2rac-276/18 — rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare, incasarea despagubirii si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare, incasarea despagubirii si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2rac-276/18 — rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare, incasarea despagubirii si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rac-276/18
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (judecător M. Chiperi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători L. Bulgac, G. Dașchevici și S. Gîrbu)
Î N C H E I E R E
18 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Luiza Gafton
examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Enachi, prin
intermediul avocatului Nicolae Leșan,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de „Metgaz
Service“ S.R.L., prin intermediul avocatului Valentin Mardari, împotriva „MGM“
S.A. în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu Mihail Enachi, cu privire la
rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, încasarea despăgubirii și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
apelul declarat de „MGM“ S.A. în proces de insolvabilitate, prin intermediul
avocatului Nicolae Leșan, a fost respins, iar hotărârea din 21 decembrie 2016 a
Judecătoriei Anenii Noi a fost menținută,
c o n s t a t ă:
La 24 mai 2016, avocatul Valentin Mardari, acționând în interesele „Metgaz
Service“ S.R.L., a expediat prin poștă (f.d. 39) în adresa Judecătoriei Anenii Noi o
cerere de chemare în judecată (f.d. 5-10) împotriva „MGM“ S.A. cu privire la
rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare din 31 decembrie 2015, încheiat
între „MGM“ S.A. și „Metgaz Service“ S.R.L.; încasarea despăgubirii în sumă de
151 800 de lei; și compensarea cheltuielilor de judecată (4 760 de lei cu titlu de
taxă de stat și 12 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică).
În motivarea acțiunii, avocatul Valentin Mardari a relatat că la 31 decembrie
2015, „MGM“ S.A. și „Metgaz Service“ S.R.L. au încheiat oral un contract de
vânzare-cumpărare, prin care „MGM“ S.A. s-a obligat să predea materiale de
construcție „Metgaz Service“ S.R.L., iar aceasta s-a obligat să plătească prețul de
151 800 de lei.
A notat că în aceeași zi, „Metgaz Service“ S.R.L. a plătit prețul convenit,
1
fapt confirmat prin ordine de plată.
A menționat că eliberând factura fiscală seria JV nr. 6653124 din 31
decembrie 2015, „MGM“ S.A. a acceptat executarea de către „Metgaz Service“
S.R.L. a obligației de plată.
A specificat că în factura fiscală în calitate de transportator este indicată
anume „MGM“ S.A.
A afirmat că „MGM“ S.A. a fost somată în repetate rânduri, inclusiv prin
scrisoare recomandată, despre necesitatea executării obligațiilor asumate, dar
somațiile au rămas fără efect.
A declarat că „Metgaz Service“ S.R.L. a depus o plângere la Procuratura
sect. Centru al mun. Chișinău, solicitând tragerea la răspundere a persoanelor
vinovate de însușirea bunurilor materiale în sumă de 151 800 de lei.
A relevat că în cadrul examinării plângerii, s-a constatat că „MGM“ S.A. a
predat materialele de construcție lui Mihail Enachi, care nu avea împuternicirile
corespunzătoare din partea „Metgaz Service“ S.R.L.
De asemenea, a arătat că în cadrul examinării plângerii, Mihail Enachi a
comunicat că a preluat bunurile în contul unei creanțe deținute față de Vladimir
Onica, tatăl actualului administrator al „Metgaz Service“ S.R.L.
A evidențiat că „Metgaz Service“ S.R.L. și-a rezervat dreptul de a rezolvi
contractul de vânzare-cumpărare, cu aducerea părților în poziția inițială și
încasarea despăgubirii în locul prestației, în condițiile art. 602 Cod civil.
Prin încheierea din 15 noiembrie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi (f.d. 67),
Mihail Enachi a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi (f.d. 85-90),
acțiunea înaintată de „Metgaz Service“ S.R.L., prin intermediul avocatului
Valentin Mardari, a fost admisă integral. S-a rezoluționat contractul de vânzare-
cumpărare din 31 decembrie 2015, încheiat între „MGM“ S.A. și „Metgaz Service“
S.R.L. S-a încasat în beneficiul „Metgaz Service“ S.R.L., din contul „MGM“ S.A.,
suma de 168 560 de lei (151 800 de lei cu titlu de despăgubire și 16 760 de lei cu
titlu de cheltuieli de judecată).
