2r-678/18 — încasarea datoriei

2r-678/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2r-678/18

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov )

D E C I Z I E

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de David Vasile,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui David Vasile,

intervenient accesoriu Societatea Comercială „Valdaval-Com” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de David Vasile,

c o n s t a t ă:

La 13 iulie 2016, Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe

Acțiuni s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui David Vasile,

intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Valdaval-Com” solicitând

încasarea sumei de 300 000 de lei cu titlu de datorie și 9000 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

La 26 ianuarie 2017, David Vasile a depus cerere de asigurarea a acțiunii,

solicitând aplicarea sechestrului asupra conturilor bancare și a bunurilor imobiliare

ale Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

s-a respins cererea lui David Vasile cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a

acțiunii.

La 06 februarie 2017, David Vasile a depus recurs solicitând admiterea

acestuia, casarea încheierii Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 26 ianuarie

2017.

1

Prin decizia din 23 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul

declarat de către David Vasile și s-a menținut încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni din 26 ianuarie 2017.

La 24 iulie 2017, David Vasile a depus cerere de strămutare a pricinii la o altă

instanță egală în grad.

Prin încheierea din 26 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

ca neîntemeiată cererea lui David Vasile privind strămutarea de la Judecătoria

Hîncești, sediul Ialoveni a cauzei la o altă instanță egală în grad.

La 02 februarie 2018, David Vasile a depus cerere privind asigurarea acțiunii

prin aplicarea sechestrului pe toate conturile bancare Băncii Comerciale „Moldova-

Agroindbank” Societate pe Acțiuni.

Prin încheierea din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată cererea lui David Vasile cu privire la asigurarea acțiunii.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul

declarat de David Vasile și s-a menținut încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni din 08 februarie 2018.

La 22 mai 2018, David Vasile a depus cerere privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art.423 alin.(2) din Codul de procedură civilă, solicitând

sesizarea Curții Constituționale pentru verificarea constituționalității prevederilor

art.423 alin.(2) din Codul de procedură civilă, motivând că acest articol contravine

prevederilor art. 119 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova.

Prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată cererea lui David Vasile privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art.423 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

La 28 mai 2018, David Vasile a depus cererea de revizuire împotriva decizia

din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și a încheierii din 24 mai 2018 a Curții de

Apel Chișinău.

Drept motiv a invocat că ședința de judecată din 24 mai 2018, a avut loc în

lipsa părților, iar acest fapt are importanță majoră.

Totodată, Societatea cu Răspundere Limitată „Valdaval-Com” nu a fost

înștiințată legal despre ședința din 24 mai 2018, și astfel, a fost lipsită de posibilitatea

de a interveni în proces în calitate de intervenit accesoriu.

Prin încheierea din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de David Vasile împotriva deciziei din 24

mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins recursul declarat de David

Vasile și s-a menținut încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 08

februarie 2018 și a încheierii din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins ca neîntemeiată cererea lui David Vasile privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art.423 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

La 11 iulie 2018, David Vasile a declarat recurs împotriva încheierii din 05

iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii menționate și restituirea spre rejudecare a cererii de revizuire în instanța de

apel.

2

În motivare a reiterat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.

Instanța de apel a examinat recursul depus împotriva încheierea Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni din 08 februarie 2018, prin care s-a respins ca neîntemeiată

cererea lui David Vasile cu privire la asigurarea acțiunii, în lipsa părților, fără citare

legală prevăzută de Codul de procedură civilă. Astfel, a fost lipsit de posibilitatea de

a prezenta noi, care au importanță majoră pentru examinarea cauzei, până la fixarea

examinării recursului.

La fel, și cererea de revizuire a fost examinată în lipsă, fără citarea legală a

participanților la proces.

În opinia recurentului prin circumstanțele menționate supra îi lezează drepturile

prevăzute de art.6 din Convenție și anume dreptul la un proces echitabil.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că

Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 05 iulie 2018.

