3ra-1009/18 — contestarea actului administrativ

3ra-1009/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1009/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

5 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Biroul

Vamal Nord,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Avicola” împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Biroul Vamal Nord, a fost casată hotărârea din 01 decembrie

2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 07 august 2017 reclamanta SA „Avicola” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 23 iunie 2017 de către

organul de control a fost întocmit procesul-verbal de reverificare a declarației vamale

nr. 17.03, prin care s-a stabilit că SA „Avicola” a indicat incorect poziția tarifară 8436

91 000 ,,Părți pentru utilaj”. Deci, în urma reverificării declarațiilor vamale de import,

organul de control vamal a calculat taxa vamală de import în mărime de 5%, ceea ce

constituie 159873 de lei 38 bani și respectiv, taxa vamală de import în mărime de 5%

ce constituie 3834 de lei 25 bani. Ulterior, la data de 03 iulie 2017 în adresa SA

„Avicola” a fost expediată decizia de regularizare nr. 144 din 30 iunie 2017.

A menționat că, nu este de acord cu decizia de regularizare nr. 144 din 30 iunie

2017, deoarece colaboratorii vamali, din inițiativă proprie, au schimbat poziția tarifară,

fapt ce contravine atât legislației naționale, cât și celei internaționale. Astfel, art. 3 alin.

1

(1) pct. i) al Convenției internaționale cu privire la sistemul armonizat de descriere și

codificare a măsurilor din 14 iunie 1983, la care Republica Moldova este parte,

prevede de a utiliza toate pozițiile tarifare, cât și codurile numerice fără careva adăugiri

sau modificări. Totodată, conform pct. 3 din Nomenclatura combinată a mărfurilor

aprobată prin Legea nr. 172 din 25 iulie 2014, în cazul în care există posibilitatea de a

clasifica o marfă la două sau mai multe poziții, clasificarea mărfurilor respective se

realizează după cum urmează: se va da preferință poziției de marfă care conține cea

mai concretă descriere a mărfii, și nu pozițiilor cu o descriere generală. Așadar,

Nomenclatura combinată a mărfii indică asupra poziției tarifare 8436 91 000 „Părți de

echipament pentru avicultură sau incubatoare și echipamente de încălzire”. Conform

poziției tarifare indicate, SA „Avicola” a importat în perioada 11-12 octombrie 2015,

utilaj necesar pentru activitatea sa.

A specificat că, în cadrul reverificări declarațiilor vamale, colaboratorului vamal

i-au fost prezentate actele necesare în scopul confirmării corectitudinii determinării

poziției tarifare. Prin urmare, a fost prezentată oferta comercială întocmită de vânzător

„Kaf-San” din care rezultă clar componența utilajului: hrănire automată; colectarea

automată pentru ouă; sistem automat de îngrășare și sistem automat de ventilare.

A notat că, a procurat părți ale sistemul de ventilare pentru avicultură, dar nu

unul întreg. Aceste părți sunt atribuite la poziția tarifară: 8436 91 000. În urma ofertei

comerciale a fost încheiat contractul nr. 07-15 din 30 iulie 2015, iar codul vamal

atribuit conform legislației în vigoare fiind 8436 91 000. Anume acest cod figurează în

următoarele acte: „Comercial invoice” nr. 19215 din 06 octombrie 2015 eliberat de

„Kaf-San”, „Упакованнй лист” din 06 octombrie 2015 eliberat de „Kaf-San”, unde

este expres indicat că elementele din lista menționată sunt părți ale utilajului pentru

avicultură, declarația primară, declarația privind valoarea în vamă a mărfurilor.

A accentuat că, corect a indicat poziția tarifară 8436 91 000, care conține

descrierea concretă a mărfii ,,Echipamente pentru avicultură sau incubator și

echipamente de încălzire”, însă colaboratorii vamali greșit au poziționat marfa la

poziția tarifară 8436 29 000, care conține descriere generală „Altele”. De altfel,

colaboratorii vamali eronat au indicat art. 103 pct. 271 Cod Fiscal, ca temei care nu

prevede beneficierea de facilități fiscale și vamale la importul mărfurilor potrivit

poziției tarifare 8436 91 000, deoarece anume acest temei menționează expres scutiri

de TVA. Deci, lipsește temeiul de drept în baza căruia a apărut necesitatea reverificării.

Totodată, colaboratorii vamali nu le-a prezentat o delegație, un ordin de dispoziție sau

acte de ordin intern, care să indice asupra împuternicirilor de efectuare a unei astfel de

reverificări și a motivele necesității petrecerii reverificării în cauză. La utilajul

menționat nu a fost petrecută nici o examinare de vreun specialist autorizat în domeniul

utilajului pentru avicultură și nici nu a fost petrecută vre-o expertiză în domeniu, care

să confirme că producătorul greșit ar fi indicat codul mărfii de 8436 91 000.

A solicitat anularea deciziei de regularizare nr. 144 din 30 iunie 2017.

La data de 21 august 2017 reclamanta SA „Avicola” a depus cerere de

concretizare a cerințelor, prin care a solicitat și anularea procesului-verbal de

reverificare a declarațiilor vamale nr. 17.03 din 23 iunie 2017.

