2ra-1565/18 — cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin vătămarea integrității corporale și a cheltuielilor de judecată

2ra-1565/18 — cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin vătămarea integrității corporale și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra- 1565/18

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – L. Lupașco

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici

DECIZIE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iulia Sîrcu

Mariana Pitic

Luiza Gafton

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Ludmila Pogrebneac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Reșetnic

împotriva Ludmilei Pogrebneac cu privire la încasarea prejudiciului material și

moral cauzat prin vătămarea integrității corporale și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Ludmila Pogrebneac, s-a admis apelul declarat de

Viorica Reșetnic, s-a casat parțial hotărârea din 04 mai 2015 a Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău,

constată:

La 18 decembrie 2013 Viorica Reșetnic a depus cerere de chemare în

judecată, ulterior concretizată împotriva Ludmilei Pogrebneac, prin care a solicitat

încasarea prejudiciului material pentru tratamentul minorului suportat până la data

de 17 aprilie 2015 în sumă de 16 040, 55 lei și 630 ruble rusești; cheltuielilor

pentru schimbarea biletului de plecare în luna august 2013 a soțului, diferență în

sumă de 1 524 lei; sumei de 5 000 euro sau echivalentul în lei la momentul

executării hotărârii judecătorești, cu titlu de cost a intervenției chirurgicale de

transplant xxxxx în Italia, sumei de 1 087,88 euro pentru biletul tur - retur Chișinău

- Roma, sumei de 4 044 euro cu titlu de cheltuieli pentru cazarea în hotelul din

Italia pe perioada tratamentului minorului pentru 2 persoane, cheltuielilor suportate

pentru intervenția chirurgicală din data de 16 aprilie 2015 în sumă de 17 385 lei;

prejudiciului moral în sumă de 50 000 euro și a cheltuielilor de judecată pentru

acordarea asistenței juridice în sumă de 8 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 31 august 2013 copilul ei

minor xxxxx în vârstă de xxxxx ani, în jurul orei 16.00 se juca cu alți copii în

curtea blocului de locuit de pe strada N. Dima 15/1, mun. Chișinău.

În timpul jocului fiul Ludmilei Pogrebneac, xxxxx în vârstă de xxxxx ani, l-a

lovit pe fiul său xxxxx cu un băț în ochi, cauzându-i vătămări grave a ochiului.

1

În urma celor întâmplate xxxxx a suportat mai multe intervenții chirurgicale,

iar expertiza medicală a arătat că leziunile corporale sunt grave și prezintă pericol

pentru viață.

Viorica Reșetnic a mai menționat că a depus și o plângere în adresa

Procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău, iar pe marginea acestui caz în privința

Ludmilei Pogrebneac, a fost intentat un proces contravențional în baza art. 63 alin.

(2) Cod contravențional.

Reclamanta a specificat că în urma cauzării prejudiciului sănătății copilului

său, a fost nevoită să suporte cheltuieli pentru tratamentul medical, până la moment

în sumă de 16 040,55 lei și 630 ruble rusești, iar ulterior minorul urmează urgent să

suporte o intervenție chirurgicală conform certificatului eliberat de Centrul

Medical „Ovisus” din data de 16 aprilie 2015 în sumă de 17 385 lei.

Prin acțiunile ilicite ale copilului pârâtei, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral

manifestat prin starea de stres și dureri fizice, iar suferințele sale cât și a copilului

său sunt de nedescris, fiul său era un copil perfect sănătos, nu avea probleme de

sănătate, era vesel și foarte inteligent, iar după incidentul tragic, a devenit mai

sensibil, în permanență suferă atunci când e nevoie să primească picurători,

injecții, este stresat, plânge din cauza durerilor pe care le are deja un timp

îndelungat. Din cauza problemelor, reclamanta a indicat că copilul său a mai făcut

și xxxxx, răsuflă greu, nu poate dormi și nu se poate odihni, suferă și din motiv că

nu se poate juca ca înainte, nu poate să iasă afară, să alerge ca ceilalți copii, nu

vede cum vedea înainte.

