2ra-940/18 — evacuarea forțată din spațiul locativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- evacuarea forţată din spaţiul locativ
- Temei legal
- Persoanele, care nu pot fi evacuate din locuinţele de serviciu, fără a li se acorda o altă încăpere de locuit
2ra-940/18 — evacuarea forțată din spațiul locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-940/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Liuba Pruteanu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iulia Cimpoi, Ion Secrieru, Aliona Danilov)
DECIZIE
12 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Svetlana Filincova
Tamara Chișca-Doneva
Dumitru Visternicean
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de Departamentul dotări al Ministerului
Apărării,
în caza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Departamentul dotări al Ministerului Apărării împotriva lui Eugeniu Cîrmu,
Tatiana Marițoi și Laura Cîrmu cu privire la evacuarea forțată din locuința de
serviciu,
împotriva deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Departamentul dotări al Ministerului Apărării și s-
a menținut hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
constată:
La 16 septembrie 2016, Departamentul dotări al Ministerului Apărării a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Eugeniu Cîrmu, Tatiana Marițoi și
Laura Cîrmu cu privire la evacuarea forțată din locuința de serviciu.
În motivarea acțiunii a menționat că, în baza ordinului de repartiție nr. 51 din
21 septembrie 2005, lui Eugeniu Cîrmu și membrilor familiei (3 )persoane i-a fost
repartizat spațiu locativ, și anume apartamentul XXXXX
În baza planului (releveului) încăperii, efectuat de către întreprinderea de stat
„Cadastru”, Filiala Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, la 25 noiembrie 2010,
numărul apartamentului „13” a fost modificat în „9”.
Reclamantul a relevat că a efectuat controale de verificare a legitimității
deținerii locuinței de serviciu, iar în urma verificărilor efectuate la 17 februarie
2016, 02 martie 2016, 16 martie 2016 și 10 iunie 2016 a constatat că Eugeniu
Cîrmu și membrii familiei acestuia nu locuiesc în apartamentul repartizat. Mai
mult ca atît, acesta a fost transmis în sublocațiune unor terțe persoane.
Departamentul dotări al Ministerului Apărării solicită evacuarea forțată a lui
Eugeniu Cîrmu și a membrilor familiei acestuia din apartamentul XXXXX.
1
Prin hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
(f.d.65, 68-71) acțiunea depusă de Departamentul dotări al Ministerului Apărării
împotriva lui Eugeniu Cîrmu, Tatiana Marițoi și Laura Cîrmu cu privire la
evacuarea forțată din locuința de serviciu, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 109, 110-
114) apelul declarat de Departamentul dotări al Ministerului Apărării a fost
respins și s-a menținut hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani.
Prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile adoptate pe
dispozițiile pct. 20 lit. c), pct. 30 lit. b) din Regulamentul cu privire la modul de
acordare a locuințelor de serviciu administrate de către Ministerul Apărării și
unitățile militare ale Armatei Naționale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 874
din 22 decembrie 2015; art. 110 pct. 6 din Codul cu privire la locuințe (în redacția
Legii RSSM nr. 2718-X din 03 iunie 1983, abrogat prin Legea nr. 278 din 07
decembrie 2012, în vigoare de la 11 ianuarie 2013).
În consolidarea soluțiilor sale, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și
Curtea de Apel Chișinău au reținut că situația din speță cade sub incidența art. 110
pct. 6 din Codul cu privire la locuințe (în redacția Legii RSSM nr. 2718-X din 03
iunie 1983, abrogat prin Legea nr. 278 din 07 decembrie 2012, în vigoare de la 11
ianuarie 2013). Or, Eugeniu Cîrmu a lucrat peste 10 ani la organizația care i-a
acordat spațiul locativ de serviciu și a fost eliberat din serviciul militar la 26 mai
2011, adică ulterior abrogării acestei norme. Prin urmare, Eugeniu Cîrmu și
membrii familiei acestuia nu pot fi evacuați din această locuință, atât timp cât
întrunesc condițiile legale.
