2rac-276/18 — rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare, incasarea despagubirii si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2rac-276/18

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (judecător M. Chiperi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători L. Bulgac, G. Dașchevici și S. Gîrbu)

Î N C H E I E R E

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Enachi, prin

intermediul avocatului Nicolae Leșan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de „Metgaz

Service“ S.R.L., prin intermediul avocatului Valentin Mardari, împotriva „MGM“

S.A. în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu Mihail Enachi, cu privire la

rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, încasarea despăgubirii și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul declarat de „MGM“ S.A. în proces de insolvabilitate, prin intermediul

avocatului Nicolae Leșan, a fost respins, iar hotărârea din 21 decembrie 2016 a

Judecătoriei Anenii Noi a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 24 mai 2016, avocatul Valentin Mardari, acționând în interesele „Metgaz

Service“ S.R.L., a expediat prin poștă (f.d. 39) în adresa Judecătoriei Anenii Noi o

cerere de chemare în judecată (f.d. 5-10) împotriva „MGM“ S.A. cu privire la

rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare din 31 decembrie 2015, încheiat

între „MGM“ S.A. și „Metgaz Service“ S.R.L.; încasarea despăgubirii în sumă de

151 800 de lei; și compensarea cheltuielilor de judecată (4 760 de lei cu titlu de

taxă de stat și 12 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică).

În motivarea acțiunii, avocatul Valentin Mardari a relatat că la 31 decembrie

2015, „MGM“ S.A. și „Metgaz Service“ S.R.L. au încheiat oral un contract de

vânzare-cumpărare, prin care „MGM“ S.A. s-a obligat să predea materiale de

construcție „Metgaz Service“ S.R.L., iar aceasta s-a obligat să plătească prețul de

151 800 de lei.

A notat că în aceeași zi, „Metgaz Service“ S.R.L. a plătit prețul convenit,

1

fapt confirmat prin ordine de plată.

A menționat că eliberând factura fiscală seria JV nr. 6653124 din 31

decembrie 2015, „MGM“ S.A. a acceptat executarea de către „Metgaz Service“

S.R.L. a obligației de plată.

A specificat că în factura fiscală în calitate de transportator este indicată

anume „MGM“ S.A.

A afirmat că „MGM“ S.A. a fost somată în repetate rânduri, inclusiv prin

scrisoare recomandată, despre necesitatea executării obligațiilor asumate, dar

somațiile au rămas fără efect.

A declarat că „Metgaz Service“ S.R.L. a depus o plângere la Procuratura

sect. Centru al mun. Chișinău, solicitând tragerea la răspundere a persoanelor

vinovate de însușirea bunurilor materiale în sumă de 151 800 de lei.

A relevat că în cadrul examinării plângerii, s-a constatat că „MGM“ S.A. a

predat materialele de construcție lui Mihail Enachi, care nu avea împuternicirile

corespunzătoare din partea „Metgaz Service“ S.R.L.

De asemenea, a arătat că în cadrul examinării plângerii, Mihail Enachi a

comunicat că a preluat bunurile în contul unei creanțe deținute față de Vladimir

Onica, tatăl actualului administrator al „Metgaz Service“ S.R.L.

A evidențiat că „Metgaz Service“ S.R.L. și-a rezervat dreptul de a rezolvi

contractul de vânzare-cumpărare, cu aducerea părților în poziția inițială și

încasarea despăgubirii în locul prestației, în condițiile art. 602 Cod civil.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi (f.d. 67),

Mihail Enachi a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi (f.d. 85-90),

acțiunea înaintată de „Metgaz Service“ S.R.L., prin intermediul avocatului

Valentin Mardari, a fost admisă integral. S-a rezoluționat contractul de vânzare-

cumpărare din 31 decembrie 2015, încheiat între „MGM“ S.A. și „Metgaz Service“

S.R.L. S-a încasat în beneficiul „Metgaz Service“ S.R.L., din contul „MGM“ S.A.,

suma de 168 560 de lei (151 800 de lei cu titlu de despăgubire și 16 760 de lei cu

titlu de cheltuieli de judecată).

