2rh-122/18 — declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare

2rh-122/18 — declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2rh-122/18

prima instanță: Judecătoria Călărași

Judecător: M. Juganari

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

Judecători. A. Novac, T. Vieru, O. Sternioală

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire declarată de Victor Popovici,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Boț

împotriva lui Ion Boț și Victor Popovici cu privire la declararea nulității contractului

de vînzare-cumpărare,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, prin care

recursul depus de către Popovici Victor a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La 28 ianuarie 2010, Ecaterina Boț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Boț și Victor Popovici cu privire la declararea nulității contractului

de vînzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că Ion Boț care este fratele ei, a

împrumutat de la Victor Popovici suma de 22 500 dolari SUA, iar în scopul garantării

rambursării împrumutului urma să pună în gaj un bun.

Astfel reclamanta a susținut că, Ion Boț, a rugat-o să gajeze casa ei, convingând-

o că nu va avea de suferit, deoarece el va întoarce la timp suma împrumutată.

1

Ecaterina Boț a relatat că neavând nici un dubiu că ar putea fi lipsită de casă, a

acceptat ca să gajeze casa sa. De toate formalitățile legate de întocmirea contractului

de gaj sau ocupat Ion Boț și Victor Popovici, iar ea a mers doar să semneze contractul

la notar.

Reclamanta a menționat că la biroul notarului nu i sa citit conținutul contractului,

nu i-a fost înmânată o copie a acestuia, ci a fost doar întrebată dacă dorește să semneze

actul pregătit. Ulterior, actele pe imobil au rămas la fratele său Ion Boț.

Boț Ecaterina a susținut că după încheierea contractului, ea a rămas să locuiască

cu copiii săi în imobilul din str. Alexandru cel Bun 227 or. Călărași.

În luna octombrie 2009, întorcându-se de la muncă din Federația Rusă, a aflat că

prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 15 septembrie 2009 la cererea lui Popovici

Victor a fost dispusă evacuarea tuturor membrilor familiei sale din imobilul din str.

XXXXX.

Ulterior, făcînd cunoștință cu materialele dosarului a stabilit că, în realitate a fost

dusă în eroare de către pârâți și de fapt la 5 martie 2007 între ea și Popovici Victor a

fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a casei de locuit, dar nu un contract

de gaj.

Reclamanta a indicat că suma de 22 500 dolari SUA, a fost împrumutată de

fratele său Boț Ion de la Popovici Victor și care a fost ulterior restituită, fapt

demonstrat prin recipisei scrise de Popovici Victor la 19 februarie 2008 conform

căreia a primit suma de 11 000 dolari SUA și recipisei din 24 iunie 2008, conform

căreia a primit suma de 10 000 euro și 1500 dolari SUA.

Ecaterina Boț a susținut că nu a avut nici o datorie față de Popovici Victor și

nici nu i-a vândut casa, deoarece ea nu are unde să plece cu copiii săi. Actul juridic

încheiat între ea și Victor Popovici este lipsit de orice temei juridic, fiindcă nu

manifestă voința sa, mai mult nu a primit nici un ban de la pîrît și nu a transmis bunul,

continuând să locuiască în acesta.

Solicită Ecaterina Boț declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare

autentificat notarial nr. 758 din 5 martie 2007 a casei de locuit, a anexei și a terenului

aferent, cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX, din str. XXXXX.

La 8 februarie 2010, Ecaterina Boț a înaintat cerere de extindere a pretențiilor,

solicitând întoarcerea în proprietatea sa a casei de locuit, a anexei și a terenului

aferent, cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX, din str. XXXXX, aflate în

posesia nelegitimă a pîrîtului Popovici Victor (f.d.45, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 7 mai 2012, s-a respins ca fiind

neîntemeiată acțiunea depusă de către Ecaterina Boț (f.d.98-99, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2012, s-a admis apelul

declarat de Ecaterina Boț, s-a casat hotărârea Judecătoriei Călărași din 7 mai 2012 și

s-a remis cauza la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată, deoarece

2

instanța nu s-a expus asupra temeiurile de nulitate invocate de reclamantă în cererea

de chemare în judecată (f.d. 122-125, vol. I).

