3ra-917/18 — cu privire la contestarea actului administrativ

prima instanță: V. Sanduța dosarul nr. 3ra-917/18

instanța de apel: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalii Cazanir

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018 prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 28 decembrie 2017, prin care a

fost admisă acțiunea

constată:

La 30 august 2017, Vitalii Cazanir a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că dânsul a activat în organele procuraturii

din anul 1977 până în anul 1991, având o vechime în muncă de procuror de 13,5

ani. Ultima funcție deținută de el a fost cea de șef al secției supraveghere a aplicării

legislației în activitatea economică și protecția mediului a Procuraturii Moldovei

(RSSM).

Comunică că în anul 2006, în baza hotărârii instanțelor de judecată din

10 noiembrie 2006, în corespundere cu prevederile din Legea cu privire la

Procuratură, în vigoare la acel moment, i-a fost stabilită pensia de procuror pentru

vechimea în muncă din salariul mediu lunar a funcției deținute de șef al secției

Procuraturii Generale a Republicii Moldova, pe care o primea regulat, cu

respectarea obligatorie a principiului recalculării pensiei, la fiecare majorare

ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu, prevăzut în Legea

menționată. De acest drept, s-a bucurat până în anul 2011.

1

Având în vedere prevederile art. 34 alin. (6) din Legea cu privire la

Procuratură nr. 118-XV din 14 martie 2003, art. 73 alin. (8) din Legea cu privire la

Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008, Legii nr. 37 din 07 martie 2013

pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003 cu privire

la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, accentuează că dânsul a întrunit și

întrunește condițiile legale pentru recalcularea pensiei odată cu majorarea salariului

procurorului în exercițiu funcției.

Consideră că în detrimentul principiului general al dreptului, CNAS l-a lipsit

fără motive legale de dreptul dobândit licit în anul 2006 și anume, de recalculare a

pensiei odată cu majorarea salariului procurorului în exercițiu și nu i-a recalculat

mărimea pensiei, stabilindu-i mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului general

de indexare a acesteia la 1 aprilie a fiecărui an.

Relatează că la 20 iulie 2017, s-a adresat cu o cerere prealabilă la CNAS,

prin care a solicitat restabilirea în dreptul de a beneficia de principiul recalculării

pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului în exercițiu funcției.

Susține că prin răspunsul nr. C-1370/17 din 17 august 2017, CNAS a respins

cererea prealabilă, motivând refuzul prin faptul că potrivit prevederilor din Legea

nr. 56 din 09 septembrie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative a fost modificat art. 73 din Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008

cu privire la procuratură, procurorii pensionați nu mai beneficiază de dreptul la

recalcularea pensiei odată cu majorarea salariului procurorului în exercițiu funcției.

Remarcă că decizia CNAS nr. C-1370/17 din 17 august 2017, prin care a

fost respinsă cererea prealabilă, este ilegală și pasibilă de a fi anulată cu obligarea

CNAS de a recalcula și achita pensia conform cerințelor formulate.

Obiectează că pârâtul la examinarea cererii prealabile nu a determinat corect

raportul juridic în cauză, circumstanțe importante pentru soluționarea cazului, nu a

reținut că Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor

acte legislative, prin care au fost abrogate alin. (3)-(10) ale art. 73 din Legea

nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, nu este aplicabilă în cazul

lui, deoarece contravine normelor CEDO, practicii, unanim recunoscute, a CEDO,

Constituției Republicii Moldova, Hotărârilor Curții Constituționale, legislației

civile naționale și principiului securității juridice instituit în jurisprudența

instanțelor internaționale și naționale.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 28, 32, 60, 166-167,

277- 278 CPC, art. 3 alin. (1) lit. a), b) și c), 5 lit. a), 7, 16 alin. (1) și (3), 17

alin. (1) lit. a), 25 alin. (1) lit. b), 26 alin. (1) lit. a), 27 din Legea contenciosului

administrativ, Legii nr. 902 din 29 ianuarie 1992 cu privire la Procuratură, Legii

nr. 118 din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură, Legii nr. 294 din 25

decembrie 2008 cu privire la Procuratură, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu

privire la Procuratură, Legii nr. 37 din 07 martie 2013 pentru modificarea și

completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2003 cu privire la sistemul de

salarizare în sectorul bugetar, Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind

salarizarea judecătorilor și procurorilor, art. XXIX din Legea nr. 152 din 1 iulie

2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, Hotărârilor Curții

2

Constituționale nr. 4 din 27 ianuarie 2000, nr. 9 din 30 martie 2004, nr. 27 din

20 decembrie 2011.

Solicită admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegală a deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1370/17 din 17 august 2017, repunerea lui în

dreptul lezat si obligarea CNAS să-i recalculeze și să-i achite pensia pentru

vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat șefului de secție a

Procuraturii Generale a RM, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării salariului

procurorului în exercițiu funcției, efectuarea recalculării din data de 1 a lunii în

care a fost și va fi efectuată majorarea salariului șefului de secție a Procuraturii

Generale a RM în exercițiu.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 28 decembrie 2017 a

fost admisă acțiunea.

A fost recunoscut ca fiind neîntemeiat răspunsul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. C-1370/17 din 17 august 2017.

A fost repus Vitalii Cazanir în dreptul lezat la recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă, în dependență de majorarea generală a salariului procurorului

în exercițiu.

A fost obligată Casa Naționale de Asigurări Sociale să achite lui Vitalii

Cazanir pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul achitat șefului de

secție a Procuraturii Generale, în exercițiul funcției, începând cu data de 5 aprilie

2013, după creșterea salariului cu 35 % și începând cu 1 august 2016, după

creșterea salariului potrivit art. 60 din Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25

februarie 2016, pe toată perioada de pensionare, reieșind din funcția deținută.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018 a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea primei

instanțe.

La 15 mai 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Casa Națională de

Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și a deciziei recurate cu

pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a acțiunii ca fiind

neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multiaspectual

legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

Accentuează că începând cu 1 iulie 2011, pensia procurorilor nu se mai

recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr. 156

din 14 octombrie 1998.

Reieșind din cele expuse, precizează că nu pot fi reținute argumentele

intimatului și a primei instanțe precum că prin refuzul CNAS de recalculare a

pensiei, Vitalii Cazanir a fost lipsit de un drept garantat de lege, deoarece prin

instituirea de către legislator a unor noi prevederi de asigurare socială, dreptul

procurorilor la asigurare socială este garantat și în continuare.

3

Remarcă că instanța de fond eronat a asimilat funcția de procuror cu cea de

judecător.

Or, drepturile și obligațiile procurorilor, inclusiv protecția socială din partea

statului a acestora, a fost legiferată separat, iar prin Legea nr. 56 din 09 iunie 2011,

legislatorul a dispus înlocuirea dreptului la recalcularea pensiei de procuror cu

dreptul la indexarea anuală a acestei prestații sociale.

Consideră că argumentul instanței de fond în sensul că Vitalii Cazanir, fiind

pensionar din 1998, a obținut dreptul la recalcularea pensiei conform prevederilor

din Legea veche, prin urmare, Legea nouă nu poate avea caracter retroactiv, este

ilegal și contravine prevederilor art. 6 alin. (2), (3) Cod civil.

La 2 iulie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Vitalii Cazanir a depus

referință la cererea de recurs a Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând

respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018 la

15 mai 2018 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5