Viorica Reșetnic a indicat că răspunderea pentru acțiunile minorului o poartă

părinții. Respectiv în cazul dat pârâta, lăsându-și afară copilul fără supraveghere, a

admis cauzarea prejudiciului sănătății copilului ei, în consecință ea este nevoită să-

și trateze copilul, să procure medicamente, să caute posibilități de internare a

copilului într-o clinică peste hotare pentru transplant de xxxxx.

Totodată, reclamanta a mai menționat că prețul transplantului de xxxxx într-o

clinică din Italia este de 5 000 euro, bani pe care nu îi are, având 4 copii la

întreținere. Respectiv starea financiară nu-i permite să acopere această sumă de

bani. Mai mult decât atât, din cauza urmărilor grave pe care le-a suportat ea nu are

posibilitate de a se angaja în câmpul muncii.

Prin hotărârea din 05 mai 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Viorica Reșetnic,

s-a încasat din contul Ludmilei Pogrebneac în beneficiul Vioricăi Reșetnic

cheltuielile pentru tratament medical și pentru intervenție chirurgicală în sumă de

33 690 lei, prejudiciul moral cauzat în urma vătămărilor corporale grave stabilite

minorului xxxxx în sumă de 30 000 lei și suma de 3 000 lei cu titlul de cheltuieli

pentru acordarea asistenței juridice, s-a încasat din contul Ludmilei Pogrebneac în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 110,72 lei, în rest, cerințele s-au

respins ca neîntemeiate. ( f.d. 7, 12-17, vol.II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 22 martie 2018 a respins

apelul declarat de Ludmila Pogrebneac, a admis apelul declarat de Viorica

Reșetnic, a casat parțial hotărârea din 04 mai 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău, în partea respingerii pretenției Vioricăi Reșetnic de încasare a costului

intervenției chirurgicale într-o clinică peste hotare și în această parte a adoptat o

nouă hotărâre, prin care a încasat din contul Ludmilei Pogrebneac în beneficiul

Vioricăi Reșetnic suma de 5 000 euro sau echivalentul în lei la momentul

2

executării hotărârii judecătorești, cu titlul de cost a intervenției chirurgicale de

transplant xxxxx în Italia, a modificat cuantumul atribuit cu titlul de cheltuieli

pentru asistența juridică de la suma de 3 000 lei, la suma de 5 000 lei, în rest a

menținut hotărârea primei instanțe. (f.d.156, 157-165, vol.II)

Împotriva deciziei instanței de apel, la 18 iunie 2018 Ludmila Pogrebneac a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d. 169-

175, vol. III)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au o importantă

pentru soluționarea cauzei date.

Instanțele de judecată au admis pretențiile Vioricăi Reșetnic și au încasat de la

mama copilului minor Ludmila Pogrebneac prejudiciul material, moral și

cheltuielile de judecată, motivând că acestea sunt probate și întemeiate, cu ce

recurenta nu este de acord din următoarele considerente.

Pentru a admite încasarea prejudiciului material cauzat prin prisma art. 1398

al Codului Civil, instanțele de judecată urmau să stabilească vinovăția copilului

minor. La caz, copiii se jucau în curte și accidentul a avut loc întâmplător, fără

careva intenții a copilului în vârstă de xxxxx ani, prin urmare vinovăția copilului

xxxxx nu există, deoarece vinovăția presupune intenția persoanei. Persoana minoră

a săvârșit fapta fără să-și dea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii, nu a

prevăzut urmările ei prejudiciabile, nu a dorit survenirea acestor urmări.

De asemenea, instanțele de judecată au admis pretenția cu privire la încasarea

cheltuielilor pentru intervenția chirurgicală urgentă și procurarea medicamentelor,

care în opinia recurentei nu poate fi pusă pe seama ei, ori suma este exagerată și

neîntemeiată, iar argumentul intimatei că a suportat aceste cheltuieli este

declarativ, deoarece în bonurile de plată anexate la dosar sunt incluse medicamente

care nu au legătură cu cazul litigios.