Rejudecând pricina, Judecătoria Călărași la 19 decembrie 2013, a emis hotărârea,

prin care a respins acțiunea depusă de către Boț Ecaterina, ca fiind neîntemeiată

(f.d.176, 180-182, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2014, s-a admis apelul declarat

de Ecaterina Boț, s-a casat hotărârea Judecătoriei Călărași din 19 decembrie 2013 și

s-a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii. S-a recunoscut nul contractul de

vânzare-cumpărare autentificat notarial nr. 758 din 5 martie 2007 a casei de locuit, a

anexei și a terenului aferent, cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX, din str.

XXXXX, cu repunerea părților în situația anterioară. S-a încasat din contul lui Victor

Popovici în beneficiul Ecaterinei Boț cheltuielile de judecată în mărime de 3047 lei

cu titlu de taxă de stat (f.d.222-230, vol. I).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de către Victor Popovici (f.d.15-19, vol. II).

La 22 august 2015, Popovici Victor a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, solicitînd admiterea cererii

de revizuire și casarea încheierii instanței de recurs.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2015, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Victor Popovici (f.d.34-37

vol. II).

La 28 martie 2018, Victor Popovici a depus cerere de revizuire împotriva

încheierea Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, solicitând casarea

acesteia.

În motivarea cererii sale, revizuentul a reiterat circumstanțele de fapt prezentate

pe parcursul examinării cauzei. Totodată, Victor Popovici a indicat că faptele stabilite

printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină soluționată anterior sunt

obligatorii pentru instanța care judecată pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și

nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini la care participă aceleași

persoane.

În susținerea celor invocate, revizuentul a menționat că prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 27 octombrie 2011 a fost considerat inadmisibil recursul

depus de Marțin Dora, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Dora Marțin împotriva lui Victor Popovici cu privire la declararea nulității

contractului de vînzare-cumpărare.

În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

La 19 aprilie 2018, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de revizuire

Ecaterinei Boț, informându-o despre posibilitatea depunerii referinței. În mod

3

corespunzător, dacă referința nu este prezentată până la examinarea cauzei,

examinarea cererii se decide în lipsa acesteia (f. d. 53, vol. II).

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, revizuirea

s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună

invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuirea au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul încheierii

contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale

(a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie

2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v.

Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Structura logico – juridic a articolului 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă

se fundamentează pe rațiunea că cererea de revizuire se depune în scris, iar revizuentul

Victor Popovici este obligat să indice temeiurile specificate expres și exhaustiv în

articolul 449, anexând probele ce le confirmă. Totodată, alineatul 4 din articolul citat,

nu admite depunerea repetată a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași

temeiuri.

În acest sens, instanța de judecată își propune să verifice respectarea acestor

condiții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac de

retractare, care pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară.

Luând în considerare cele menționate și în urma studierii cererii de revizuire,

instanța de judecată constată că aceasta a fost depusă de subiectul abilitat cu dreptul

de a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu articolul 447 lit. a) din Codul

de procedură civilă. În același context, Victor Popovici a invocat temeiul prevăzut la

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, atașând la cererea de revizuire ordonanța

Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Buiucani din 27 septembrie 2017 privind

refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal și procesul-verbal

de audiere a martorului Ion Boț din 14 septembrie 2017 (f.d. 46-50, vol. II)

În același timp, succesiunea materialelor cauzei, precum și temeiurile invocate,

confirmă că cererea revizuentului nu a fost depusă repetat.

4

Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuentul a îndeplinit condițiile de

formă cerute de articolul 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul cererii

nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de purces la

analiza argumentelor inserate în aceasta.

Din aceste raționamente, instanța de revizuire subliniază că dreptul la judecarea

într-un mod echitabil de către o instanță, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1

din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, trebuie interpretat în lumina

Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului

o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. România,

28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca v. Moldova, 22 martie 2005, parag. 24).

Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea

principiului indicat supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005,

par. 52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, 19 decembrie 2006, par. 104-107 și

112-115; Melnic c. Moldovei, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate c. Moldovei,

13 iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan v. Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21,

Brantom International S.R.L. și alții v. Moldova, 10 februarie 2015, parag. 30 – 32).

Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de

revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art.

