2r-684/18 — contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2r-684/2018 Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (jud: L. Gafton) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) D E C I Z I E 19 septembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul Svetlana Mazur, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Boțan împotriva lui Iurie Grigoriță, persoană interesată executorul judecătoresc Evelina Marianciuc cu privire la declararea nulității acțiunilor executorului judecătoresc la organizarea licitației publice, împotriva încheierii din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iurie Grigoriță, c o n s t a t a t ă : La 26 mai 2016, Ludmila Boțan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Grigoriță, persoană interesată executorul judecătoresc Evelina Marianciuc cu privire la declararea nulității acțiunilor executorului judecătoresc la organizarea licitației publice.

A solicitat declararea ilegalității acțiunilor executorului judecătoresc Evelina Marianciuc la organizarea licitației publice din 31 mai 2016. Prin încheierea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău a fost admisă contestația depusă de Ludmila Boțan, au fost declarate ca fiind ilegale acțiunile executorului judecătoresc Evelina Marianciuc la organizarea licitației publice din 31 mai 2016, a fost dispusă anularea încheierii nr. 059-376r/16 din 05 mai 2016 privind dispunerea organizării licitației publice pentru 31 mai 2016, în vederea vânzării bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Petru Boțan și Ludmilei Boțan. La 11 noiembrie 2016, Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul stagiar Ion Mazur a depus cerere de recurs nemotivat asupra încheierii din 27 octombrie 2016 prin care a solicitat, admiterea recursului, casarea încheierii din cu emiterea unei decizii prin care cererea Ludmilei Boțan să fie respinsă.

Tot, la 11 noiembrie 2016 executorul judecătoresc Evelina Marianciuc a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 27 octombrie 2016 și a solicitat casarea încheierii nr. 25-430/16 din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău cu menținerea încheierii nr. 059-376r/16 din 05 mai 2016 privind organizarea licitației publice pentru 31 mai 2016 emisă de executorul judecătoresc. Prin decizia din 26 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău cererile de recurs au fost respinse ca neîntemeiate și a fost menținută integral încheierea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău. La 03 mai 2018, Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul Svetlana Mazur a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 26 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că potrivit declarațiilor depuse de Ludmila Boțan în cadrul procesului penal nr. 2018420352 sa stabilit că aceasta nu a semnat mai multe acte procesuale în prezentul litigiu, semnăturile pe ele fiind aplicate de către Petru Boțan, acțiunea căruia a fost scoasă de pe rol prin încheierea din 27 octombrie 2016. Astfel, a precizat că examinând materialele cauzei civile prin prisma declarațiilor făcute organului de urmărire penală, s-a constatat că semnătura Ludmilei Boțan a fost falsificată în mandatul avocaților nr. 0976079 din 21 iulie 2016, referința depusă la Curtea de Apel Chișinău și cererea de aplicare a măsurii de asigurare. A mai considerat Iurie Grigoriță că „o mare probabilitate semnătura Ludmilei Boțan a fost falsificată chiar și în cererea de chemare în judecată, sau în cererea suplimentară de chemare în judecată depusă Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău în luna februarie 2018, semnăturile vizual diferă, or ultima semnătură din cererea suplimentară se presupune a fi veridică, având în vedere că este depusă după explicațiile date organului de urmărire penală”, motiv pentru care hotărârea urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei, deoarece circumstanțele noi stabilite în lunile februarie-aprilie 2018 pot duce la o altă soluție a instanței. A mai susținut revizuentul că despre circumstanțele menționate nu avut posibilitatea să cunoască în cadrul procedurii anterioare, deoarece s-a aflat peste hotare, or, susține că reluarea procesului în cadrul căruia se vor confirma cele expuse va duce la soluționarea corectă și legală a litigiului.

La 18 mai 2018, Iurie Grigoriță a înregistrat o nouă cerere de revizuire, în susținerea căreia a menționat că după înregistrarea cererii de revizuire din 03 mai 2018 a luat cunoștință de materialele cauzei penale nr. 2018420352 din conținutul căreia a constatat împuternicirile lui Ludmilei Boțan din 06 mai 2016, prin care aceasta la împuternicit pe Petru Boțan să semneze în numele și pentru aceasta în cadrul acțiunii civile, astfel, despre existența unei atare împuterniciri în reprezentare nu a cunoscut și nici nu a putut să cunoască, astfel încât aceasta a fost prezentată de Ludmila Boțan în cadrul procesului penal menționat. A afirmat că aceste date confirmă faptul că cererea de chemare în judecată nu a fost semnată de către Ludmila Boțan, precum și alte acte de asemenea.

În drept, revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. Prin încheierea din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iurie Grigoriță împotriva deciziei din 26 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. La 06 iulie 2018, Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul Svetlana Mazur a declarat recurs împotriva încheierii din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia cu admiterea cererii de revizuire. În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată încheierea instanței de apel, deoarece la adoptarea acesteia nu a dat o apreciere cuvenită 2 materialului probator În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 21 iunie 2018, iar recursul a fost declarat la 06 iulie 2018. Astfel, recursul declarat la data de 06 iulie 2018, este în termen. Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Materialele cauzei cert denotă că, la 26 mai 2016, Ludmila Boțan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Grigoriță, persoană interesată executorul judecătoresc Evelina Marianciuc cu privire la declararea nulității acțiunilor executorului judecătoresc la organizarea licitației publice.

Prin încheierea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău a fost admisă contestația depusă de Ludmila Boțan, au fost declarate ca fiind ilegale acțiunile executorului judecătoresc Evelina Marianciuc la organizarea licitației publice din 31 mai 2016, a fost dispusă anularea încheierii nr. 059-376r/16 din 05 mai 2016 privind dispunerea organizării licitației publice pentru 31 mai 2016, în vederea vânzării bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Petru Boțan și Ludmilei Boțan. Prin decizia din 26 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău cererile de recurs au fost respinse ca neîntemeiate și a fost menținută integral încheierea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău. Prin încheierea din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iurie Grigoriță împotriva deciziei din 26 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 Cod de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele expuse de recurent nu pot fi apreciate ca temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, care prevede că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

3 Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat nici un argument sau înscris nou care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de Iurie Grigoriță se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanțele de judecată, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire. 4 Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs nu indică careva temeiuri de casare a încheierii instanței de apel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recurs. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 448 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul Svetlana Mazur.

Se menține încheierea din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Boțan împotriva lui Iurie Grigoriță, persoană interesată executorul judecătoresc Evelina Marianciuc cu privire la declararea nulității acțiunilor executorului judecătoresc la organizarea licitației publice. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 5