Cu referire la pretenția Vioricăi Reșetnic referitor la încasarea sumei de 5 000

euro cu titlul de cheltuieli în viitor pentru intervenția chirurgicală de transplant

xxxxx într-o clinică din Italia, recurenta a menționat că necesitatea acestor

cheltuieli nu a fost probată, deoarece potrivit legislației cu privire la asigurarea

obligatorie medicală Guvernul are calitatea de asigurat pentru copiii de vârstă

preșcolară; elevii din învățământul primar, gimnazial, liceal și mediu de cultură

generală. Luând în considerare faptul că în Republica Moldova sunt autorizate

patru instituții medico- sanitare pentru transplant de xxxxx, iar transplantul de

xxxxx se efectuează din mijloacele fondului de asigurare medical obligatorie, prin

urmare, Viorica Reșetnic are posibilitatea să efectueze intervenția chirurgicală în

țară, fără achitarea sumelor nerezonabile, ori copiii minori sunt persoane asigurate.

Nici pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral nu este întemeiată,

ori acesta se repară dacă a fost cauzat cu vinovăție, la caz vinovăția copilului

xxxxx nu există, mai mult copilul xxxxx este perfect sănătos, vederea este

restabilită, nu a fost afectată, copilul frecventează instituțiile școlare, nu are careva

deficultăți.

La 20 august 2018 și la 05 septembrie 2018 Viorica Reșetnic, reprezentată de

avocatul Vitalie Enachi, a depus referință, prin care a indicat că recurenta în recurs

a indicat dezacordul cu hotărârile pronunțate de instanțele de judecată inferioare,

3

care nu se încadrează în limitele judecării recursului, solicitând respingerea

acestuia cu meținerea hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

(f.d.184-187, 190-194, vol. II)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) și (2) al Codului de procedură civilă

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 martie

2018, informații privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lispește.

Recursul, depus de către Ludmila Pogrebneac la data de 18 iunie 2018, este

depus în termen.

În conformitate cu art. 439, alin. (2) al Codului de procedură civilă după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din 22 august 2018 a considerat recursul

admisibil.

Articolul 441 al Codului de procedură civilă stipulează că în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442, alin. (1) al Codului de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art.445 alin.(1), lit. f) al Codului de procedură civilă

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu criticile formulate în

recurs, argumentele expuse în referințe, materialele cauzei și prevederile legale,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul depus de către Ludmila Pogrebneac parțial întemeiat și

care urmează să fie admis din considerentele ce preced.

În conformitate cu art. 118, alin. (3) al Codului de procedură civilă,

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și

obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de

drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În speță, instanța de recurs a constatat că la data de 31 august 2013

aproximativ la ora 16:00, copiii minori xxxxx în vârstă de xxxxx ani, xxxxx în

vârstă de xxxxx ani și alți copii se jucau în ograda blocului de locuit din strada N.

Dimo 15/1, mun. Chișinău în lipsa supravegherii celor maturi.

Într-un moment copilul xxxxx, având un băț în mâna, cu care se juca, a aplicat

o lovitură cu capătul acestuia în ochiul stâng al copilul xxxxx, cauzându-i vătămări

grave periculoase pentru sănătate.

Instanța de recurs remarcă că prin Ordonanța procurorului privind intentarea

procesului contravențional și aplicarea sancțiunii contravenționale din 28

noiembrie 2013, s-a confirmat cazul sus- menționat. Acțiunile minorului xxxxx

formal cad sub incidența răspunderii penale, însă în legătură că acesta nu este

4

pasibil de răspundere penală, s-a intentat procesul contravențional în privința

Ludmilei Pogrebneac, pe faptul comiterii contravenției prevăzute de art. 63, alin.

(2) al Codului contravențional, îndeplinirea necorespunzătoare de către părinți sau

de către persoanele care îi înlocuiesc a obligațiilor de întreținere, de educare și de

instruire a copilului, care a rezultat cu comiterea de către acesta a unei fapte

socialmente periculoase, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională în mărime de

25 unități convenționale. (f.d.46-47,vol.I)

În conformitate cu prevederile art. 1406, alin. (1) al Codului civil prejudiciul

cauzat de un minor care nu a împlinit 14 ani se repară de părinți (adoptatori) sau de

tutorii lui dacă nu demonstrează lipsa vinovăției lor în supravegherea sau educarea

minorului.

