2rac-342/18 — încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere

Dosarul nr. 2rac-342/18

Prima instanță - Judecătoria Edineț, sediul Briceni (E. Tverdohleb )

Instanța de apel - Curtea de Apel Bălți (D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco)

Î N C H E I E R E

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Euro Vector”

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Bio Componj Raps” împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Euro Vector” privind încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Bio Componj Raps”, casată

hotărârea din 06 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,

c o n s t a t ă :

La 27 decembrie 2016, Întreprinderea Mixtă „Bio Componj Raps” Societate cu

Răspundere Limitată s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în

judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „EuroVector” solicitând

încasarea a 450 000 de lei cu titlu de datoriei și 254 071,25 lei cu titlu de dobânda de

întârziere, în total suma de 743 093 lei.

În argumentarea acțiunii a invocat începând cu 17 ianuarie 2005 între Societatea

cu Răspundere Limitată ,,Bio Componj Raps” și Societatea cu Răspundere Limitată

„EuroVector” au existat diverse relațiile economice bilaterale.

Prin contractul nr.04/01 din 04 ianuarie 2013, Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Bio Componj Raps” a acordat Societății cu Răspundere Limitată

„EuroVector” un împrumut în mărime de 450 000 de lei, transferat în trei tranșe, cu

scadența la 31 decembrie 2013.

A rămas neachitată suma de 39.022,00 lei, o parte din bunul transmis la 01

noiembrie 2014 și-a asumat obligația de plată și anume ratele de leasing pentru bunul

transmis.

În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă prin pretențiile din 26

octombrie 2016 și la 09 noiembrie 2016 Societății cu Răspundere Limitată

„EuroVector” i-a fost acordat termenul de achitare, însă ultima benevol nu a dorit să

1

îți execute obligațiunile asumate, totodată, a refuzat să semneze actul de verificare.

Astfel, faptele întreprinse de Societatea cu Răspundere Limitată „EuroVector”,

sunt o tergiversare și o modalitate de eschivare de la executarea obligațiilor de plată.

Reclamantul a indicat valoarea acțiunii este formată din: suma de bază (sumă

neachitată de fapt) - 489.022,09 lei; dobânda de întîrziere pentru perioada de la 09

ianuarie 2014 – 09 noiembrie 2016, calculată din suma împrumutului acordat

450.000,00 lei - 9 % peste rata dobînzii prevăzută de art. 585 CC în conformitate cu

alin. (2) art. 619 Cod Civil de la 09 ianuarie 2014-09 noiembrie 2016 - 1035 zile.

Dobânda pentru această perioadă indicată în lei este 254 071,25 lei. Valoarea

integrală a acțiunii 743.093,00 lei.

La 30 noiembrie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Bio Componj Raps”

a depus o cererea de modificare a pretențiilor, prin care a menționat că drept probă ce

atestă suma transferurilor cu titlu de împrumut sunt ordinele de plată: nr.1 din 02

ianuarie 2013 în sumă de 150 000 de lei, nr.5 din 11 ianuarie 2013 în sumă de

100 000 de lei, nr. 119 din 04 iunie 2013 în sumă de 200 000 de lei.

La suma de 200 000 de lei prin transferul nr.119 de la 04 iunie 2013 este

întocmit contractul de împrumut nr.04/01 din 04 ianuarie 2013 cu termen de scadență

la 31 decembrie 2013.

Sumele de 150.000 de lei din 02 ianuarie 2013 si 100.000 lei din 11 ianuarie

2013, sunt specificate numerele de contracte în ordinele de plată, nu s-au găsit în

contabilitate.

Societatea cu Răspundere Limitată „Bio Componj Raps” a expediat o somație

Societății cu Răspundere Limitată „EuroVector”, recepționată la 09 noiembrie 2016.

Astfel, consideră că în temeiul art. 871 alin. (4) Cod civil termenul de scadență este

09 decembrie 2016.

Pentru suma de 200.000 de lei, calculul dobânzii de întîrziere în conformitate

cu art. 619 Cod Civil și Hotărârile Băncii Naționale pentru perioada de 9 ianuarie

2014 - 08 ianuarie 2017 - calculată din suma împrumutului acordat și 9 % peste rata

dobânzii prevăzută de art.585 Cod civil în conformitate cu alin. (2) art. 619 Cod

Civil, constituie 118.685,00 lei.