Conform prevederilor art.425 din Codul de procedură civilă termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Cererea de recurs a fost înregistrată la 11 iulie 2018, respectiv recursul este

depus în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.426 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă, recursul

se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins cu menținerea încheierii din următoarele considerente.

Cu referire la cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din 24 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău.

Colegiul reține că în cadrul examinării acțiunii civile reclamantul a solicitat

asigurarea acțiunii, prin aplicarea sechestrului asupra conturilor bancare ale

reclamantului.

În urma examinării cererii Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 24 mai 2018

a dispus respingerea cererii de asigurare a acțiunii.

Ulterior, David a depus cereri de revizuire atât împotriva deciziei din 24 mai

2018 cât și a încheierii din 24 mai 2018, emise de Curtea de Apel Chișinău.

Colegiul conchide că instanța de apel corect a analizat argumentele invocate

în cererea de revizuire depusă de David Vasile și respins-o ca inadmisibilă.

Cât privește cererea de revizuirea, instanța de recurs relevă că reieșind din

prevederile art. 449 Cod de procedură civilă temei de declare a revizuirii poate fi :

3

a) s-a constatat, prin sentința penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept

garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că unul din aspectele

fundamentale a supremației legii este principiul securității raporturilor juridice, care

instituie, printre altele, în cazul în care instanțele judecătorești au stabilit definitiv o

chestiune, hotărîrea lor nu ar trebui pusă la îndoială (a se vedea Brumărescu versus

România [MC], nr. 28342/95, para. 61, CEDO 1999- VII, și Roșca versus Moldova,

nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005).

Astfel, motivele indicate de către recurent referitor examinarea recursului

depus împotriva încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 08 februarie

2018, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea lui David Vasile cu privire la

asigurarea acțiunii, în lipsa părților, nu sunt prevăzute de art.449 Codul de procedură

civilă, temeiurile declarării revizuirii fiind exhaustive și neputând fi completate, din

care considerente nu pot fi reținute argumentele revizuentului în acest sens.

În raport cu conținutul cererii de revizuire depuse și în sensul normelor de

drept procedural enunțate, Colegiul reține că instanța a examinat faptele pe care

revizuentul și-a întemeiat cererea de revizuire și s-a expus asupra motivelor invocate

în cererea de revizuire.

Or, art.426 alin.(3) din Codul de procedură civilă statuează că recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

4

Deci, examinarea recursului depus împotriva încheierea Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni din 08 februarie 2018, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea lui

David Vasile cu privire la asigurarea acțiunii, în lipsa părților, nu s-a încălcat

garanțiile art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și a art. 117 din Constituție privind publicitatea ședinței și

dreptul de a participa la ședință.

În cauza Kashlev vs Estonia din 26 aprilie 2016, pct. 37, 38 Curtea a menționat

că atunci când a avut loc o ședință publică în prima instanță, lipsa unei astfel de

ședință în faza căii de atac poate fi justificată, ținând cont de caracteristicele speciale

ale procedurilor în cauză, de natura sitemului căilor de atac și de scopul căilor de atac

prevăzute în dreptul național.

Colegiul menționează că în cadrul unui proceduri de revizuire, pot fi corectate

erorile judiciare, omisiunile justiției și asigura respectarea drepturilor și libertăților

fundamentale, dar nu pentru a efectua o nouă examinare, cu participarea

participanților la proces.

Luând în considerație cele stipulate supra, instanța de recurs conchide că

Curtea de Apel Chișinău corect a constatat că nu există temeiuri de a admite cererea

de revizuire, or recurentul nu a invocat nici o circumstanță nouă care să aibă putere

decisivă asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2018.

Cu referire la cererea de revizuire depusă împotriva încheierii din 24 mai 2018

a Curții de Apel Chișinău Colegiul menționează următoarele:

Conform art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă în cazul existenței

incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a

decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului

ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau

la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

În speță, David Vasile a depus cererea privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art.423 alin.(2) din Codul de procedură civilă, motivând că

art.423 alin.(2) din Codul de procedură civilă, contravine prevederilor art. 119

alin.(1) din Constituția Republicii Moldova.