Instanța de recurs menționează că pentru a surveni răspunderea Ludmilei

Pogrebneac pentru prejudiciul cauzat de copilul minor, care nu a împlinit vârsta de

14 ani, urmează de luat în considerare trei condiții și anume: că aceasta nu a

executat sau a executat necorespunzător supravegherea minorului; raportul de

cauzalitate dintre supravegherea necorespunzătoare și săvârșirea de către minor a

faptei ilicite dăunătoare și vinovăția în neîndeplinirea sau îndeplinirea

necorespunzătoare a îndatoririlor ce le revin.

Instanțele de judecată corect au reținut că Ludmila Pogrebneac poartă

răspundere civilă delictuală pentru prejudiciul cauzat de către minorul xxxxx, ori

prin Ordonanța privind intentarea procesului contravențional și aplicarea sancțiunii

contravenționale din 28 noiembrie 2013 s-a constatat că copilul xxxxx la data de

31 august 2013, s-a aflat în ograda blocului fără supraveghere și ca rezultat a

cauzat minorului xxxxx vătămări grave. Astfel, Ludmila Pogrebneac nu a executat

obligația de supraveghere a copilului minor.

Ca urmare, Ludmila Pogrebneac a fost recunoscută culpabilă de comiterea

contravenției. La caz, sunt întrunite toate cele trei condiții pentru a surveni

răspunderea delictuală a Ludmilei Pogrebneac și de reparare a prejudiciului cauzat.

Instanța de recurs nu poate reține ca fiind întemeiat argumentul Ludmilei

Pogrebneac cu privire la faptul că nu s-a dovedit vinovăția copilului minor xxxxx

la cauzarea prejudiciului sănătății copilului xxxxx, ori acest fapt este confirmat

prin Ordonanța din data de 28 noiembrie 2013, prin care s-a constatat că acțiunile

copilului xxxxx constituie faptă prejudiciabilă prevăzută de art. 157 Cod penal,

însă nu poate fi atras la răspundere penală ori la momentul comiterii faptei

periculoase nu avea vârsta prevăzută de legea penală, pentru atragerea la

răspundere penală. ( f.d. 46-47, vol.I)

Viorica Reșetnic pretinde la repararea prejudiciului material pentru

tratamentul minorului suportat până la data de 17 aprilie 2015 în sumă de 33

690,55 lei, cât și cheltuielile de tratament în viitor în sumă de 5 000 euro.

Colegiul reține că instanțele de judecată corect au dispus încasarea sumei de

33 690,55 lei din contul Ludmilei Pogrebneac în beneficiul Vioricăi Reșetnic, ori

aceste cheltuieli au fost confirmate prin bonurile fiscale (cecuri), anexate la

materialele cauzei, cât și copiile din cartela medicală și înscrisurile medicilor, care

atestă că reclamanta a procurat exclusiv medicamentele prescrise și necesare

tratării traumatismelor cauzate copilului xxxxx. Potrivit certificatului eliberat de

Centrul medical „Ovisus” copilul necesită intervenția chirurgicală xxxxx.

Diagnosticul: xxxxx, suma pentru operație și tratamentul conservativ constituie 17

385 lei. (f.d. 236,vol.I)

5

Cu referire la pretențiile Vioricăi Reșetnic cu privire la încasarea sumei de

5 000 euro, cu titlu de cost în viitor a intervenției chirurgicale de transplant xxxxx

într-o clinică din Italia, instanțele de judecată au adoptat soluții diferite.

Viorica Reșetnic în susținerea acestei pretenții a prezentat concluzia din data

de 31 octombrie 2013 a Centrului medical „Ovisus” la stadia incipientă de

tratament, potrivit căruia „copilul xxxxx necesită xxxxx. În perspectivă posibil o să

fie nevoie de transplant xxxxx și scrisoarea Spitalului Pediatric Copilul Iisus, din

Roma din 09 ianuarie 2014, prin care se explică că costul unei intervenții de

transplant de xxxxxeste de 5 000 euro. (f.d. 12, 97-98, vol.I)

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin hotărârea din 05 mai 2015 a respins

pretenția ca fiind neargumentată, fiind casată în această parte de Curtea de Apel

Chișinău, care a reținut că prin prisma prevederilor art. 25, alin. (1) al Legii nr.