450 din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova,

ibidem, parag. 109, Eugenia și Doina Duca v. Moldova, 3 martie 2009, parag. 41,

Lipcan v. Moldova, ibidem, parag. 17).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reiterează că, în această cauză, revizuentul și-a întemeiat cererea pe articolul

449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În aceste circumstanțe, conform articolului 450 lit. b) din Codul de procedură

civilă, cererea de revizuirea se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana

interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu

i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data

rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei (temeiul din art. 449 lit. b).

Astfel, revizuentul Victor Popovici invocă în susținerea cererii de revizuire

ordonanța Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Buiucani din 27 septembrie

2017 privind refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal și

procesul-verbal de audiere a martorului Ion Boț din 14 septembrie 2017 (f.d. 46-50,

vol. II).

5

Instanța de judecată reține că ordonanța privind refuzul în începerea urmăririi

penale și clasarea procesului penal din 27 septembrie 2017 a fost expediată în adresa

revizuentului la 30 ianuarie 2018, fapt confirmat prin răspunsul Procuraturii

municipiului Chișinău oficiul Buiucani nr. 19-869 din 30 ianuarie 2018 (f.d. 46-50,

vol. II)

Prin urmare, având în vedere data expedierii actelor invocate în susținerea cererii

de revizuire și anume 30 ianuarie 2018 și data depunerii cererii de revizuire (28 martie

2018), precum și norma de drept enunțată mai sus, instanța constată că cererea de

revizuire, supusă examinării, a fost depusă în interiorul termenului de 3 luni.

Cu privire la fondul cauzei, instanța notează că, în temeiul art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, procedura judiciară poate fi redeschisă în cazul când au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În subsidiar, Curtea Europeană a precizat că instanțele naționale urmează să

folosească adecvat procedurile de revizuire, având în vedere principiile securității

raporturilor juridice și preeminenței dreptului. Or, în esență, deciziile de a revizui

hotărâri judecătorești irevocabile trebuie să fie în conformitate cu criteriile legale

relevante, iar folosirea necorespunzătoare a unei astfel de proceduri poate fi contrară

Convenției, pe motiv că rezultatul său – „pierderea” unei hotărâri judecătorești – este

același ca și în cazul recursului în anulare (a se vedea Popov v. Moldova (nr. 2), citată

mai sus, parag. 46. „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, ibidem, parag. 100 sau Eugenia

și Doina Duca c. Moldovei, ibidem, parag. 33).

În această ordine de idei, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite

revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu

este justificată doar atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale

și convingătoare (a se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta -

Plus” S.R.L., citată mai sus, parag. 98).

În partea ce ține de circumstanțele noi descoperite, Colegiul reține că,

circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

6

obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care

nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării

hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit

irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Astfel, revizuentul a prezentat următoarele înscrisuri pentru redeschiderea

procedurilor judiciare: ordonanța Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Buiucani

din 27 septembrie 2017 privind refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea

procesului penal și procesul-verbal de audiere a martorului Ion Boț din 14 septembrie

2017 (f.d. 46-50, vol. II).

Din aceste raționamente legale, Colegiul judiciar notează că este important ca

circumstanțele sau faptele noi existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să

fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, și să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Instanța își propune să verifice respectarea condițiilor enumerate mai sus.

În consecință, instanța de judecată ia act de anexarea unor noi înscrisuri la

materialele cauzei, însă, având în vedere că toate actele citate mai sus, se referă și sunt

conexe, le va examina în ansamblul lor.

În primul rând, instanța de revizuire amintește că instanța de apel, în decizia

din 22 mai 2014, a respins, argumentul lui Victor Popovici precum că Ecaterina Boț

ar fi avut dorința de a înstrăina imobilul din str. Alexandru cel Bun 227 or. Călărași,

iar revizuentul a transmis suma de 22500 dolari SUA pentru procurarea imobilului ce

aparține Ecaterinei Boț și imobilului ce aparține Dorei Marțîn. Astfel Curtea de Apel

Chișinău a specificat că Ion Boț a luat cu împrumut de la Victor Popovici anumite

sume de bani, iar potrivit recipiselor, la 19 februarie 2008, Ion Boț a restituit lui Victor

Popovici suma de 11 000 euro și la 24 iunie 2008 suma de 10 000 euro și 1500 dolari

SUA. Instanța de apel a considerat că anume suma de 22 500 dolari SUA se raportează

la relațiile de împrumut stabilite între Victor Popovici și Ion Boț.

