2rh-122/18 — declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare

dosarul nr. 2rh-122/18 prima instanță: Judecătoria Călărași Judecător: M. Juganari instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție Judecători. A. Novac, T. Vieru, O. Sternioală Î N C H E I E R E 16 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Maria Ghervas Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire declarată de Victor Popovici, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Boț împotriva lui Ion Boț și Victor Popovici cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, prin care recursul depus de către Popovici Victor a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 28 ianuarie 2010, Ecaterina Boț a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Boț și Victor Popovici cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că Ion Boț care este fratele ei, a împrumutat de la Victor Popovici suma de 22 500 dolari SUA, iar în scopul garantării rambursării împrumutului urma să pună în gaj un bun. Astfel reclamanta a susținut că, Ion Boț, a rugat-o să gajeze casa ei, convingând- o că nu va avea de suferit, deoarece el va întoarce la timp suma împrumutată. 1 Ecaterina Boț a relatat că neavând nici un dubiu că ar putea fi lipsită de casă, a acceptat ca să gajeze casa sa. De toate formalitățile legate de întocmirea contractului de gaj sau ocupat Ion Boț și Victor Popovici, iar ea a mers doar să semneze contractul la notar. Reclamanta a menționat că la biroul notarului nu i sa citit conținutul contractului, nu i-a fost înmânată o copie a acestuia, ci a fost doar întrebată dacă dorește să semneze actul pregătit.

Ulterior, actele pe imobil au rămas la fratele său Ion Boț. Boț Ecaterina a susținut că după încheierea contractului, ea a rămas să locuiască cu copiii săi în imobilul din str. Alexandru cel Bun 227 or. Călărași. În luna octombrie 2009, întorcându-se de la muncă din Federația Rusă, a aflat că prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 15 septembrie 2009 la cererea lui Popovici Victor a fost dispusă evacuarea tuturor membrilor familiei sale din imobilul din str. XXXXX. Ulterior, făcînd cunoștință cu materialele dosarului a stabilit că, în realitate a fost dusă în eroare de către pârâți și de fapt la 5 martie 2007 între ea și Popovici Victor a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a casei de locuit, dar nu un contract de gaj.

Reclamanta a indicat că suma de 22 500 dolari SUA, a fost împrumutată de fratele său Boț Ion de la Popovici Victor și care a fost ulterior restituită, fapt demonstrat prin recipisei scrise de Popovici Victor la 19 februarie 2008 conform căreia a primit suma de 11 000 dolari SUA și recipisei din 24 iunie 2008, conform căreia a primit suma de 10 000 euro și 1500 dolari SUA. Ecaterina Boț a susținut că nu a avut nici o datorie față de Popovici Victor și nici nu i-a vândut casa, deoarece ea nu are unde să plece cu copiii săi. Actul juridic încheiat între ea și Victor Popovici este lipsit de orice temei juridic, fiindcă nu manifestă voința sa, mai mult nu a primit nici un ban de la pîrît și nu a transmis bunul, continuând să locuiască în acesta.

Solicită Ecaterina Boț declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat notarial nr. 758 din 5 martie 2007 a casei de locuit, a anexei și a terenului aferent, cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX, din str. XXXXX.

La 8 februarie 2010, Ecaterina Boț a înaintat cerere de extindere a pretențiilor, solicitând întoarcerea în proprietatea sa a casei de locuit, a anexei și a terenului aferent, cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX, din str. XXXXX, aflate în posesia nelegitimă a pîrîtului Popovici Victor (f.d.45, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 7 mai 2012, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Ecaterina Boț (f.d.98-99, vol. I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2012, s-a admis apelul declarat de Ecaterina Boț, s-a casat hotărârea Judecătoriei Călărași din 7 mai 2012 și s-a remis cauza la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată, deoarece 2 instanța nu s-a expus asupra temeiurile de nulitate invocate de reclamantă în cererea de chemare în judecată (f.d.

