3rh-52/18 — contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3rh-52/2018

prima instanță: Curtea de Apel (jud: L. Popova)

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Novac, G. Stratulat, Sv. Moldovan)

Î N C H E I E R E

05 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Gheorghe Cobliuc, Andrei Cobliuc și

Galina Cobliuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Cobliuc

împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție prin care

a fost respins recursul declarat de Gheorghe Cobliuc și a fost menținută hotărârea din

31 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău

c o n s t a t ă :

La 04 decembrie 2009 Gheorghe Cobliuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că întru executarea

hotărârii Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2006 și deciziei Consiliului mun.

Bălți din 19 iunie 2008, prin ordinul de repartiție nr. 000253 i-a fost repartizat

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, mun. XXXXX.

La 14 septembrie 2009 s-a adresat Consiliului mun. Bălți cu cerere de

transmitere în proprietate a apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX, mun.

XXXXX.

Prin decizia nr. 9/6 din 29 octombrie 2009 Consiliul mun. Bălți a refuzat

transmiterea imobilului în proprietate.

A considerat refuzul Consiliului mun. Bălți de a-i transmite în proprietate

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, mun. XXXXX, ilegal.

A solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 9/6 din 29 octombrie

2009 și obligarea Consiliului mun. Bălți să-i transmită gratuit în proprietate

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, mun. XXXXX.

Prin cererea de concretizare a solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Bălți

nr. 9/6 din 29 octombrie 2009 și obligarea Consiliului mun. Bălți să-i transmită

gratuit în proprietate apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, mun. XXXXX.

Prin hotărârea din 31 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de Gheorghe Cobliuc și a fost menținută hotărârea din 31 mai 2010

a Curții de Apel Chișinău.

La 11 aprilie 2011 Gheorghe Cobliuc a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 13 octombrie 2010 și a solicitat casarea

1

deciziei instanței de recurs și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 25 mai 2011 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

demersul lui Gheorghe Cobliuc de ridicare a excepției de neconstituționalitate a

decretului Președintelui RM nr. 2268 din 08 iulie 2009 prin care a fost eliberat din

funcția de judecător. A fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă

de Gheorghe Cobliuc împotriva deciziei din 13 octombrie 2010 a Curții Supreme de

Justiție.

La 17 mai 2018 Gheorghe Cobliuc, Andrei Cobliuc și Galina Cobliuc au depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 13 octombrie 2010 a Curții Supreme de

Justiție și au solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, prin decizia instanței de recurs nu

a fost asigurat dreptul tuturor persoanelor interesate de a participa în proces.

A relatat că la 15 februarie 2018 Judecătoria Bălți, sediul Central a respins

acțiunea lui Gheorghe Cobliuc, Andrei Cobliuc și Galinei Cobliuc împotriva

Consiliului municipal Bălți cu privire la contestarea actului administrativ, iar în

motivarea soluției a indicat că conform deciziei din 13 octombrie 2010 a Curții

Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de Gheorghe Cobliuc și a fost

menținută hotărârea din 31 mai 2010 a Curții de Apel Chișinău, prin care acțiunea

depusă de Gheorghe Cobliuc împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire la

contestarea actului administrativ a fost respinsă.

Revizuenții au afirmat că faptele stabilite în aceste hotărâri judecătorești au

servit ca temei de respingere a cererii nominalizate de chemare în judecată.

Au susținut că prin emiterea deciziei au fost încălcate drepturile lui Gheorghe

Cobliuc cât și a soției acestuia și copilului, deoarece ultimii nu au fost atrași în

proces.

Revizuenții la înaintarea cererii de revizuire a invocat temeiul prevăzut de art.

449, lit. c) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Potrivit art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de

revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

2

Revizuentul a indicat drept temei de revizuire faptul, că prin încheierea

instanței de recurs nu a fost asigurat dreptul tuturor persoanelor interesate de a

participa în proces, nefiind atrași în proces Andrei Cobliuc și Galina Cobliuc, prin ce

susține că au fost direct lezați în drepturi.

Astfel, potrivit art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces.

Din analiza textului legal enunțat rezultă că redeschiderea procesului în temeiul

art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, poate fi posibilă doar cu condiția că prin

hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane

care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce

urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul reține că deși revizuentul a invocat ca

temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, ultimul nu a

adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanțele au emis

hotărârile, revizuirea căror se solicită în speță, cu privire la drepturile persoanei care

nu au fost implicată în proces.

Se va reține la caz și incidența art. 447 lit. b) Cod de procedură civilă, care

indică că sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au participat

la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia

judecătorească.

Pornind de la prevederile acestei norme legale, Colegiul reține că pentru a fi în

posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că

hotărârea a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale.

Mai mult, revizuentul considerând că îi sunt încălcate drepturile, nu a fost lipsit

de dreptul, prin prisma art. 67 Cod de procedură civilă, să intervină în el alături de

reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță

dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lor, fapt

însă nerealizat de acesta în cadrul examinării cauzei în fond.

Sub acest aspect, circumstanțele descrise de revizuenți nu corespund

exigențelor art. 449 lit. c) al Cod de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de

revizuire a deciziei din 13 octombrie 2010 a Curții Supreme de Justiție, respectiv,

împrejurările invocate de revizuenți nu pot influența soluția adoptată.

Astfel, Colegiul conchide că revizuenții nu au confirmat instanței de judecată

existența temeiurilor prevăzute în art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, faptul că

prin hotărârile judecătorești adoptate în litigiul dedus judecării au fost lezați în

careva drepturi.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de

revizuenți se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de instanța de recurs prin

3

decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de

procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să

fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului

o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25,

Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Reieșind din cele expuse, în conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghe

Cobliuc, Andrei Cobliuc și Galina Cobliuc, împotriva deciziei din 13 octombrie

2010 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Gheorghe Cobliuc împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la

contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4