3ra-1041/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1041/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: I. Chiroșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cotruță, I. Țurcan, N. Simciuc)

ÎNCHEIERE

22 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Natalia

Vlas, reprezentată de avocatul Roman Aronov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Țurcanu împotriva

Primăriei or. Strășeni și Direcției asistență socială și protecția familiei Strășeni,

intervenient accesoriu Natalia Vlas cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 23 mai 2018 Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul declarat de Natalia Vlas, reprezentată de avocatul Roman Aronov și a fost

menținută hotărârea din 25 august 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, corectată

prin încheierea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 02 august 2017 reclamantul Ion Țurcanu a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei or. Strășeni și Direcției asistență socială și protecția

familiei Strășeni, intervenient accesoriu Natalia Vlas cu privire la anularea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 03 iulie 2017 s-a adresat

cu cereri prealabile către Consiliul raional Strășeni, Direcția asistență socială și

protecția familiei Strășeni - autoritatea emitentă a graficului de întrevedere nr. 754 din

19 august 2016 și Primăria Strășeni - autoritatea emitentă a dispoziției nr. 166 din 05

decembrie 2016 cu privire la stabilirea modului de participare a sa la educarea copilului

minor xxxxx și dispoziției nr. 17 din 08 decembrie 2016 cu privire la modificarea

dispoziției nr. 166 din 05 decembrie 2016, prin care a solicitat modificarea sau

adoptarea unui nou grafic de întrevedere cu copilul minor xxxxx și revocarea

dispozițiilor menționate.

1

A specificat că, până în prezent nu a primit nici un răspuns de la autoritatea

administrației publice locale privind emiterea unui alt grafic de întrevedere cu copilul

minor sau modificarea graficului de întrevederi existent, fapt care atestă încălcarea

gravă și abuzivă a dreptului său la îndeplinirea obligațiilor părintești și anume, de a

participa la educarea, întreținerea copilului în baza unui grafic cu dreptul legal și egal

cu cel al mamei copilului.

A susținut că, prin actele administrative emise de către autoritatea locală se

încalcă grav prevederile legale și se limitează egalitatea în drepturi a părinților, fiind

astfel în imposibilitate să-și exercite drepturile și obligațiile egale la educația, instruirea

și întreținerea copilului minor.

A relatat că, autoritatea tutelară nu soluționează intenționat acest litigiu, mai mult

ca atât abuziv a emis dispoziții prin care îl limitează în dreptul său de a avea întrevederi

cu copilul său ori de câte ori are posibilitate. Respectiv, autoritatea tutelară tolerează

și cu indiferență radicală tratează situația copilului aflat în dificultate.

A solicitat anularea dispozițiilor nr. 166 din 05 decembrie 2016 cu privire la

stabilirea modului de participare a lui Țurcanu Ion la educația copilului minor și nr.

171 din 08 decembrie 2016 cu privire la modificarea dispoziții nr. 166 din 05 decembrie

2016 cu privire la stabilirea modului de participare a lui Țurcanu Ion la educația

copilului minor, stabilirea graficului de întrevedere prin care să-și exercite drepturile

părintești în mod egal față de copilul minor xxxxx, născut la data de xxxxx, cu

participarea reprezentanților Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate din

cadrul Direcției asistență socială și protecția a familiei Strășeni și Primăriei Strășeni,

încasarea în mod solidar de la pârâți în beneficiul său a prejudiciului cauzat în urma

emiterii actelor administrative ilegale, a cheltuielile suportate la examinarea cauzei în

cuantum de 1250 lei, precum și de la Direcția asistență socială și protecția familiei

Strășeni a cheltuielilor suportate în mărime de 1250 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul Ion Țurcanu a depus o cerere, prin

care a propus spre aprobare un grafic de întrevederi cu fiica xxxxx (f.d. 56-57).

Prin hotărârea din 25 august 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Ion Țurcanu, au fost anulate dispozițiile nr. 166 din 05

decembrie 2016 cu privire la stabilirea modului de participare a lui Ion Țurcanu la educația

copilului minor și nr. 171 din 08 decembrie 2016 cu privire la modificarea dispoziției nr.

166 din 05 decembrie 2016, emise de Primăria Strășeni, a fost stabilit modul de participare

a lui Ion Țurcanu la educația copilului xxxxx, născută la xxxxx și a fost aprobat următorul

grafic de întrevedere: 1) În fiecare zi de marți și joi, de la ora 1700 până la 1930; În fiecare

zi de duminică, de la ora 1300 până la ora 1700. În rest, pretențiile au fost respinse ca fiind

neîntemeiate.

Prin încheierea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, au fost

corectate greșelile din hotărârii din 25 august 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

și s-a înlocuit numele copilului minor „xxxxx” cu „xxxxx” și numele reclamantului „Ion

Țurcan” cu „Ion Țurcanu”.

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Natalia Vlas, reprezentată de avocatul Roman Aronov și a fost menținută

hotărârea din 25 august 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, corectată prin

2

încheierea din 26 ianuarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, instanța de fond legal și

întemeiat a stabilit graficul de întrevedere cu copilul minor xxxxx, ținîndu-se cont atât de

relațiile cu mama, cât și cu tata, precum și de interesul superior al copilului minor.

De altfel, instanța de apel a constata că temeinicia concluzie instanței de fond se

probează prin faptul că, deși părinții copilului nu s-au înțeles la modalitatea comunicării

cu minora Ionela Țurcanu, interesul superior a copilului, printre altele, statuează

exercitarea drepturilor părintești în comun, iar disponibilitatea ambilor părinți de a

contribui în mod efectiv la creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, se efectuează

în măsură egală.

În concluzie, instanța de apel a menționat că alegațiile apelantei Natalia Vlas sunt

irelevante, în situația în care perioada în care minora este la orele dedicate învățământului

nu se contrapun cu graficul de întrevedere stabilit de instanța de fond.

La data de 11 iunie 2018 Natalia Vlas, reprezentată de avocatul Roman Aronov a

declarat recurs împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond în partea

stabilirii graficului de întrevedere, pronunțând o nouă hotărâre prin care să fie modificat

graficul de întrevedere stabilit de instanța de fond, înlocuind sintagma „În fiecare zi de

marți și joi, de la ora 1700 până la ora 1930” cu „În fiecare zi de sâmbătă, de la ora 1300

până la ora 1700”.

În motivarea recursului a indicat că, normele de drept material și procedural au

fost încălcate esențial de către instanțele judecătorești.

A menționat că, graficul de întrevedere stabilit de instanța de fond nu corespunde

interesului superior al copilului, or din certificatul nr. 01-03/367 din 30 august 2018,

rezultă cu certitudine că xxxxx este elevă a gimnaziului „Decebal”, mun. Chișinău,

clasa I-a și frecventează grupa cu regim prelungit până la ora 1700. Prin urmare,

consideră că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație toți factorii care se

referă la graficul de învățământ a copilului.

La data de 27 iulie 2018 Ion Țurcanu a depus referință la cererea de recurs, prin

care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 mai 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 11 iunie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

3

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Natalia Vlas, reprezentată de

avocatul Roman Aronov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

4

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Natalia Vlas, reprezentată de avocatul Roman Aronov, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Nataliei Vlas, reprezentată de avocatul Roman Aronov ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Natalia Vlas, reprezentată de avocatul Roman Aronov se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5