122-125, vol. I). Rejudecând pricina, Judecătoria Călărași la 19 decembrie 2013, a emis hotărârea, prin care a respins acțiunea depusă de către Boț Ecaterina, ca fiind neîntemeiată (f.d.176, 180-182, vol. I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2014, s-a admis apelul declarat de Ecaterina Boț, s-a casat hotărârea Judecătoriei Călărași din 19 decembrie 2013 și s-a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii. S-a recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare autentificat notarial nr. 758 din 5 martie 2007 a casei de locuit, a anexei și a terenului aferent, cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX, din str. XXXXX, cu repunerea părților în situația anterioară.

S-a încasat din contul lui Victor Popovici în beneficiul Ecaterinei Boț cheltuielile de judecată în mărime de 3047 lei cu titlu de taxă de stat (f.d.222-230, vol. I). Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Victor Popovici (f.d.15-19, vol. II). La 22 august 2015, Popovici Victor a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, solicitînd admiterea cererii de revizuire și casarea încheierii instanței de recurs. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2015, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Victor Popovici (f.d.34-37 vol. II).

La 28 martie 2018, Victor Popovici a depus cerere de revizuire împotriva încheierea Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, solicitând casarea acesteia. În motivarea cererii sale, revizuentul a reiterat circumstanțele de fapt prezentate pe parcursul examinării cauzei. Totodată, Victor Popovici a indicat că faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină soluționată anterior sunt obligatorii pentru instanța care judecată pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini la care participă aceleași persoane. În susținerea celor invocate, revizuentul a menționat că prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 octombrie 2011 a fost considerat inadmisibil recursul depus de Marțin Dora, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dora Marțin împotriva lui Victor Popovici cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare.

În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. La 19 aprilie 2018, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de revizuire Ecaterinei Boț, informându-o despre posibilitatea depunerii referinței. În mod 3 corespunzător, dacă referința nu este prezentată până la examinarea cauzei, examinarea cererii se decide în lipsa acesteia (f. d. 53, vol. II). În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuirea au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul încheierii contestate.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34). Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Structura logico – juridic a articolului 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă se fundamentează pe rațiunea că cererea de revizuire se depune în scris, iar revizuentul Victor Popovici este obligat să indice temeiurile specificate expres și exhaustiv în articolul 449, anexând probele ce le confirmă. Totodată, alineatul 4 din articolul citat, nu admite depunerea repetată a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri. În acest sens, instanța de judecată își propune să verifice respectarea acestor condiții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac de retractare, care pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară.

Luând în considerare cele menționate și în urma studierii cererii de revizuire, instanța de judecată constată că aceasta a fost depusă de subiectul abilitat cu dreptul de a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu articolul 447 lit. a) din Codul de procedură civilă. În același context, Victor Popovici a invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, atașând la cererea de revizuire ordonanța Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Buiucani din 27 septembrie 2017 privind refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal și procesul-verbal de audiere a martorului Ion Boț din 14 septembrie 2017 (f.d. 46-50, vol. II) În același timp, succesiunea materialelor cauzei, precum și temeiurile invocate, confirmă că cererea revizuentului nu a fost depusă repetat.

4 Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuentul a îndeplinit condițiile de formă cerute de articolul 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul cererii nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de purces la analiza argumentelor inserate în aceasta. Din aceste raționamente, instanța de revizuire subliniază că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanță, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. România, 28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca v. Moldova, 22 martie 2005, parag. 24). Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din Convenție, în special în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea principiului indicat supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005, par. 52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L.

c. Moldovei, 19 decembrie 2006, par. 104-107 și 112-115; Melnic c. Moldovei, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate c. Moldovei, 13 iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan v. Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21, Brantom International S.R.L. și alții v. Moldova, 10 februarie 2015, parag. 30 – 32). Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450 din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 109, Eugenia și Doina Duca v. Moldova, 3 martie 2009, parag. 41, Lipcan v. Moldova, ibidem, parag. 17). Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în această cauză, revizuentul și-a întemeiat cererea pe articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În aceste circumstanțe, conform articolului 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuirea se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei (temeiul din art. 449 lit. b). Astfel, revizuentul Victor Popovici invocă în susținerea cererii de revizuire ordonanța Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Buiucani din 27 septembrie 2017 privind refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal și procesul-verbal de audiere a martorului Ion Boț din 14 septembrie 2017 (f.d.