2

Prin hotărârea din 01 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

admisă acțiunea SA „Avicola” și a fost anulată decizia de regularizare nr. 144 din 30

iunie 2017 și procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 17.03 din 23

iunie 2017.

Prin decizia din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Biroul Vamal Nord, a fost casată hotărârea din 01 decembrie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă

parțial acțiunea depusă de SA „Avicola” și a fost anulată decizia de regularizare nr.

144 din 30 iunie 2017 și procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 17.03

din 23 iunie 2017, emise de Biroul Vamal Nord, în privința SA ”Avicola”, în partea

declarațiilor vamale nr. 9022 I 9277, nr. 9022 I 9278 și nr. 9022 I 9279 din 12 octombrie

reverificare a declarațiilor vamale nr. 17.03 din 23 iunie 2017, în partea declarației

vamale nr. 9022 I 10452 din 20.11.2015, a fost menținută.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, SA „Avicola” corect a

încadrat echipamentului importat pentru avicultură sub formă de cuști pentru găini

ouătoare, la poziția tarifară 8436, cu subpoziția 9100 – „Părți”, adică părți ale mașinilor

și utilajelor pentru avicultură. Prin urmare, indiferent de subpoziția tarifară: 91 000 sau

29 000 ale aceleiași poziții tarifare cu nr. 8436, SA „Avicola” beneficiază de scutiri de

TVA în baza art. 103 alin. (1) pct. 271 Cod fiscal.

Totodată, taxa vamală la importul de mărfuri conform poziției tarifare 8436

29000 este de 5%, iar pentru poziția tarifară 8436 91000 – de 0%. Respectiv, organul

vamal neîntemeiat a perfectat pe numele SA „Avicola” decizia de regularizare nr. 144

din 30 iunie2017, întrucât SA „Avicola” a beneficiat de scutiri atât a taxelor vamale,

cât și de TVA, în condițiile în care a importat părți din utilajul avicol încadrat la poziția

tarifară 8436 91000, cu taxe vamale de 0% și cu scutiri de la TVA.

De asemenea, instanța de apel a menționat că în urma analizei documentelor

anexate la declarația vamală nr. 9022 I 10456 din 20 noiembrie 2015 rezultă că aceasta

a importat Pompa ATV 6-10-185 – ca utilaj avicol, în condițiile de livrare DDU Bălți

cu valoare facturală de 420 de dolari USD (f.d. 55, 57, 50 vol. II), pe când conform

facturii de prestare a serviciilor de logistică din 11 noiembrie 2015 (f.d. 58 vol. II) se

atestă cheltuieli de transport prestate de compania logistică „Iznac Lojistik”, în condiții

de livrare EZX-Izmir, costul cărora este de 500 Euro. Prin urmare, SA „Avicola” la

importul mărfii (a pompei) conform declarației vamale nr. 9022 I 10456 din 20

noiembrie 2015, a diminuat valoarea în vamă, beneficiind de scutirea drepturilor de

import.

Așadar, organul vamal întemeiat a perfectat pe numele SA „Avicola” decizia de

regularizare nr. 144 din 30 iunie 2017 și corect i-a stabilit plata obligațiilor vamale

depistate în cadrul controlului ulterior, reținând în acest sens, diminuarea valorii în

vamă prin declararea necorespunzătoare a cheltuielilor de transport la importul Pompei

ATV 6-10-185.

În concluzie, instanța de apel a considerat necesar a anula decizia de regularizare

și procesul-verbal nr. 17.03 de reverificare a declarațiilor vamale, în partea declarațiilor

3

vamale nr. 9022 I 9277; 9022 I 9278 și 9022 I 9279 din 12 octombrie 2015. În rest,

decizia de regularizare și procesul-verbal nr. 17.03 de reverificare a declarațiilor

vamale, în partea declarației vamale nr. 9022 I 10452 din 20 noiembrie 2015, este

legală și întemeiată.

La data de 04 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Biroul Vamal Nord a

declarat recurs împotriva deciziei din 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel în partea anulării deciziei de

regularizare nr. 144 din 30 iunie 2017 și procesului-verbal de reverificare a declarațiilor

vamale nr. 17.03 din 23 iunie 2017, referitor la declarațiilor vamale nr. 9022 I 9277,

nr. 9022 I 9278 și nr. 9022 I 9279 din 12 octombrie 2015, pronunțând o nouă hotărâre

de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, colaboratorul vamal al secției de control, în

timpul reverificării declarațiilor vamale nr. 9022 I 9277, nr. 9022 I 9278 și nr. 9022 I

9279 din 12 octombrie 2015 și analizării documentele anexate la declarațiile vamale și

documentele contabile ale agentului economic, a constatat că poziția tarifară 8436

9100, este indicată incorect și utilajul importat nu poate fi considerat și poziționat ca

