotărârea din data
de 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
constată:
La 21 octombrie 2015 Ion Duca a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului orășenesc Sîngera,
intervenient accesoriu Maria Brînzila, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 5/4
din data de 07 octombrie 2011 „cu privire la numirea în funcție a învingătorului
concursului pentru ocuparea funcției de secretar al consiliului orășenesc Sîngera”.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 07 octombrie 2011
Consiliul orășenesc Sîngera a adoptat decizia nr. 5/4, prin care s-a numit
învingătorul concursului Maria Brînzila în funcția de secretar al Consiliului
orășenesc Sîngera.
În opinia reclamantului decizia Consiliului orășenesc Sîngera nr. 5/4 din data
de 07 octombrie 2011 a fost adoptată cu încălcarea gravă a Legii nr. 436-XVI din
28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și a Regulamentului cu
privire la ocuparea funcției publice vacante prin concurs, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.201/2009.
Ion Duca a menționat că Consiliul orășenesc Sîngera și-a depășit limitele
atribuțiilor stabilite de lege, ori art.14 al Legii nr. 436/2006 statuează expres
competențele pârâtului, însă condiționează incidența altor competențe de
prevederea acestora în lege, iar cele decise de Consiliul orășenesc Sîngera nu este
prevăzut în careva legi.
Mai indică că Consiliul orășenesc Sîngera a adoptat decizia contestată fără
avizul prealabil al comisiilor de specialitate.
Consideră fraudată și procedura de desfășurare a concursului.
Nefiind de acord cu decizia Consiliului orășenesc Sîngera, la 18 septembrie
2015 a adresat o cerere prealabilă privind anularea deciziei nr. 5/4 din 07
octombrie 2011, care însă nu a fost examinată.
1
Prin hotărârea din data de 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
către Ion Duca. ( f.d. 168, 173-178, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 25 aprilie 2018 a respins
apelul declarat de către Ion Duca, a menținut hotărârea din data de 07 decembrie
2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. ( f.d. 201, 207-216, vol.I)
Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 20 iulie 2018 Ion Duca a depus
recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea
acțiunii. ( f.d. 1-4, vol.II)
În motivarea recursului Ion Duca a indicat că atât instanța de fond cât și
instanța de apel la emiterea hotărârilor au aplicat eronat normele de drept material,
aprecierea probelor nu a fost obiectivă, fiind efectuată în mod arbitrar.
Mai indică că decizia instanței de apel este una nemotivată, argumentele
apelantului nu sunt analizate și examinate, omițând să efectueze o analiză amplă a
probelor anexate la materialele dosarului pentru constatarea circumstanțelor
importante ale cauzei, refuzând să oblige intimatul de a prezenta actele referitoare
la concurs.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 aprilie
Recurentul a indicat că a recepționat copia deciziei la data de 26 mai 2018.
( f.d. 5, vol.II)
În circumstanțele expuse recursul, declarat la 20 iulie 2018, se consideră a fi
depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Ion
Duca, este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de
către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în
afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu
pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură
civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul
2
în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în
recursul declarat de către Ion Duca, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Ion Duca, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Ion Duca, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Luiza Gafton
Maria Ghervas
3