46-50, vol. II). 5 Instanța de judecată reține că ordonanța privind refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal din 27 septembrie 2017 a fost expediată în adresa revizuentului la 30 ianuarie 2018, fapt confirmat prin răspunsul Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Buiucani nr. 19-869 din 30 ianuarie 2018 (f.d. 46-50, vol. II) Prin urmare, având în vedere data expedierii actelor invocate în susținerea cererii de revizuire și anume 30 ianuarie 2018 și data depunerii cererii de revizuire (28 martie 2018), precum și norma de drept enunțată mai sus, instanța constată că cererea de revizuire, supusă examinării, a fost depusă în interiorul termenului de 3 luni.

Cu privire la fondul cauzei, instanța notează că, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, procedura judiciară poate fi redeschisă în cazul când au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În subsidiar, Curtea Europeană a precizat că instanțele naționale urmează să folosească adecvat procedurile de revizuire, având în vedere principiile securității raporturilor juridice și preeminenței dreptului.

Or, în esență, deciziile de a revizui hotărâri judecătorești irevocabile trebuie să fie în conformitate cu criteriile legale relevante, iar folosirea necorespunzătoare a unei astfel de proceduri poate fi contrară Convenției, pe motiv că rezultatul său – „pierderea” unei hotărâri judecătorești – este același ca și în cazul recursului în anulare (a se vedea Popov v. Moldova (nr. 2), citată mai sus, parag. 46. „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, ibidem, parag. 100 sau Eugenia și Doina Duca c. Moldovei, ibidem, parag. 33). În această ordine de idei, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag.

25 sau „Oferta - Plus” S.R.L., citată mai sus, parag. 98). În partea ce ține de circumstanțele noi descoperite, Colegiul reține că, circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și 6 obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, revizuentul a prezentat următoarele înscrisuri pentru redeschiderea procedurilor judiciare: ordonanța Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Buiucani din 27 septembrie 2017 privind refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal și procesul-verbal de audiere a martorului Ion Boț din 14 septembrie 2017 (f.d. 46-50, vol. II). Din aceste raționamente legale, Colegiul judiciar notează că este important ca circumstanțele sau faptele noi existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, și să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Instanța își propune să verifice respectarea condițiilor enumerate mai sus. În consecință, instanța de judecată ia act de anexarea unor noi înscrisuri la materialele cauzei, însă, având în vedere că toate actele citate mai sus, se referă și sunt conexe, le va examina în ansamblul lor. În primul rând, instanța de revizuire amintește că instanța de apel, în decizia din 22 mai 2014, a respins, argumentul lui Victor Popovici precum că Ecaterina Boț ar fi avut dorința de a înstrăina imobilul din str. Alexandru cel Bun 227 or. Călărași, iar revizuentul a transmis suma de 22500 dolari SUA pentru procurarea imobilului ce aparține Ecaterinei Boț și imobilului ce aparține Dorei Marțîn. Astfel Curtea de Apel Chișinău a specificat că Ion Boț a luat cu împrumut de la Victor Popovici anumite sume de bani, iar potrivit recipiselor, la 19 februarie 2008, Ion Boț a restituit lui Victor Popovici suma de 11 000 euro și la 24 iunie 2008 suma de 10 000 euro și 1500 dolari SUA.