În acest context, instanța de apel a menționat că Ecaterina Boț și Dora Marțîn

nu au primit suma de 22 500 dolari SUA, deoarece acestea nu au confirmat

recepționarea banilor prin aplicarea semnăturii în recipisă. Totodată Curtea de Apel

Chișinău a relatat că suma de 22 500 dolari SUA nu este distribuită în careva mod

între Ecaterina Boț și Dora Marțîn, ce ar confirma primirea separată a sumelor și

valoarea bunului procurat de Victor Popovici. În sensul dat, instanța de apel a

considerat ca fiind juste afirmațiile referitoare la faptul că transmiterea imobilului în

7

baza contractului de vânzare-cumpărare din 5 martie 2007 a avut drept scop

asigurarea rambursării sumei, astfel Ecaterina Boț a avut în vedere întocmirea unei

contract de gaj nu întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare.

În lumina celor relatate, Colegiul judiciar subliniază că noile elemente de fapt,

susținute de revizuent, nu au o putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată

și nu au forță de a schimba constatările acesteia, de vreme ce argumentele date au fost

examinate anterior, în special, acelea ce vizează ralațiile de împrumut stabilite între

Victor Popovici și Ion Boț. De fapt, potrivit jurisprudenței CtEDO, enumerate mai

sus, simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare a cauzei civile.

Totodată, pe baza celor prezentate, instanța de judecată consideră că nu este

temei de revizuire ordonanța Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Buiucani din

27 septembrie 2017 privind refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea

procesului penal, precum și procesul-verbal de audiere a martorului Ion Boț din 14

septembrie 2017, care confirmă că Victor Popovici și Ion Boț se cunosc din 2007,

au avut mai multe relații de împrumut, însă aceștia nu au datorii unul față de altul. Or,

aceste relații de împrumut între Victor Popovici și Ion Boț au fost stabilite și de

instanțele de judecată la examinarea cauzei cu privire la declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare din 5 martie 2007.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, analizând toate materialele prezentate de revizuent, nu găsește

niciun motiv de a deroga de la constatările Curții Europene, în jurisprudența

consecventă a acesteia, pe cazuri similare, cum ar fi, Popov v. Moldova (nr.2), ibidem,

parag. 50 - 51; „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 105-107; Eugenia și

Doina Duca v. Moldova, ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L. v. Moldova,

13 decembrie 2016, parag. 12 -14.

În plus, instanța nu contestă faptul că unul din obiectivele urmărite de către

Victor Popovici a constat în restabilirea drepturilor sale. Cu toate acestea, acest lucru

nu poate să justifice o utilizare abuzivă a procedurii de revizuire (a se vedea Eugenia

and Doina Duca c. Moldova, citată mai sus, par. 13, 33 și 34, Jomiru și Crețu c.

Moldovei, 17 aprilie 2012, par. 37). Totodată, ar fi contrară principiului securității

raporturilor juridice acceptarea spre examinare și administrarea unor înscrisuri, în

calitate de circumstanțe noi, pentru obținerea cărora nu a fost depusă suficientă

diligență în timpul judecării cauzei și care nu pot influența într-un mod convingător

soluția anterioară a instanței de judecată,

Prin urmare, Colegiul consideră că cererea de revizuire, formulată de Victor

Popovici, conține caracteristicile „unui apel camuflat” al cărui scop a fost să obțină

mai mult o nouă examinare a cauzei civile decât o veritabilă procedură de revizuire,

așa cum este prevăzut la articolele 449 - 453 din Codul de procedură civilă.

8

În consecință, instanța de judecată reține că înscrisurile și argumentele susținute

de revizuent nu întrunesc nicio condiție de la articolul 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de

revizuire.

În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide că

revizuirea depusă de Victor Popovici urmează a fi declarată inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269 - 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea de revizuire declarată de Victor Popovici împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Ecaterina Boț împotriva lui Ion Boț și Victor

Popovici cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare ca fiind

inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Oleg Sternioală

9