Pentru suma de 250 000 de lei, calculul dobânzii de întîrziere în conformitate cu

art. 619 Cod Civil și Hotărârile Băncii Naționale pentru perioada de la 09 noiembrie

2016 - 30 octombrie 2017 și 9 % peste rata dobânzii prevăzută de art.585 Cod civil în

conformitate cu alin. (2) art. 619 Cod Civil, constituie 45.000 lei.

Societatea cu Răspundere Limitată „Bio Componj Raps” solicită încasarea din

contul Societății cu Răspundere Limitată „EuroVector” 450 000 de lei cu titlu de

datoriei și 163685 lei cu titlu de dobânda de întârziere, în total suma de 613685 lei.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Bio

Componj Raps”, s-a respins ca fiind depusă peste termenul de prescripție.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 05 ianuarie 2018, Societatea cu

Răspundere Limitată „Bio Componj Raps” a declarat apel împotriva hotărârii din 06

decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, solicitând casarea hotărârii

menționate și admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 10 mai 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat

de Societatea cu Răspundere Limitată „Bio Componj Raps”, casată hotărârea din 06

2

decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și s-a pronunțat o hotărâre nouă

prin care:

Cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Bio Componj Raps” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Euro Vector”

privind încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere, s-a admis.

S-a încasat din contul Societății cu Răspundere Limitată „EuroVector” în

beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Bio Componj Raps” 450 000 de lei cu

titlu de datoriei și 163685 lei cu titlu de dobânda de întârziere și 22 327, 80 lei

cheltuieli de judecată.

S-a încasat din contul Societății cu Răspundere Limitată „EuroVector” în

beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Bio Componj Raps” 13 807,91 lei

cheltuieli de plata taxei de stat, pentru examinarea apelului.

Pentru a decide astfel instanța a constatat că acțiunea Societății cu Răspundere

Limitată „Bio Componj Raps”, este depusă în interiorul termenului general de

prescripție, prevăzut de art. 267 Cod civil.

Referitor la fondului cauzei instanța a stabilit că Societatea cu Răspundere

Limitată „EuroVector” nu a prezentat careva probe ce ar atesta că suma de 450 000

de lei nu au ajuns în conturile întreprinderii. Prin ordinele de plata atașate la

materialele cauzei se confirmă cu certitudine transferul împrumutului la conturile

Societății cu Răspundere Limitată „EuroVector”.

Totodată, instanța a reținut că obligația pârâtului este purtătoare de dobândă și

prin urmare cerința privind încasarea dobânzii de întârziere este întemeiată.

La 04 iunie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Euro Vector” a declarat

recurs nemotivat împotriva deciziei din 10 mai 2018 a Curții de Apel Bălți solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 06

decembrie 2017 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.

La 12 iunie 2018, a depus recurs motivat.

În motivare, a relatat că concluziile instanței de apel sunt contrare situației de

fapt. Instanța de apel a examinat superficial cauza și astfel, a pronunțat o decizie

nemotivată și neîntemeiată care este în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Copiile contractelor de împrumut anexate la materialele cauzei nu au tangență

cu ordinele de plată, nu sunt semnate de persoane împuternicite pentru a produce

careva efecte juridice.

Ordinele de plată prezentate de reclamant, care nu au nici un suport juridic sunt

prescrise de termenul general de prescripție, prevăzut de art. 267 Cod civil, fapte care

corect au fost constatate și stabilite de către instanța de fond.

Recurentul a invocat că acțiunea înaintată de reclamant este tardivă, iar termenul

de adresare în instanța de judecată a expirat la 03 ianuarie 2016, pentru împrumutul

din 02 ianuarie 2013, la 12 ianuarie 2016 pentru împrumut din 11 ianuarie 2013 și

respectiv, la 05 iunie 2016, pentru împrumut din 04 iunie 2013.

În opinia recurentului, instanța de apel la stabilirea începerii curgerii termenului

la acțiune în instanța de judecată, urma să stabilească corect data nașterii dreptului

încălcat.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 10 mai 2018.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

3

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cererea de recurs a fost declarată la 04 iunie 2018, respectiv în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

4

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Societatea cu

Răspundere Limitată „Euro Vector”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Euro Vector”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii

Luiza Gafton

Dumitru Mardari

5