2rh-140/18 — transmiterea în posesie a bunului gajat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- transmiterea în posesie a bunului gajat
- Temei legal
- Temeiurile declarării cererii de revizuire
2rh-140/18 — transmiterea în posesie a bunului gajat (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rh-140/18
Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud: O. Cernei)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Vascan, V. Negru, A. Bostan)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: I. Sîrcu, S. Moldovan, M. Ghervas, M. Pitic, I. Druță)
Î N C H E I E R E
12 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecător Ion Druță
judecătorii Iulia Sîrcu
Maria Ghervas
Mariana Pitic
Luiza Gafton
examinând cererea de revizuire depusă de Petru Grumeza,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Badîlo
împotriva lui Victor Tomșa și Larisa Grumeza privind transmiterea în posesie a
bunului gajat și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost menținută hotărârea din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 02 iulie 2015, Veaceslav Badîlo, reprezentat de avocatul Adrian Pricop, a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Tomșa și Larisa Grumeza
cu privire la transmiterea în posesie a bunului gajat și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la 04 ianuarie 2012, reclamantul Veaceslav
Badîlo a încheiat un contract de împrumut cu gaj cu pârâții Victor Tomșa și Larisa
Grumeza, prin care Victor Tomșa în calitate de împrumutat a primit de la
reclamant 1 200 Euro pentru un termen de 1 lună, iar pârâta Larisa Grumeza în
calitate de debitor gajist a fost de acord să garanteze restituirea împrumutului prin
instituirea unui gaj asupra bunului mobil - autoturism de model Opel Omega, anul
producerii 1994, culoarea gri închis, nr. motorului xxx, nr. caroserie xxx cu nr/î CS
xxx.
De asemenea, a invocat că contractul de împrumut cu gaj a fost întocmit,
semnat și executat, prin transmiterea banilor de către creditor la data de 04 ianuarie
2012, în aceiași zi a fost înregistrat și gajul sub nr. 170454.
1
La nenumeroase notificări cu privire la executarea contractului de împrumut
atât debitorul cât și debitorul gajist au refuzat onorarea obligațiilor contractuale cu
privire la rambursarea împrumutului scadent din data de 04 februarie 2012, precum
și la predarea bunului gajat în vederea recuperării aceluiași împrumut.
La 13 februarie 2014, reclamantul a obținut preavizul de exercitare a dreptului
de gaj înregistrat cu nr. 170454. La 11 februarie 2015 pârâții au fost notificați cu
privire la emiterea avizului de executare a gajului, iar la 13 februarie 2015 pârâtul
Victor Tomșa a recepționat avizul de executare a gajului, pârâta Larisa Grumeza
eschivându-se de la recepționarea avizului.
Mai invocă că în prezent valoarea creanței datorate de debitor și debitorul gajist
constituie 2 100 Euro, din care creanța de bază 1 200 Euro, penalități de întârziere
de 0,2%/zi pentru 180 zile conform pct. 6 din contractul de împrumut - 432 Euro,
dobânda de întârziere pentru perioada de 1 091 de zile calculată în conformitate cu
prevederile art. 619 CC - 469 Euro.
În contextul celor relatate reclamantul Veaceslav Badîlo a solicitat transmiterea
bunului gajat - autoturism de model Opel Omega, anul producerii 1994, culoarea
gri închis, nr. motorului xxx, nr. caroserie xxx cu nr/î xxx în posesia creditorului
gajist Veaceslav Badîlo în vederea vânzării acestuia pentru a recupera valoarea
împrumutului și a penalităților care constituie 2 100 Euro și încasarea cheltuielilor
de judecată.
În cadrul examinării cauzei civile reprezentantul reclamantului a înaintat
cererea de reducere a cuantumului pretențiilor, prin care a diminuat suma
despăgubirii din valorificarea bunului gajat de la 2 100 Euro la 1 956,60 Euro.
Prin hotărârea din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,
cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Badîlo a fost admisă integral.
S-a transmis silit de la debitorii Victor Tomșa și Larisa Grumeza în posesiunea
creditorului Veaceslav Badîlo bunul mobil gajat - autoturismul (sedan) de model
Opel Omega de culoare gri închisă, anul producerii 1994, nr. înmatriculare xxx, nr.
caroseriei xxx, care aparține cu drept de proprietate Larisei Grumeza, pentru a fi
vândut în scopul stingerii datoriei, penalității și a dobânzii de întârziere în sumă
totală de 1 956,60 Euro, convertiți în valuta națională la momentul executării
hotărârii judecătorești, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Republicii
Moldova. S-a încasat în mod solidar de la Victor Tomșa și Larisa Grumeza în
beneficiul lui Veaceslav Badîlo suma de 126 lei cu titlu de taxa de stat, suma de 2
500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, suma de 100 lei cu titlu de
cheltuieli pentru citarea publică a pârâtului, în total suma de 2 726 lei.
Prin încheierea din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea reprezentantului Larisei Grumeza cu privire la suspendarea procesului.
Prin decizia din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Larisa Grumeza și s-a menținut hotărârea din 01 martie 2016 a
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 23 decembrie 2016, Larisa
Grumeza, reprezentată de avocatul Aurelia Parpalac, a declarat recurs, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel
Chișinău, a încheierii din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și a
2
hotărârii din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cu emiterea
unei noi hotărâri prin care pretențiile formulate în privința Larisei Grumeza să fie
respinse ca fiind neîntemeiate.
Prin încheierea din 29 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul
înaintat de Larisa Grumeza a fost declarat admisibil.
Prin decizia din 05 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins
recursul declarat de Larisa Grumeza și s-a menținut decizia din 26 octombrie 2016
a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani
mun. Chișinău.