411 din 28 martie 1995 cu privire la ocrotirea sănătății Viorica Reșetnic are dreptul

să aleagă medicul și forma de asistență medicală, precum și instituția în care se

efectuează tratamentul.

În conformitate cu art. 130, alin. (1-3) al Codului de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea pricinii.

Studiind materialele cauzei instanța de recurs reține că prin raportul de

expertiză medico – legală nr. 212 din 18 mai 2016, efectuat în cadrul judecării

apelului, s-a stabilit că actualmente la minorul xxxxx se atestă consecințe xxxxx,

iar reieșind din datele investigațiilor oftalmologice în prezent minorul xxxx

necesită tratament prin intervenție chirurgicală xxxxx. (f.d. 116-120,vol.II)

Astfel, copilul xxxxx potrivit raportului de expertiză medico – legală, necesită

intervenție chirurgicală xxxxx.

Aici, instanța de recurs menționează că xxxxx, care constă în xxxxx și care

poate duce xxxxx. xxxx presupune o intervenție chirurgicală, prin xxxxx.

Viorica Reșetnic susține că suma solicitată în mărime de 5 000 euro este

necesară pentru intervenția chirurgicală de transplant xxxxx într-o clinică din

Italia.

xxxxx este partea anterioară a membranei externe a ochiului, transparentă, de

natură epiteliană, nevascularizată, puternic inervată, xxxxx.

xxxx este de asemenea o intervenție chirurgicală care se efectuează, sub

anestezie locală și în regim ambulator și constă în xxxxx.

În urma celor relatate, instanța de recurs reține că intervenția chirurgicală

xxxxx, care i-a fost recomandată pacientului xxxxx prin raportul de expertiză

medico – legală nr. 212 din 18 mai 2016 nu este identică cu intervenția chirurgicală

de transplant xxxxx pe care Viorica Reșetnic intenționează să o efectueze la o

clinică din Italia și pentru care solicită încasarea costului acestei operații în mărime

de 5 000 euro.

Instanța de recurs reține că Viorica Reșetnic deține o confirmare, din data de

04 ianuarie 2014 a Spitalului Pediatric Copilul Iisus, din Roma, de acceptare a

executării intervenției combinată cu tratamentul xxxxx, precum și costul acestei

6

intervenții, dar nici de cum o recomandare medicală a necesității efectuării

transplantului de xxxxx.

Totodată, Colegiul reține că din anul 2014 până în anul 2018 operația de

transplant de xxxxx copilului xxxxx nu a fost efectuată, nici în afara țării, nici pe

teritoriul Republicii Moldova, ori în concluziile medicale după anul 2014 această

indicație nu se regăsește, necesitatea transplantului de xxxxx nu a fost confirmată

nici în raportul de expertiză medico – legală nr. 212 din 18 mai 2016.

De asemenea, prin răspunsul Ministerului Sănătății nr. 01-9/58 din 17 ianuarie

2015 se confirmă că în Republica Moldova sunt autorizate patru instituții medico-

sanitare pentru transplant de xxxx și că persoanelor asigurate transplantul de xxxxx

este efectuat din mijlocele fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.

(f.d. 128, vol.I)

Conform art. 4, alin. (4) al Legii nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la

asigurarea obligatorie de asistență medicală Guvernul are calitatea de asigurat

pentru următoarele categorii de persoane neangajate cu domiciliul în Republica

Moldova și aflate la evidența instituțiilor abilitate ale Republicii Moldova,

specificate la alin.(9), cu excepția persoanelor obligate prin lege să se asigure în

mod individual: copiii de vârstă preșcolară; elevii din învățământul primar,

gimnazial, liceal și mediu de cultură generală.

Iar prin prisma art.11, alin. (1), lit. c) al aceleiași Legi persoana asigurată are

dreptul să beneficieze de servicii medicale în volumul și de calitatea prevăzute în

Programul unic, indiferent de mărimea primelor de asigurare achitate.

