2rh-140/18 — transmiterea în posesie a bunului gajat

Dosarul nr. 2rh-140/18 Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud: O. Cernei) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Vascan, V. Negru, A. Bostan) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: I. Sîrcu, S. Moldovan, M. Ghervas, M. Pitic, I. Druță) Î N C H E I E R E 12 septembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecător Ion Druță judecătorii Iulia Sîrcu Maria Ghervas Mariana Pitic Luiza Gafton examinând cererea de revizuire depusă de Petru Grumeza, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Badîlo împotriva lui Victor Tomșa și Larisa Grumeza privind transmiterea în posesie a bunului gajat și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost menținută hotărârea din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău, c o n s t a t ă: La 02 iulie 2015, Veaceslav Badîlo, reprezentat de avocatul Adrian Pricop, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Tomșa și Larisa Grumeza cu privire la transmiterea în posesie a bunului gajat și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a invocat că la 04 ianuarie 2012, reclamantul Veaceslav Badîlo a încheiat un contract de împrumut cu gaj cu pârâții Victor Tomșa și Larisa Grumeza, prin care Victor Tomșa în calitate de împrumutat a primit de la reclamant 1 200 Euro pentru un termen de 1 lună, iar pârâta Larisa Grumeza în calitate de debitor gajist a fost de acord să garanteze restituirea împrumutului prin instituirea unui gaj asupra bunului mobil - autoturism de model Opel Omega, anul producerii 1994, culoarea gri închis, nr. motorului xxx, nr. caroserie xxx cu nr/î CS xxx.

De asemenea, a invocat că contractul de împrumut cu gaj a fost întocmit, semnat și executat, prin transmiterea banilor de către creditor la data de 04 ianuarie 2012, în aceiași zi a fost înregistrat și gajul sub nr. 170454. 1 La nenumeroase notificări cu privire la executarea contractului de împrumut atât debitorul cât și debitorul gajist au refuzat onorarea obligațiilor contractuale cu privire la rambursarea împrumutului scadent din data de 04 februarie 2012, precum și la predarea bunului gajat în vederea recuperării aceluiași împrumut. La 13 februarie 2014, reclamantul a obținut preavizul de exercitare a dreptului de gaj înregistrat cu nr. 170454. La 11 februarie 2015 pârâții au fost notificați cu privire la emiterea avizului de executare a gajului, iar la 13 februarie 2015 pârâtul Victor Tomșa a recepționat avizul de executare a gajului, pârâta Larisa Grumeza eschivându-se de la recepționarea avizului.

Mai invocă că în prezent valoarea creanței datorate de debitor și debitorul gajist constituie 2 100 Euro, din care creanța de bază 1 200 Euro, penalități de întârziere de 0,2%/zi pentru 180 zile conform pct. 6 din contractul de împrumut - 432 Euro, dobânda de întârziere pentru perioada de 1 091 de zile calculată în conformitate cu prevederile art. 619 CC - 469 Euro. În contextul celor relatate reclamantul Veaceslav Badîlo a solicitat transmiterea bunului gajat - autoturism de model Opel Omega, anul producerii 1994, culoarea gri închis, nr. motorului xxx, nr. caroserie xxx cu nr/î xxx în posesia creditorului gajist Veaceslav Badîlo în vederea vânzării acestuia pentru a recupera valoarea împrumutului și a penalităților care constituie 2 100 Euro și încasarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul examinării cauzei civile reprezentantul reclamantului a înaintat cererea de reducere a cuantumului pretențiilor, prin care a diminuat suma despăgubirii din valorificarea bunului gajat de la 2 100 Euro la 1 956,60 Euro. Prin hotărârea din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Badîlo a fost admisă integral. S-a transmis silit de la debitorii Victor Tomșa și Larisa Grumeza în posesiunea creditorului Veaceslav Badîlo bunul mobil gajat - autoturismul (sedan) de model Opel Omega de culoare gri închisă, anul producerii 1994, nr. înmatriculare xxx, nr. caroseriei xxx, care aparține cu drept de proprietate Larisei Grumeza, pentru a fi vândut în scopul stingerii datoriei, penalității și a dobânzii de întârziere în sumă totală de 1 956,60 Euro, convertiți în valuta națională la momentul executării hotărârii judecătorești, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Republicii Moldova.