La 18 ianuarie 2017, „MGM“ S.A. a declarat, prin intermediul avocatului
Nicolae Leșan, apel (f.d. 83-84) împotriva hotărârii primei instanțe.
La 10 mai 2017, Mihail Enachi a depus o cerere (f.d. 111-113) de alăturare
la apel.
Prin hotărârea din 13 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 137), a fost
intentat procesul de insolvabilitate față de „MGM“ S.A.
Prin încheierea din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 144-
147), procesul a fost suspendat până la reluare de către creditorul chirografar
„Metgaz Service“ S.R.L.
La 16 ianuarie 2018, „Metgaz Service“ S.R.L. a depus, prin intermediul
avocatului Valentin Mardari, o cerere (f.d. 161) de reluare a procesului.
Prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 165-
167), procesul a fost reluat.
Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 177-182),
2
apelul declarat de „MGM“ S.A. în proces de insolvabilitate, prin intermediul
avocatului Nicolae Leșan, a fost respins, iar hotărârea primei instanțe a fost
menținută.
La 18 mai 2018, Mihail Enachi a declarat, prin intermediul avocatului
Nicolae Leșan, recurs (f.d. 185-191) împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, avocatul Nicolae Leșan a subliniat că în
conformitate cu art. 737 alin. (1) Cod civil, rezoluțiunea contractului operează doar
prin declarație scrisă față de cealaltă parte, ceea ce înseamnă că instanța de
judecată nu este în drept să rezoluționeze un contract.
A semnalat că, contrar constatărilor instanțelor ierarhic inferioare, „Metgaz
Service“ S.R.L. nu a operat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, ci
doar și-a rezervat acest drept prin pretenția din 14 aprilie 2016.
În același context, a arătat că pretenția nominalizată a fost semnată de
avocatul Valentin Mardari, care nu dispunea de împuternicirile corespunzătoare, or
acesta a acționat în baza unui mandat avocațial, deși litigiul încă nu era dedus
judecății.
De asemenea, a notat că avocatul Valentin Mardari nu era împuternicit să
semneze pretinsa declarație de rezoluțiune.
A afirmat că instanțele ierarhic inferioare au examinat litigiul de o manieră
superficială, fără a examina efectiv problemele esențiale ale cauzei, inclusiv natura
juridică a pretinsei declarații de rezoluțiune.
Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă în redacția în vigoare la
data relevantă speței, Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărârii sau a deciziei integrale.
Dosarul nu conține probe ce ar releva data la care Mihail Enachi a
recepționat decizia integrală a instanței de apel.
Astfel, recursul a fost declarat în termen.
Examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Enachi, prin
intermediul avocatului Nicolae Leșan, împotriva deciziei din 15 martie 2018 a
Curții de Apel Chișinău, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ ajunge în mod unanim la concluzia că recursul urmează a fi
considerat inadmisibil, din următoarele raționamente.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, Judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă statuează că Cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, Părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
3
normelor de drept procedural.
Conform art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele
de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Potrivit art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele
de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă stipulează că Săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului
doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Art. 432 alin. (5) Cod de procedură civilă prevede că Temeiurile prevăzute la
alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
Aceste dispoziții legale fundamentează ideea că judecarea recursului
exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, privește
în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificându-se legalitatea
deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.
Astfel, sarcina instanței de recurs este de a verifica temeiurile recursului și
argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost
formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a
Drepturilor Omului.
Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie
civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6
din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de
acces liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească
(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra
Greciei din 27 martie 2014).
4
În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea
unei cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite
pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și
interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a
justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).
Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate
varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2
octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se
impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se
pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”
(hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).
Completul notează că argumentele invocate în recurs nu au vocația de a duce
la modificarea soluției în prezenta cauză și că acestea nu atestă examinarea
raportului juridic litigios de către instanțele ierarhic inferioare cu încălcarea
normelor de drept material și procesual sau a drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului, neîncadrându-se astfel în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, În cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Din raționamentele nominalizate, completul va considera inadmisibil
recursul declarat de Mihail Enachi, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan.
Conform art. 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Mihail Enachi, prin intermediul avocatului Nicolae
Leșan, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Svetlana Filincova
judecător
judecătorii Nicolae Craiu
Luiza Gafton
5