3ra-1053/18 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1053/18 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. A. Cerbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 08 august 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul raional Telenești, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Școlnic, împotriva Consiliului raional Telenești, intervenienți accesorii Oleg Școlnic, Daniela Școlnic, Cristina Școlnic, Maria Coguteac, Cristian Coguteac, Comisia de privatizare a fondului de locuințe a Consiliului raional Telenești cu privire la anularea hotărârii nr. 25, pct. 2 din 14.03.2016 a Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a Consiliului raional Telenești, obligarea Consiliului raional Telenești de a emite actul administrativ de întrăinare a imobilului, obligarea Consiliului raional Telenești de a încheia contractul de vânzare-cumpărare a imobilului, încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 07 iulie 2016 Viorica Școlnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Telenești solicitând recunoașterea ca ilegal refuzul Consiliului raional Telenești și anularea hotărârii din 14.03.2016 a Comisiei raionale de privatizare a fondului de locuințe;

obligarea Consiliului raional Telenești de a emite actul adminstrativ de înstrăinare a apartamentului xxxxx, familiilor Școlnic și Goguteac în mod gratuit; obligarea Consiliul raional Telenești de a încheia contractul de vânzare-cumpărare cu familiile Școlnic și Coguteac, în mod gratuit, asupra xxxxxx, încasarea prejudiciului moral în mărime de 200000 de lei. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin hotărârea nr. 25, pct. 2 a Comisiei raionale de privatizare a fondului de locuințe din 14.03.2016 s-a dispus transmiterea în proprietate privată locuința de stat situată în xxxxx, cu suprafața totală de 76,1 m.p. Conform acestei hotărâri s-a acordat cu titlu gratuit 22,4 m.p.

din suprafața totală pentru cinci persoane și anume: Școlnic Viorica Ion, Școlnic Oleg Gheorghe, Școlnic Cristina Oleg, Școlnic Daniela Oleg și Coguteac Maria Ion, luându-se în considerare că la privatizarea primei locuințe (suprafața acesteia a fost mai mică decât normativul prevăzut de lege, adică suprafața normativă a familiei fiind de 90 m.p., dar s-au privatizat doar 67,6 m.p.). 1 Reclamanta a susținut că pentru 33,7 m.p. de suprafață supranormativă s-a dispus achitarea plății la prețuri comerciale stabilite de Guvern la data privatizării în mărime de 37803,30 de lei, iar la calcularea costului locuinței supuse privatizării și emiterii hotărârii din 14.03.2016 a fost omis fiul minor al lui Coguteac Maria Ion - Coguteac Cristian Lilian, născut la 17.08.1998, care la acea dată locuia și era înregistrat în apartamentul xxxxx, fapt prin care s-a lezat dreptul minorului la spațiul locativ.

Viorica Școlnic a precizat că la prima privatizare, suprafața normativă a familiei Școlnic, compusă din 4 persoane, constituia 90 m.p., pe când mărimea apartamentului privatizat avea suprafața de 67,6 m.p. Astfel, la a doua privatizare Comisia corect a transmis gratuit suprafața de 22,4 m.p. din 76,1 m.p. supuse privatizării. Comisia de privatizare, la data de 14.03.2016, a acordat gratis lui Coguteac Maria Ion - 20 m.p., suprafață rămasă supranormativă, care conform calculelor Comisiei a fost 33,7 m.p., dar de către Comisie, la calculare, nu au fost incluse 20 m.p. pentru minorul Coguteac Cristian Lilian și 10 m.p. ca supliment pentru familia Coguteac, acordate conform legislației în vigoare.

Partea reclamantă a menționat că din 33,7 m.p., ca suprafață supranormativă calculată de Comisie, urmează a fi reduși la 30 m.p., care nu au fost calculați la data emiterii hotărârii pentru minorul Coguteac Cristian Lilian și suplimentul pentru familia Coguteac (33,7 m.p. - 30 m.p. = 3,7 m.p.). Deci rezultă că la privatizare există o suprafață supranormativă care urmează a fi achitată la prețuri comerciale în mărime de 3,7 m.p., dar nu de 33,7 m.p.

La fel, reclamanta a declarat că de către Comisia de privatizare a fondului de locuințe atât ei, cât și familiei sale i s-a cauzat un prejudiciu moral enorm, deoarece conform art. 11 al Legii privatizării a fondului de locuințe, Comisia urma să adopte hotărîrea privind privatizarea locuinței în termen de 2 luni de la data depunerii cererii, însă hotărârea a fost adoptată la 14.03.2016, adică peste un an după ce a fost depusă cererea, iar reclamantei i-a fost adusă la cunoștință despre hotărârea adoptată abia peste o lună și anume la 15.04.2016. Prin încheierea din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Bălți s-a dispus atragerea în proces ca intervenienți accesorii a lui Oleg Școlnic, Cristina Școlnic, Daniela Școlnic, Maria Coguteac, Cristina Coguteac.