La 21 martie 2018. Departamentul dotări al Ministerului Apărării a declarat
recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
În motivarea recursului a invocat neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată;
aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată; interpretarea în mod eronat a legi
și aprecierea arbitrară a probelor.
În susținerea temeiurilor de recurs a menționat că instanțele de fond eronat au
aplicat doar prevederile Codului cu privire la locuințe în redacția Legii RSSM
nr.2718-X din 03 iunie 1983. Or, această norma era în vigoare la data concedierii
intimatului și nu are aplicabilitate după abrogare. Respectiv, din data intrării în
vigoare a Legii nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, raporturile dintre
Eugeniu Cîrmu și Ministerul Apărării sunt guvernate anume de aceasta, și nu de
Codul cu privire la locuințe în redacția Legii RSSM nr.2718-X din 03 iunie 1983.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 12
decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 mai 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care
să fie admisă integral acțiunea (f.d. 119-123).
Prin încheierea din 30 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de Departamentul dotări al Ministerului Apărării împotriva deciziei din
12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost considerat admisibil și
transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și pasibil
de a fi respins, cu menținerea deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel
2
Chișinău și hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din
considerentele ce succed.
În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în
care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează
fondul recursului.
Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără
a administra noi dovezi.
Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători
decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților
acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în
cererea de recurs.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și
încheierile atacate cu recurs.
Materialele cauzei atestă că, în baza Ordinului nr. 211 din 30 octombrie
1997 a Comandantului Brigăzii 2 Infanterie Motorizată, Eugeniu Cîrmu a fost
considerat trecut la serviciul militar pe contract, considerat numit și că a început
îndeplinirea funcției noi de conducător auto a punctului medical, în baza
Ordinului nr, 20 a Ministrului Apărării (f.d. 45).
În baza Ordinului de repartiție nr. 51 din 21 septembrie 2005, lui Eugeniu
Cîrmu și membrilor familiei (3 persoane) i-a fost repartizat spațiu locativ, și anume
apartamentul 13, cu suprafața de 21,8 m.p., amplasat pe str. Ioana Radu, 29/8,
mun. Chișinău (f.d. 5).
Conform planului (releveului) încăperii, efectuat de către întreprinderea de
stat „Cadastru”, Filiala Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, la 25 noiembrie 2010,
numărul apartamentului „13” a fost modificat în „9” (f.d. 6)
Prin Ordinul nr. 026-P din 26 mai 2011 a Ministrului Apărării „referitor la
efectiv”, plutonierul adjunct Eugeniu Cîrmu a fost eliberat în rezervă din serviciul
militar prin contract, la inițiativă proprie (f.d. 44).
Succesiv, se constată că prin Ordinul nr. 117 emis de șeful Bazei de reparație-
recondiționare la 17 iunie 2011, plutonierul adjunct Eugeniu Cîrmu a fost eliberat
în rezervă prin Ordinul nr. 026-P din 26 mai 2011 a Ministrului Apărării „referitor
la efectiv”, la inițiativă personală, și se consideră predată gestiunea și funcția la 17
iunie 2011 (f.d. 25).
Prin procesele-verbale nr. 31 din 17 februarie 2016, nr. 44 din 02 martie 2016,
nr. 66 din 16 martie 2016 și f/n din 10 iunie 2016 „de verificare a condițiilor de trai
a spațiului locativ din gestiunea Departamentului dotări” (f.d. 9-12 recto-verso), s-a
constatat și concluzionat că la momentul verificărilor, Eugeniu Cîrmu și membrii
familiei (soția Tatiana Marițoi (Cîrmu) și fiicele Laura Cîrmu și Mirela Cîrmu) nu
locuiesc în apartamentul XXXXX
Totodată, s-a constatat și concluzionat că locatarul încalcă prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 874 din 22 decembrie 2015, deoarece a transmis
apartamentul în subchirie și a instalat în acesta butelie de gaz.