Instanța de recurs constată, că Curtea de Apel Chișinău corect a respins cererea

lui David Vasile privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, or, la examinarea

cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, instanța nu se pronunță

asupra temeinicii sesizării, ci doar verifică întrunirea condițiilor.

Art.423 alin.(2) din Codul de procedură civilă (2) reglementează că împotriva

celorlalte încheieri pronunțate în primă instanță nu se poate face recurs decât odată cu

fondul cauzei.

Art.119 din Constituție, stipulează că împotriva hotărârilor judecătorești,

părțile interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condițiile

legii.

Încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2018, prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea lui David Vasile privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art.423 alin.(2) din Codul de procedură civilă, poate fi atacă

odată cu fondul cauzei.

5

Se constată că dezacordul revizuentului nu a fost determinat de o contradicție

concretă a textului art. 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă cu prevederile

constituționale sau de lipsa de claritate ori previzibilitate a acestei norme juridice, ci

de faptul că legea procesual civilă nu îi dă posibilitatea de contesta separat cu recurs

încheierea prin care s-a respins cererea lui David Vasile privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate.

Așadar, prevederile art. 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu sunt

aplicabile speței, or, prin excepția de neconstituționalitate a art. 423 alin.(2) din

Codul de procedură civilă, revizuientul tinde, practic, la o modificare a legii

procedurale, în sensul lărgirii sferei de exercitare a căii de atac.

Depunând cerere de revizuire împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

24 mai 2018, David Vasile, nu a indicat nici un argument plauzibil prevăzut de norma

art. 449 din Codul de procedură civilă, pentru a redeschide procedura judiciară.

Luând în considerație acest fapt, potrivit para. 64 din Hotărârea Curții

Constituționale nr. 4 din 1 martie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a

punctului 118 al Art. I din Legea nr. 155 din 5 iulie 2012 pentru modificarea și

completarea Codului de procedură civilă, conturat astfel, principiul securității juridice

presupune ca statul să depună diligențe pentru a putea fi identificate procedurile

judiciare conexe și să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare

la aceeași problemă.

Principiile specificate nu se opun în totalitate existenței procedurilor

extraordinare prin readucerea în fața instanțelor a aspectelor litigioase deja

soluționate, însă necesitatea respectării principiului siguranței circuitului civil – care

este unul din aspectele esențiale ale principiului preeminenței dreptului într-o

societate democratică – cere ca folosirea acestora în materie civilă să îmbrace un

caracter excepțional în ceea ce privește termenul în care pot fi promovate, motivele

de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul la acțiune.

În Hotărârea nr. 16 din 25 iunie 2013, Curtea Constituțională a statuat că

problema esențială în reglementarea corectă a căilor de atac extraordinare constă în

găsirea unor ”ipoteze de mijloc”, care să împace ambele cerințe, pe de o parte,

principiul autorității de lucru judecat și, pe de altă parte, necesitatea pronunțării unei

hotărâri judecătorești legale și întemeiate. Așadar, este necesară identificarea unor

ipoteze mediane care să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil și a

principiului securității raporturilor juridice.

După cum e stipulat supra, principiul securității raporturilor juridice este un

principiu fundamental în procesul civil, iar redeschiderea procedurii este justificată

când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Respectiv, la examinarea cererii de revizuire instanța de apel corect a determinat

că nu există circumstanțe substanțiale care să justifice redeschiderea procedurii

pentru reexaminarea cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate,

prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și să fie compatibile cu art. 6 din

Convenția europeană a drepturilor omului.

6

Având în vedere cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit.a) art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de David Vasile.

Se menține încheierea din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de David Vasile, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui David Vasile,

intervenient accesoriu Societatea Comercială „Valdaval-Com” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Luiza Gafton

Dumitru Mardari

7