(f.d. 126) Prin încheierea din 19 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți s-a dispus atragerea în proces ca intervenient accesoriu a Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a raionului Telenești. (f.d. 130) Prin hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Școlnic; s-a anulat hotărârea Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a raionului Telenești nr. 25, pct. 2 din 14.03.2016; în rest, pretențiile din acțiune au fost respinse. Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Viorica Școlnic și a fost menținută hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a concluziona astfel, instanța de apel a reținut că Comisia de privatizare a fondului de locuințe nu este obligată de a verifica componența membrilor de familie. Respectiv, omisiunea includerii unui membru al familiei în cererea de privatizare a locuinței nu poate fi pusă pe seama Comisiei de privatizare, or, obligația includerii persoanelor care participă la privatizare este pusă în sarcina solicitantului. 2 Instanța de apel a considerat ca fiind justă concluzia instanței de fond privind respingerea cerințelor ce țin de obligarea Consiliului raional Telenești de a emite actul administrativ de întrăinare a imobilului, cu includerea și calcularea suprafeței ce urmează a fi achitată la prețuri comerciale stabilite de Guvern la data privatizării suprafeței de 3,7 m.p., obligarea Consiliului raional Telenești de a încheia contractul de vânzare-cumpărare a imobilului pe aceste condiții, ori cerințele reclamantei în partea dată poartă un caracter neîntemeiat.

Referitor la cerința reclamantei cu privire la încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a reținut ca fiind corectă ipoteza primei instanțe privind respingerea pretenției date, deoarece acțiunile pârâtului au fost corecte, fapt ce exclude posibilitatea încasării în beneficiul reclamantei a prejudiciului moral. La 15 iunie 2018 Consiliul raional Telenești a declarat recurs împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Bălți solicitând casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului s-a menționat că decizia contestată este ambiguă, ilegală, fără temei juridic, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei a încălcat art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și art. 8 din Codul de procedură civilă.

La fel, a relatat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa reprezentantului Consiliului raional Telenești, care în acea perioadă se afla în concediu, fiind plecat peste hotarele Republicii Moldova, drept dovadă servind cererile de amânare anexate la dosar. În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Decizia instanței de apel a fost adoptată la 01 martie 2018, iar Consiliul raional Telenești a declarat recurs la 15 iunie 2018. Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților la proces la 11 aprilie 2018, conform scrisorii de însoțire (f.d.200) și recepționată de către recurent la 20 aprilie 2018, drept dovadă servind avizul de recepție (f.d.

203). Astfel, recursul se consideră a fi declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 429 alin.(5) Cod de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. În conformitate cu art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă, recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5). Din materialele cauzei rezultă că Viorica Școlnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Telenești, intervenienți accesorii Oleg Școlnic, Daniela Școlnic, Cristina Școlnic, Maria Coguteac, Cristian Coguteac, 3 Comisia de privatizare a fondului de locuințe a Consiliului raional Telenești solicitând anularea hotărârii nr. 25, pct. 2 din 14.03.2016 a Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a Consiliului raional Telenești, obligarea Consiliului raional Telenești de a emite actul administrativ de întrăinare a imobilului, obligarea Consiliului raional Telenești de a încheia contractul de vânzare-cumpărare a imobilului, încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Viorica Școlnic; s-a anulat hotărârea nr. 25, pct. 2 din 14.03.2016 a Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a raionului Telenești; în rest, pretențiile din acțiune au fost respinse. Nefiind de acord cu soluția adoptată de către prima instanță, atât Viorica Școlnic, cât și Consiliul raional Telenești au declarat apel împotriva hotărârii din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a refuzat apelantului Consiliul raional Telenești în repunerea în termen a apelului și a restituit cererea de apel depusă Consiliul raional Telenești ca fiind depusă tardiv.

(f.d.172- 173) Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Viorica Școlnic și a fost menținută hotărârea din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Sub aspectul celor relatate, este cert că Consiliul raional Telenești nu a folosit calea de apel împotriva hotărârii din 18 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, din moment ce legea prevede această cale de atac. Respectiv, Consiliul raional Telenești nu este în drept să declare recurs împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Bălți. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Consiliul raional Telenești ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a1), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Consiliul raional Telenești împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4