3
La fel, prin procesul-verbal nr. 10 din 28 februarie 2017 „de verificare a
legitimității deținerii locuințelor de serviciu aflate pe adresa XXXXXXdin
gestiunea Departamentului dotări”, s-a constatat că la momentul efectuării
verificării apartamentului XXXX de pe adresa nominalizată, chiriașul principal și
membrii familiei acestuia nu au fost de găsit acasă. În imobilul dat au fost depistate
persoane străine: Eugen Țîc și Cristina Ceban, care au declarat că temporar
locuiesc la rude. Astfel, comisia a conchis că în odaia XXXXXX locuiesc alte
persoane decât cele menționate în ordinul de repartiție nr. XXXXX(f.d. 50 recto-
verso).
Judecând cauza în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, prin hotărârea
din 17 mai 2017, care a fost menținută prin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții
de Apel Chișinău, a respins acțiunea depusă de Departamentul dotări al
Ministerului Apărării împotriva lui Eugeniu Cîrmu, Tatiana Marițoi și Laura
Cîrmu cu privire la evacuarea forțată din locuința de serviciu.
Verificând legalitatea deciziei din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel
Chișinău și a hotărârii din 17 mai 2017 a Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani,
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție constată că instanțele inferioare au dat o apreciere corectă raportului juridic
stabilit între părți, au constatat și elucidate pe deplin circumstanțele importante
pentru soluționarea cauzei, au aplicat și interpretat corect normele de drept material
care guvernează raportul litigios, iar drept consecință au adoptat o soluție corectă
asupra fondului cauzei.
Astfel, analizând memoriul hotărârilor judecătorești supuse controlului
judiciar, Colegiul constată că motivul care a format poziția instanțelor de fond cu
privire la soluția adoptată este faptul că, la momentul eliberării în rezervă a lui
Eugeniu Cîrmu, speța era guvernată de prevederile art. 110 pct. 6 din Codul cu
privire la locuințe (în redacția Legii RSSM nr. 2718-X din 03 iunie 1983, abrogat
prin Legea nr. 278 din 07 decembrie 2012, în vigoare de la 11 ianuarie 2013), și că
acesta avea lucrați peste 10 ani la organizația care i-a acordat spațiul locativ de
serviciu.
Colegiul opinează că instanțele inferioare corect au ajuns la concluzia că speța
dedusă judecății este guvernată de prevederile Codului cu privire la locuințe al
R.S.S.M. nr. 2718-X din 03 iunie 1983. Or, locatarul Eugeniu Cîrmu a fost angajat
în serviciu în baza Ordinului nr.211 din 30 octombrie 1997 a Comandantului
Brigăzii 2 Infanterie Motorizată și a fost eliberat în rezervă din serviciul militar
prin contract, la inițiativă proprie, prin Ordinul nr. 026-P din 26 mai 2011 a
Ministrului Apărării „referitor la efectiv”. Deopotrivă, gestiunea și funcția lui
Eugeniu Cîrmu fiind considerată predată la 17 iunie 2011, în baza Ordinului nr.117
emis de șeful Bazei de reparație-recondiționare la 17 iunie 2011 (f.d. 45, 44, 25).
Totodată, instanța de recurs notează că alocarea spațiului locativ lui Eugeniu
Cîrmu și membrilor familiei (3 persoane) a avut loc la 21 septembrie 2005, în baza
Ordinului de repartiție nr. XXXXX(f.d. 5).
Respectiv, în speță, raporturile juridice privind bunurile imobile cu statut de
locuință sunt reglementate de normele care erau în vigoare la data întreruperii
relațiilor de muncă.
Astfel, Colegiul evocă faptul că la momentul întreruperii relațiilor de muncă
între locatarul Eugeniu Cîrmu și instituția care i-a acordat locuința de serviciu,
raporturile juridice între aceștia privind bunurile imobile cu statut de locuință erau
4
reglementate de prevederile Codului cu privire la locuințe al R.S.S.M. nr. 2718-X
din 03 iunie 1983, care a fost abrogat prin Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015, intrată
în vigoare la 29 noiembrie 2015.