S-a încasat în mod solidar de la Victor Tomșa și Larisa Grumeza în beneficiul lui Veaceslav Badîlo suma de 126 lei cu titlu de taxa de stat, suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli pentru citarea publică a pârâtului, în total suma de 2 726 lei. Prin încheierea din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea reprezentantului Larisei Grumeza cu privire la suspendarea procesului. Prin decizia din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Larisa Grumeza și s-a menținut hotărârea din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 23 decembrie 2016, Larisa Grumeza, reprezentată de avocatul Aurelia Parpalac, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a încheierii din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și a 2 hotărârii din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care pretențiile formulate în privința Larisei Grumeza să fie respinse ca fiind neîntemeiate. Prin încheierea din 29 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul înaintat de Larisa Grumeza a fost declarat admisibil. Prin decizia din 05 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Larisa Grumeza și s-a menținut decizia din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău. La 08 noiembrie 2017 Petru Grumeza a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, solicitând casarea prezentei decizii, rejudecarea cauzei în ordine de apel, cu admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, emițând o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată sau admiterea parțială, cu exonerarea de la răspundere civilă a apelantei Larisa Grumeza. Revizuentul își întemeiază cererea de revizuire prin prisma art. 449 lit. b), c) CPC, indicând că Petru Grumeza urma să fie antrenat în prezentul proces, pe motiv că s-a aflat în relații de căsătorie cu Larisa Grumeza, iar regimului juridic al bunurilor acestora fiindu-i caracteristic cel de proprietate comună în devălmășie.

Astfel, o eventuală executare a actului judecătoresc, și faptul că Veaceslav Badîlo va constata cu certitudine că automobilul nu se atestă ca fiind existent, va derula schimbarea modului de executare a hotărârii, fiind dispusă aplicarea sechestrului pe bunurile ambilor soți Larisa Grumeza și Petru Grumeza, fiindu-i lezat respectiv și dreptul de proprietate asupra averii proprietate comună în devălmășie a lui Petru Grumeza.

Totodată, a relatat că pe rolul judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani se află spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de către Larisa Grumeza și Petru Grumeza privind recunoașterea valabilității tranzacției de împăcare, cu anularea actului juridic al contractului de împrumut încheiat între Veaceslav Badîlo și Victor Tomșa, precum și plângerea depusă de Larisa Grumeza și Petru Grumeza împotriva ordonanței procurorului privind refuzul de pornire a urmăririi penale pe faptul falsificării actului juridic contestat, circumstanțe care î-și justifică calificativul de circumstanțe noi necunoscute instanței de judecată la examinarea pricinii date.

Prin încheierea din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cauza civilă în procedura revizuirii în baza cererii de revizuire formulată de către Petru Grumeza împotriva deciziei din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Larisa Grumeza și s-a menținut hotărârea din 01 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Badîlo împotriva lui Victor Tomșa și Larisa Grumeza privind transmiterea în posesie a bunului gajat și încasarea cheltuielilor de judecată, prin care pretențiile au fost admise, s-a strămutat pentru judecare Curții Supreme de Justiție. 3 Studiind materialele dosarului, cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În temeiul art. 448 alin. (2) CPC cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându- se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării deciziei, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce decizia judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte) necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării deciziei, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea deciziei. Faptele noi apărute după adoptarea deciziei pot servi temei de adresare cu o nouă cerere în judecată, dar nu ca temei de revizuire. În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

În același timp Colegiul reține că instituția revizuirii fiind aplicabilă în condițiile descrise supra, nu poate fi impusă în situația existenței la moment unor 4 litigii pe rolul instanțelor de judecată. Or, cauzele aflate pe rolul instanțelor nu pot fi calificate drept circumstanțe esențiale, care ar impune aplicarea prevederilor art. 449 lit. b) CPC. În contextul celor elucidate, Colegiul notează că litigiile aflate în procedura judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, nu constituie circumstanțe care ar fi existat obiectiv până la data pronunțării deciziei, precum și, faptul că, în acest sens revizuentul nu a prezentat probe pertinente, care ar justifica importanța acestora pentru justa soluționare a fondului cauzei civile.

În ce privește neantrenarea revizuentului în prezentul proces, Colegiul elucidează că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) CPC, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor. Astfel, coroborând prevederile art. 369 alin. (1) Cod civil și art. 21 alin. (2) din Codul familiei, Colegiul reține că fiecare din soți poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmășie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel.

În așa mod, deși revizuentul a invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) CPC, ultimul nu au adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanța a emis decizia, revizuirea căreia se solicită în speță, cu privire la drepturile persoanei care nu a fost implicată în proces. Or, evenimentele invocate de revizuent, care ar putea avea loc în viitor, nu se încadrează în exigențele legale descrise, care ar impune o rejudecare a cauzei civile. Consecvent, Colegiul notează că revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

La acest capitol, CtEDO, în cauza Soudek contra Cehiei, a reiterat că instituirea unor termene pentru sesizarea instanțelor este o limitare a accesului la justiție, fiind necesară asigurării securității raporturilor juridice. Astfel, se elucidează că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, Popov vs. Moldova). Reieșind din cele expuse și având în vedere că motivele indicate în cererea de 5 revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Petru Grumeza, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Badîlo împotriva lui Victor Tomșa și Larisa Grumeza privind transmiterea în posesie a bunului gajat și încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecător Ion Druță judecătorii Iulia Sîrcu Maria Ghervas Mariana Pitic Luiza Gafton 6