„părți pentru utilaj”, dar este un utilaj în întregime. Faptul dat se evidențiază din

conținutul contractului nr. 07-15 din 30 iulie 2015 și anexele acestuia, încheiat între

cumpărătorul-importator SA „Avicola” și vânzătorul-exportator „Kaf-San”, în care

este indicat că se vinde ca un utilai în întregime, un set, de producere de ouă de pasăre,

precum și din invoice, unde în rubrica 31 a declarațiilor vamale este menționat „Utilaj

celular în stare dezasamblată pentru întreținerea păsărilor ouătoare” și la fiecare

declarație se indică procentul sau cantitatea din utilajul importat. Astfel, la declarația

vamală nr. 9022 I 9277 este indicat 0,332 buc, la declarația vamală nr. 9022 I 9278 este

indicat 0,33 buc și la declarația vamală nr. 9022 I 9279 este indicat 0,338 buc. Prin

urmare, însumând toate aceste bucăți (0,332 + 0,33 + 0,338 = 1) se constată că această

marfa importată și declarată reprezintă un utilaj în întregime.

A menționat că, prin oferta producătorului din Turcia – „Kaf-San” din 10 iulie

2015, este indicat că utilajul avicol este compus din cuști pentru găini ouătoare, sistem

de hrănire, sistem de colectare pentru ouă, sistem de administrare a îngrășămintelor și

sistem de ventilare automată a încăperii, iar acestea fiind importat de către SA

„Avicola” prin aceste trei declarații vamale. Deci, din toate documentele se evidențiază

că SA „Avicola” prin aceste trei declarații vamale nr. 9022 I 9277, nr. 9022 I 9278 și

nr. 9022 I 9279 din 12 octombrie 2015 a importat întreg setul de utilaj avicol, compus

din cuști și toate sistemele pentru creșterea păsărilor ouătoare, care ulterior a fost

asamblat și dat în exploatare.

A specificat că, din evidența contabilă se accentuează că SA „Avicola” inițial a

înregistrat utilajul importat la contul 121.3 „Imobilizări corporale până la punerea în

utilizare” și ulterior, odată cu darea în exploatare a lui, este înregistrat la contul 123.3

„Mașini, utilaje și instalații de transmisie” ca un utilaj în întregime, dar nu ca părți din

utilaj, fapt confirmat și din descrierea contabilă „Utilai pentru găini”, 1 set, în sumă de

3260513 de lei 80 bani, ceea ce constituie valoarea contractuală a utilajului importat.

A notat că, tranzacțiile date au fost analizate și de către departamentul venituri

4

și control vamal al Serviciului Vamal, unde prin scrisoarea nr. 5748 din 30 noiembrie

2015 a constatat că subpoziția indicată în declarațiile vamale - 8436 9100 este

incorectă, dat fiind faptul că această subpoziție cuprinde părți de echipamente pentru

avicultură, codul corect fiind 8436 2900 „Mașini și utilaje pentru avicultură, inclusiv

incubatoare și clocitoare”.

A relatat că, utilajul importat de către SA „Avicola” fiind ca un set de utilaj în

întregime, conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobată prin Legea nr. 172

din 25 iulie 2014, trebuie să fie clasificat la poziția tarifară 8436 2900 „Mașini și utilaje

pentru avicultură”, unde se calculează taxă vamală în mărime de 5% din valoarea în

vamă, ceea ce constituie 159873 de lei 38 bani.

A relevat că, din descrierea poziției tarifare 8436 se evidențiază că inițial este

descris utilajul ca un tot întreg (pozițiile tarifare 843621000, 843629000, 843680100,

843680900) și ulterior, ca părți din utilaj (pozițiile tarifare 843691000, 843699000).

Astfel, analizând „utilajul pentru creșterea păsărilor ouătoare” importat de SA

„Avicola”, care este utilaj pentru avicultură, cu descrierea pozițiilor tarifare, se constată

că utilajul dat nu poate fi clasificat la pozițiile tarifare 843621000 „Incubatoare și

clocitoare”, 843680100 „pentru silvicultură”, 843680900 „altele” și nici ca părți de la

pozițiile tarifare 843691000 „mașini și utilaje pentru avicultură sau incubatoare și

clocitoare”, 843699000 „altele”. Așadar, la poziția tarifară 8436 2900 este clasificat

„Mașini și utilaje pentru avicultură” ca utilaj în întregime, iar la poziția tarifară 8436

9100 este clasificat „Mașini și utilaj pentru avicultură” ca părți din acest utilaj.

A indicat că, din conținutul tranzacției, documentelor aferente, contractului nr.

07-15 din 30 iulie 2015, invoice-lui nr. 19215 din 06 octombrie 2015, care este

documentul de bază la importul mărfurilor, declarațiilor vamale, cât și din evidența

contabilă a SA „Avicola” se evidențiază clar că utilajul importat și prezentat la vămuire

simultan de către SA „ Avicola” prin 3 declarații vamale, este un set de utilaj în

întregime, dar nu părți dintr-un utilaj.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 03 aprilie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanțe de apel la data de 16 mai 2018 (f.d 215,

vol. II).

Astfel, recursul, declarat la data de 04 iunie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

5

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Biroul Vamal Nord nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

6

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Biroul Vamal Nord, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Biroului Vamal Nord ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Biroul Vamal Nord se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

7