La 08 noiembrie 2017 Petru Grumeza a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, solicitând casarea
prezentei decizii, rejudecarea cauzei în ordine de apel, cu admiterea apelului,
casarea integrală a hotărârii din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău, emițând o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată sau
admiterea parțială, cu exonerarea de la răspundere civilă a apelantei Larisa
Grumeza.
Revizuentul își întemeiază cererea de revizuire prin prisma art. 449 lit. b), c)
CPC, indicând că Petru Grumeza urma să fie antrenat în prezentul proces, pe motiv
că s-a aflat în relații de căsătorie cu Larisa Grumeza, iar regimului juridic al
bunurilor acestora fiindu-i caracteristic cel de proprietate comună în devălmășie.
Astfel, o eventuală executare a actului judecătoresc, și faptul că Veaceslav Badîlo
va constata cu certitudine că automobilul nu se atestă ca fiind existent, va derula
schimbarea modului de executare a hotărârii, fiind dispusă aplicarea sechestrului
pe bunurile ambilor soți Larisa Grumeza și Petru Grumeza, fiindu-i lezat respectiv
și dreptul de proprietate asupra averii proprietate comună în devălmășie a lui Petru
Grumeza.
Totodată, a relatat că pe rolul judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani se află
spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de către Larisa Grumeza și
Petru Grumeza privind recunoașterea valabilității tranzacției de împăcare, cu
anularea actului juridic al contractului de împrumut încheiat între Veaceslav Badîlo
și Victor Tomșa, precum și plângerea depusă de Larisa Grumeza și Petru Grumeza
împotriva ordonanței procurorului privind refuzul de pornire a urmăririi penale pe
faptul falsificării actului juridic contestat, circumstanțe care î-și justifică
calificativul de circumstanțe noi necunoscute instanței de judecată la examinarea
pricinii date.
Prin încheierea din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cauza civilă în
procedura revizuirii în baza cererii de revizuire formulată de către Petru Grumeza
împotriva deciziei din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a
respins apelul declarat de către Larisa Grumeza și s-a menținut hotărârea din 01
martie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, emisă în cauza civilă intentată
la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Badîlo împotriva lui Victor
Tomșa și Larisa Grumeza privind transmiterea în posesie a bunului gajat și
încasarea cheltuielilor de judecată, prin care pretențiile au fost admise, s-a
strămutat pentru judecare Curții Supreme de Justiție.
3
Studiind materialele dosarului, cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar
de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.
În temeiul art. 448 alin. (2) CPC cererea de revizuire împotriva unei hotărâri
care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-
se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat
hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.
Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire,
instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de
persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile
consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit
cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au
putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a pricinii.
În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau
faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării deciziei, să aibă
importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere
decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce decizia
judecătorească devine irevocabilă.
De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)
necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei
prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru
admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute
aceste circumstanțe (fapte).
Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a
știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste
circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar
ele nu pot servi ca temei de revizuire.
Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este
ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării deciziei,
ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea deciziei.
Faptele noi apărute după adoptarea deciziei pot servi temei de adresare cu o nouă
cerere în judecată, dar nu ca temei de revizuire.
În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile
pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a
pricinii, or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului
prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea
invocării unui atare temei.
În același timp Colegiul reține că instituția revizuirii fiind aplicabilă în
condițiile descrise supra, nu poate fi impusă în situația existenței la moment unor
4
litigii pe rolul instanțelor de judecată. Or, cauzele aflate pe rolul instanțelor nu pot
fi calificate drept circumstanțe esențiale, care ar impune aplicarea prevederilor art.
449 lit. b) CPC.
În contextul celor elucidate, Colegiul notează că litigiile aflate în procedura
judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, nu constituie circumstanțe care ar fi existat
obiectiv până la data pronunțării deciziei, precum și, faptul că, în acest sens
revizuentul nu a prezentat probe pertinente, care ar justifica importanța acestora
pentru justa soluționare a fondului cauzei civile.
În ce privește neantrenarea revizuentului în prezentul proces, Colegiul
elucidează că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) CPC, poate fi
posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în
privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți,
lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată
prin prezentarea probelor.
Astfel, coroborând prevederile art. 369 alin. (1) Cod civil și art. 21 alin. (2) din
Codul familiei, Colegiul reține că fiecare din soți poate dispune de bunul mobil
proprietate comună în devălmășie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel.
În așa mod, deși revizuentul a invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit.
c) CPC, ultimul nu au adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că
instanța a emis decizia, revizuirea căreia se solicită în speță, cu privire la drepturile
persoanei care nu a fost implicată în proces. Or, evenimentele invocate de
revizuent, care ar putea avea loc în viitor, nu se încadrează în exigențele legale
descrise, care ar impune o rejudecare a cauzei civile.
Consecvent, Colegiul notează că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii
și nu de reformare.
În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci
în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și
aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.
La acest capitol, CtEDO, în cauza Soudek contra Cehiei, a reiterat că instituirea
unor termene pentru sesizarea instanțelor este o limitare a accesului la justiție, fiind
necesară asigurării securității raporturilor juridice.
Astfel, se elucidează că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări,
ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a
art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,
adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu
cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile
și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a
cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a
două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.
O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,
datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, Popov vs.
Moldova).
Reieșind din cele expuse și având în vedere că motivele indicate în cererea de
5
revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de Procedură
Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru
Grumeza, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav
Badîlo împotriva lui Victor Tomșa și Larisa Grumeza privind transmiterea în
posesie a bunului gajat și încasarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecător Ion Druță
judecătorii Iulia Sîrcu
Maria Ghervas
Mariana Pitic
Luiza Gafton
6