La 18 ianuarie 2017, „MGM“ S.A. a declarat, prin intermediul avocatului

Nicolae Leșan, apel (f.d. 83-84) împotriva hotărârii primei instanțe.

La 10 mai 2017, Mihail Enachi a depus o cerere (f.d. 111-113) de alăturare

la apel.

Prin hotărârea din 13 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 137), a fost

intentat procesul de insolvabilitate față de „MGM“ S.A.

Prin încheierea din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 144-

147), procesul a fost suspendat până la reluare de către creditorul chirografar

„Metgaz Service“ S.R.L.

La 16 ianuarie 2018, „Metgaz Service“ S.R.L. a depus, prin intermediul

avocatului Valentin Mardari, o cerere (f.d. 161) de reluare a procesului.

Prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 165-

167), procesul a fost reluat.

Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 177-182),

2

apelul declarat de „MGM“ S.A. în proces de insolvabilitate, prin intermediul

avocatului Nicolae Leșan, a fost respins, iar hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

La 18 mai 2018, Mihail Enachi a declarat, prin intermediul avocatului

Nicolae Leșan, recurs (f.d. 185-191) împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, avocatul Nicolae Leșan a subliniat că în

conformitate cu art. 737 alin. (1) Cod civil, rezoluțiunea contractului operează doar

prin declarație scrisă față de cealaltă parte, ceea ce înseamnă că instanța de

judecată nu este în drept să rezoluționeze un contract.

A semnalat că, contrar constatărilor instanțelor ierarhic inferioare, „Metgaz

Service“ S.R.L. nu a operat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, ci

doar și-a rezervat acest drept prin pretenția din 14 aprilie 2016.

În același context, a arătat că pretenția nominalizată a fost semnată de

avocatul Valentin Mardari, care nu dispunea de împuternicirile corespunzătoare, or

acesta a acționat în baza unui mandat avocațial, deși litigiul încă nu era dedus

judecății.

De asemenea, a notat că avocatul Valentin Mardari nu era împuternicit să

semneze pretinsa declarație de rezoluțiune.

A afirmat că instanțele ierarhic inferioare au examinat litigiul de o manieră

superficială, fără a examina efectiv problemele esențiale ale cauzei, inclusiv natura

juridică a pretinsei declarații de rezoluțiune.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă în redacția în vigoare la

data relevantă speței, Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale.

Dosarul nu conține probe ce ar releva data la care Mihail Enachi a

recepționat decizia integrală a instanței de apel.

Astfel, recursul a fost declarat în termen.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Enachi, prin

intermediul avocatului Nicolae Leșan, împotriva deciziei din 15 martie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ ajunge în mod unanim la concluzia că recursul urmează a fi

considerat inadmisibil, din următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, Judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă statuează că Cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, Părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

3

normelor de drept procedural.

Conform art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Potrivit art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele

de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă stipulează că Săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Art. 432 alin. (5) Cod de procedură civilă prevede că Temeiurile prevăzute la

alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea că judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, privește

în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificându-se legalitatea

deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs este de a verifica temeiurile recursului și

argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost

formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de

acces liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

4

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite

pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și

interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate

varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2

octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se

impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se

pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”

(hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul notează că argumentele invocate în recurs nu au vocația de a duce

la modificarea soluției în prezenta cauză și că acestea nu atestă examinarea

raportului juridic litigios de către instanțele ierarhic inferioare cu încălcarea

normelor de drept material și procesual sau a drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, neîncadrându-se astfel în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, În cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Din raționamentele nominalizate, completul va considera inadmisibil

recursul declarat de Mihail Enachi, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan.

Conform art. 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Mihail Enachi, prin intermediul avocatului Nicolae

Leșan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecător

judecătorii Nicolae Craiu

Luiza Gafton

5