Instanța de apel a considerat că anume suma de 22 500 dolari SUA se raportează la relațiile de împrumut stabilite între Victor Popovici și Ion Boț. În acest context, instanța de apel a menționat că Ecaterina Boț și Dora Marțîn nu au primit suma de 22 500 dolari SUA, deoarece acestea nu au confirmat recepționarea banilor prin aplicarea semnăturii în recipisă. Totodată Curtea de Apel Chișinău a relatat că suma de 22 500 dolari SUA nu este distribuită în careva mod între Ecaterina Boț și Dora Marțîn, ce ar confirma primirea separată a sumelor și valoarea bunului procurat de Victor Popovici. În sensul dat, instanța de apel a considerat ca fiind juste afirmațiile referitoare la faptul că transmiterea imobilului în 7 baza contractului de vânzare-cumpărare din 5 martie 2007 a avut drept scop asigurarea rambursării sumei, astfel Ecaterina Boț a avut în vedere întocmirea unei contract de gaj nu întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare.

În lumina celor relatate, Colegiul judiciar subliniază că noile elemente de fapt, susținute de revizuent, nu au o putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată și nu au forță de a schimba constatările acesteia, de vreme ce argumentele date au fost examinate anterior, în special, acelea ce vizează ralațiile de împrumut stabilite între Victor Popovici și Ion Boț. De fapt, potrivit jurisprudenței CtEDO, enumerate mai sus, simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei civile.

Totodată, pe baza celor prezentate, instanța de judecată consideră că nu este temei de revizuire ordonanța Procuraturii municipiului Chișinău oficiul Buiucani din 27 septembrie 2017 privind refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal, precum și procesul-verbal de audiere a martorului Ion Boț din 14 septembrie 2017, care confirmă că Victor Popovici și Ion Boț se cunosc din 2007, au avut mai multe relații de împrumut, însă aceștia nu au datorii unul față de altul.

Or, aceste relații de împrumut între Victor Popovici și Ion Boț au fost stabilite și de instanțele de judecată la examinarea cauzei cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare din 5 martie 2007. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, analizând toate materialele prezentate de revizuent, nu găsește niciun motiv de a deroga de la constatările Curții Europene, în jurisprudența consecventă a acesteia, pe cazuri similare, cum ar fi, Popov v. Moldova (nr.2), ibidem, parag. 50 - 51; „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 105-107; Eugenia și Doina Duca v. Moldova, ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L.

v. Moldova, 13 decembrie 2016, parag. 12 -14. În plus, instanța nu contestă faptul că unul din obiectivele urmărite de către Victor Popovici a constat în restabilirea drepturilor sale.

Cu toate acestea, acest lucru nu poate să justifice o utilizare abuzivă a procedurii de revizuire (a se vedea Eugenia and Doina Duca c. Moldova, citată mai sus, par. 13, 33 și 34, Jomiru și Crețu c. Moldovei, 17 aprilie 2012, par. 37). Totodată, ar fi contrară principiului securității raporturilor juridice acceptarea spre examinare și administrarea unor înscrisuri, în calitate de circumstanțe noi, pentru obținerea cărora nu a fost depusă suficientă diligență în timpul judecării cauzei și care nu pot influența într-un mod convingător soluția anterioară a instanței de judecată, Prin urmare, Colegiul consideră că cererea de revizuire, formulată de Victor Popovici, conține caracteristicile „unui apel camuflat” al cărui scop a fost să obțină mai mult o nouă examinare a cauzei civile decât o veritabilă procedură de revizuire, așa cum este prevăzut la articolele 449 - 453 din Codul de procedură civilă.

8 În consecință, instanța de judecată reține că înscrisurile și argumentele susținute de revizuent nu întrunesc nicio condiție de la articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de revizuire. În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide că revizuirea depusă de Victor Popovici urmează a fi declarată inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269 - 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea de revizuire declarată de Victor Popovici împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 1 octombrie 2014, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Boț împotriva lui Ion Boț și Victor Popovici cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare ca fiind inadmisibilă. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Maria Ghervas Oleg Sternioală 9