2r-684/18 — contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2r-684/2018

Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (jud: L. Gafton)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul

Svetlana Mazur,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Boțan

împotriva lui Iurie Grigoriță, persoană interesată executorul judecătoresc Evelina

Marianciuc cu privire la declararea nulității acțiunilor executorului judecătoresc la

organizarea licitației publice,

împotriva încheierii din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iurie Grigoriță,

c o n s t a t a t ă :

La 26 mai 2016, Ludmila Boțan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Iurie Grigoriță, persoană interesată executorul judecătoresc Evelina

Marianciuc cu privire la declararea nulității acțiunilor executorului judecătoresc la

organizarea licitației publice.

A solicitat declararea ilegalității acțiunilor executorului judecătoresc Evelina

Marianciuc la organizarea licitației publice din 31 mai 2016.

Prin încheierea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

a fost admisă contestația depusă de Ludmila Boțan, au fost declarate ca fiind

ilegale acțiunile executorului judecătoresc Evelina Marianciuc la organizarea

licitației publice din 31 mai 2016, a fost dispusă anularea încheierii nr. 059-376r/16

din 05 mai 2016 privind dispunerea organizării licitației publice pentru 31 mai

2016, în vederea vânzării bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu

drept de proprietate lui Petru Boțan și Ludmilei Boțan.

La 11 noiembrie 2016, Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul stagiar Ion

Mazur a depus cerere de recurs nemotivat asupra încheierii din 27 octombrie 2016

prin care a solicitat, admiterea recursului, casarea încheierii din cu emiterea unei

decizii prin care cererea Ludmilei Boțan să fie respinsă.

Tot, la 11 noiembrie 2016 executorul judecătoresc Evelina Marianciuc a

depus cerere de recurs împotriva încheierii din 27 octombrie 2016 și a solicitat

casarea încheierii nr. 25-430/16 din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău cu menținerea încheierii nr. 059-376r/16 din 05 mai 2016 privind

organizarea licitației publice pentru 31 mai 2016 emisă de executorul judecătoresc.

Prin decizia din 26 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău cererile de recurs

au fost respinse ca neîntemeiate și a fost menținută integral încheierea din 27

octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

La 03 mai 2018, Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul Svetlana Mazur a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 26 ianuarie 2017 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că potrivit declarațiilor depuse de

Ludmila Boțan în cadrul procesului penal nr. 2018420352 sa stabilit că aceasta nu

a semnat mai multe acte procesuale în prezentul litigiu, semnăturile pe ele fiind

aplicate de către Petru Boțan, acțiunea căruia a fost scoasă de pe rol prin încheierea

din 27 octombrie 2016.

Astfel, a precizat că examinând materialele cauzei civile prin prisma

declarațiilor făcute organului de urmărire penală, s-a constatat că semnătura

Ludmilei Boțan a fost falsificată în mandatul avocaților nr. 0976079 din 21 iulie

2016, referința depusă la Curtea de Apel Chișinău și cererea de aplicare a măsurii

de asigurare. A mai considerat Iurie Grigoriță că „o mare probabilitate semnătura

Ludmilei Boțan a fost falsificată chiar și în cererea de chemare în judecată, sau în

cererea suplimentară de chemare în judecată depusă Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău în luna februarie 2018, semnăturile vizual diferă, or ultima semnătură din

cererea suplimentară se presupune a fi veridică, având în vedere că este depusă

după explicațiile date organului de urmărire penală”, motiv pentru care hotărârea

urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei, deoarece circumstanțele noi

stabilite în lunile februarie-aprilie 2018 pot duce la o altă soluție a instanței.

A mai susținut revizuentul că despre circumstanțele menționate nu avut

posibilitatea să cunoască în cadrul procedurii anterioare, deoarece s-a aflat peste

hotare, or, susține că reluarea procesului în cadrul căruia se vor confirma cele

expuse va duce la soluționarea corectă și legală a litigiului.

La 18 mai 2018, Iurie Grigoriță a înregistrat o nouă cerere de revizuire, în

susținerea căreia a menționat că după înregistrarea cererii de revizuire din 03 mai

2018 a luat cunoștință de materialele cauzei penale nr. 2018420352 din conținutul

căreia a constatat împuternicirile lui Ludmilei Boțan din 06 mai 2016, prin care

aceasta la împuternicit pe Petru Boțan să semneze în numele și pentru aceasta în

cadrul acțiunii civile, astfel, despre existența unei atare împuterniciri în

reprezentare nu a cunoscut și nici nu a putut să cunoască, astfel încât aceasta a fost

prezentată de Ludmila Boțan în cadrul procesului penal menționat.

A afirmat că aceste date confirmă faptul că cererea de chemare în judecată nu

a fost semnată de către Ludmila Boțan, precum și alte acte de asemenea.

În drept, revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură

civilă.

Prin încheierea din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iurie Grigoriță împotriva deciziei din

26 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 06 iulie 2018, Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul Svetlana Mazur a

declarat recurs împotriva încheierii din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a

solicitat casarea acesteia cu admiterea cererii de revizuire.

În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată încheierea

instanței de apel, deoarece la adoptarea acesteia nu a dat o apreciere cuvenită

2

materialului probator

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 21 iunie

2018, iar recursul a fost declarat la 06 iulie 2018.

Astfel, recursul declarat la data de 06 iulie 2018, este în termen.

Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Materialele cauzei cert denotă că, la 26 mai 2016, Ludmila Boțan a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Grigoriță, persoană interesată

executorul judecătoresc Evelina Marianciuc cu privire la declararea nulității

acțiunilor executorului judecătoresc la organizarea licitației publice.

Prin încheierea din 27 octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

a fost admisă contestația depusă de Ludmila Boțan, au fost declarate ca fiind

ilegale acțiunile executorului judecătoresc Evelina Marianciuc la organizarea

licitației publice din 31 mai 2016, a fost dispusă anularea încheierii nr. 059-376r/16

din 05 mai 2016 privind dispunerea organizării licitației publice pentru 31 mai

2016, în vederea vânzării bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu

drept de proprietate lui Petru Boțan și Ludmilei Boțan.

Prin decizia din 26 ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău cererile de recurs

au fost respinse ca neîntemeiate și a fost menținută integral încheierea din 27

octombrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Prin încheierea din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iurie Grigoriță împotriva deciziei din

26 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de procedură civilă,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 Cod de

procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că argumentele expuse de recurent nu pot fi apreciate ca temei de

revizuire în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, care prevede că

revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau

fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

3

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu

au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior

pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte

și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei

de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat nici un argument

sau înscris nou care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept

indicată.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de

Iurie Grigoriță se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanțele de

judecată, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri

legale de revizuire.

4

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai

sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recurs nu

indică careva temeiuri de casare a încheierii instanței de apel, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de recurs.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 448 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Iurie Grigoriță, reprezentat de avocatul

Svetlana Mazur.

Se menține încheierea din 21 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Boțan împotriva lui

Iurie Grigoriță, persoană interesată executorul judecătoresc Evelina Marianciuc cu

privire la declararea nulității acțiunilor executorului judecătoresc la organizarea

licitației publice.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5