Programul unic cuprinde lista maladiilor și stărilor ce necesită asistență

medicală finanțată din mijloacele asigurării obligatorii de asistență medicală și

cuprinde următoarele maladii și stări prevăzute în Clasificația Internațională a

Maladiilor (CIM), revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății:[…] boli ale

ochiului și ale anexelor sale (H00 - H59)[…]

Totodată, instanța de recurs reține că potrivit certificatului eliberat de către

Centrul medical „Ovisus” pacientul xxxxx la situația din 16 aprilie 2015 necesită

intevenție chirurgicală xxxxxx ( f.d. 236, vol.I)

Colegiul reține că implantul xxxx este un implant artificial de xxxxx și nu

presupune un transplant de xxx, care este un implant natural de la donor.

Din certificatul anexat la f.d. 12, vol. I, eliberat de Centrul medical „Ovisus”

la faza incipientă a tratamentului, la data de 31 octombrie 2013, rezultă că

pacientul xxxxx „în perspectivă posibil o să aibă nevoie de transplant de xxxxx”,

însă instanța reține că ulterior necesitatea unei astfel de operații prin raportul de

expertiză medico – legală nr. 212 din 18 mai 2016 nu a fost confirmată. ( f.d. 116-

120, vol.II)

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține ca fiind neîntemeiată pretenția Vioricăi Reșetnic

cu privire la încasarea sumei de 5 000 euro cu titlu de cost a intervenției

chirurgicale de transplant xxxxx într-o clinică din Italia, ori aceasta prin prisma art.

117 al Codului de procedură civilă nu a prezentat probe, prin care să confirme că

copilul xxxxx necesită transplant xxxxx.

Prin urmare, instanța de fond corect a apreciat circumstanțele cauzei și a

respins ca fiind neprobată pretenția cu privire la încasarea sumei de 5 000 euro, cu

titlu de cost a intervenției chirurgicale de transplant xxxxxx într-o clinică din Italia.

7

Cu referire la pretenția Vioricăi Reșetnic cu privire la repararea prejudiciul

moral cauzat în urma vătămărilor corporale grave stabilite minorului xxxxx în

sumă de 50 000 euro, instanța de recurs menționează că instanțele de judecată

ierarhic inferioare corect au reținut ca fiind parțial întemeiată, ori prin prisma

prevederilor art. 1422 în colaborare cu art. 1423 ale Codului civil în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte

ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc, mărimea

compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate.

Prin urmare, suma admisă de instanțele de judecată în mărime de 30 000 lei

cu titlul de prejudiciul moral, este rezonabilă, reală și echitabilă în raport cu

gradului de vinovăție a Ludmilei Pogrebneac mama copilului minor xxxxx, care a

fost lăsat fără supraveghere, precum și vinovăția Vioricăi Reșetnic, care de

asemenea a lăsat copilul minor xxxxxx, fără supraveghere.

Cu referire la cheltuielile de judecată instanța de apel corect a modificat suma

de la 3 000 lei la suma de 5 000 lei, ori prin prisma art. 96 alin. (1) al Codului de

procedură civilă și reieșind din specificul acțiunii aceasta este reală și rezonabilă.

În concluzie, instanța de recurs relevă că în cadrul judecării pricinii, instanțele

de judecată ierarhic inferioare au creat participanților la proces, condiții obiective

și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se

încadrează în asigurarea părților dreptului la un proces echitabil, garantat și

asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, având în vedere faptul că instanța de apel a interpretat eronat normele

de drept material în raport cu circumstanțele pricinii, a apreciat arbitrar probele

administrate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de admite recursul, casarea parțială a

deciziei instanței de apel, în partea încasării cheltuielilor de tratament în viitor în

sumă de 5 000 euro, cu menținerea în această parte a hotărârii primei instanțe.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. f) al Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Ludmila Pogrebneac.

Se casează parțial decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Reșetnic

împotriva Ludmilei Pogrebneac cu privire la încasarea prejudiciului material și

moral cauzat prin vătămarea integrității corporale și cheltuielilor de judecată și

anume în partea încasării cheltuielilor de tratament în viitor în sumă de 5 000 euro

și în această parte se menține hotărârea din 04 mai 2015 a Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău, prin care această pretenție a fost respinsă ca neîntemeiată.

În rest decizia din data de 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău se

menține fără modificări.

Decizia este irevocabilă.

8

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Iulia Sîrcu

Mariana Pitic

Luiza Gafton

Maria Ghervas

9