În această ordine de idei, Colegiul atestă că Judecătoria Chișinău, sediul
Buiucani, și Curtea de Apel Chișinău just au aplicat, în speță, prevederile art. 110
pct. 6 din Codul cu privire la locuințe al R.S.S.M. nr. 2718-X din 03 iunie 1983.
Or, acesta a fost abrogat prin Legea nr. 278 din 07 decembrie 2012, intrată în
vigoare la 11 ianuarie 2013.
Așa, conform art. 110 pct. 6 din Codul cu privire la locuințe (în redacția Legii
R.S.S.M. nr. 2718-X din 03 iunie 1983), fără a li si acorda o altă încăpere de locuit
nu pot fi evacuați din locuințele de serviciu persoanele care au lucrat cel puțin 10
ani la întreprinderea, instituția, organizația, care le a acordat locuința de serviciu.
La caz, Colegiul consideră oportun de a reitera că în condițiile speței este
demonstrat în afara oricărui dubiu că locatarul Eugeniu Cîrmu a lucrat mai mult de
10 ani la instituția care i-a acordat locuința de serviciu –XXXXXX. Iar, la
momentul încetării raporturilor de muncă, și anume la 26 mai 2011, gestiunea și
funcția fiind considerată predată la 17 iunie 2011, erau în vigoare și aplicabile
prevederile art. 110 pct. 6 din Codul cu privire la locuințe în redacția Legii RSSM
nr. 2718-X din 03 iunie 1983, care a fost abrogată prin Legea nr. 278 din 07
decembrie 2012, prevederile căreia au intrat în vigoare la 11 ianuarie 2013.
Prin urmare, instanța de recurs conchide că instanțele inferioare temeinic au
concluzionat că Eugeniu Cîrmu cade sub incidența dispozițiilor art. 110 pct. 6 din
Codul cu privire la locuințe în redacția Legii RSSM nr. 2718-X din 03 iunie 1983,
deoarece întrunește condițiile de aplicabilitate a acesteia. Iar drept consecință,
acesta se bucură de protecția acestei norme, protecție sub forma interzicerii
evacuării sale din locuința de serviciu, fără a i se acorda o altă încăpere de locuit.
Subsecvent, Colegiul nu poate accepta poziția recurentului precum că
acțiunea din speță este guvernată de prevederile Legii nr.75 din 30 aprilie 2015 cu
privire la locuințe și Regulamentul „cu privire la modul de acordare a locuințelor
de serviciu administrate de către Ministerul Apărării și unitățile militare ale
Armatei Naționale”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 874 din 22 decembrie
Or, reiterând ipoteza expusă supra, în speță, raporturile juridice privind
bunurile imobile cu statut de locuință sunt reglementate de normele care erau în
vigoare la data întreruperii de către Eugeniu Cîrmu a relațiilor de muncă, și anume
Codul cu privire la locuințe în redacția Legii RSSM nr. 2718-X din 03 iunie 1983.
Corelând memoriul expus supra, instanța de recurs trage concluzia că decizia
din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 17 mai 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cuprind examinarea chestiunilor în fapt și
în drept, dispozițiile legale ce guvernează raportul juridic litigios fiind stabilite și
aplicate corect, astfel încât a fost asigurată securitatea juridică ce garantează
previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept cât și a aplicării sale. Iar
constatările instanțelor de fond conținând o argumentare clară și bazată pe suportul
probator existent la materialele cauzei.
Coroborând circumstanțele ce preced, și având în vedere faptul că decizia din
12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 17 mai 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, au fost emise în concordanță cu normele de
drept material și procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de
substanță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
5
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia
din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 17 mai 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
În conformitate art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de Departamentul dotări al Ministerului
Apărării împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017.
Se mențin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, adoptate în
caza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul
dotări al Ministerului Apărării împotriva lui Eugeniu Cîrmu, Tatiana Marițoi și
Laura Cîrmu cu privire la evacuarea forțată din locuința de serviciu.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Svetlana Filincova
Tamara Chișca-Doneva
Dumitru Visternicean
Dumitru Mardari
6