2rac-276/18 — rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare, incasarea despagubirii si compensarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2rac-276/18 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (judecător M. Chiperi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători L. Bulgac, G. Dașchevici și S. Gîrbu) Î N C H E I E R E 18 iulie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova judecătorii Nicolae Craiu Luiza Gafton examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Enachi, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de „Metgaz Service“ S.R.L., prin intermediul avocatului Valentin Mardari, împotriva „MGM“ S.A. în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu Mihail Enachi, cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, încasarea despăgubirii și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul declarat de „MGM“ S.A.

în proces de insolvabilitate, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan, a fost respins, iar hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi a fost menținută, c o n s t a t ă: La 24 mai 2016, avocatul Valentin Mardari, acționând în interesele „Metgaz Service“ S.R.L., a expediat prin poștă (f.d. 39) în adresa Judecătoriei Anenii Noi o cerere de chemare în judecată (f.d. 5-10) împotriva „MGM“ S.A. cu privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare din 31 decembrie 2015, încheiat între „MGM“ S.A. și „Metgaz Service“ S.R.L.; încasarea despăgubirii în sumă de 151 800 de lei; și compensarea cheltuielilor de judecată (4 760 de lei cu titlu de taxă de stat și 12 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică).

În motivarea acțiunii, avocatul Valentin Mardari a relatat că la 31 decembrie 2015, „MGM“ S.A. și „Metgaz Service“ S.R.L. au încheiat oral un contract de vânzare-cumpărare, prin care „MGM“ S.A. s-a obligat să predea materiale de construcție „Metgaz Service“ S.R.L., iar aceasta s-a obligat să plătească prețul de 151 800 de lei. A notat că în aceeași zi, „Metgaz Service“ S.R.L. a plătit prețul convenit, 1 fapt confirmat prin ordine de plată. A menționat că eliberând factura fiscală seria JV nr. 6653124 din 31 decembrie 2015, „MGM“ S.A. a acceptat executarea de către „Metgaz Service“ S.R.L. a obligației de plată. A specificat că în factura fiscală în calitate de transportator este indicată anume „MGM“ S.A.

A afirmat că „MGM“ S.A. a fost somată în repetate rânduri, inclusiv prin scrisoare recomandată, despre necesitatea executării obligațiilor asumate, dar somațiile au rămas fără efect. A declarat că „Metgaz Service“ S.R.L. a depus o plângere la Procuratura sect. Centru al mun. Chișinău, solicitând tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de însușirea bunurilor materiale în sumă de 151 800 de lei. A relevat că în cadrul examinării plângerii, s-a constatat că „MGM“ S.A. a predat materialele de construcție lui Mihail Enachi, care nu avea împuternicirile corespunzătoare din partea „Metgaz Service“ S.R.L. De asemenea, a arătat că în cadrul examinării plângerii, Mihail Enachi a comunicat că a preluat bunurile în contul unei creanțe deținute față de Vladimir Onica, tatăl actualului administrator al „Metgaz Service“ S.R.L.

A evidențiat că „Metgaz Service“ S.R.L. și-a rezervat dreptul de a rezolvi contractul de vânzare-cumpărare, cu aducerea părților în poziția inițială și încasarea despăgubirii în locul prestației, în condițiile art. 602 Cod civil. Prin încheierea din 15 noiembrie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi (f.d. 67), Mihail Enachi a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi (f.d. 85-90), acțiunea înaintată de „Metgaz Service“ S.R.L., prin intermediul avocatului Valentin Mardari, a fost admisă integral. S-a rezoluționat contractul de vânzare- cumpărare din 31 decembrie 2015, încheiat între „MGM“ S.A. și „Metgaz Service“ S.R.L.

S-a încasat în beneficiul „Metgaz Service“ S.R.L., din contul „MGM“ S.A., suma de 168 560 de lei (151 800 de lei cu titlu de despăgubire și 16 760 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată). La 18 ianuarie 2017, „MGM“ S.A. a declarat, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan, apel (f.d. 83-84) împotriva hotărârii primei instanțe. La 10 mai 2017, Mihail Enachi a depus o cerere (f.d. 111-113) de alăturare la apel. Prin hotărârea din 13 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 137), a fost intentat procesul de insolvabilitate față de „MGM“ S.A. Prin încheierea din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 144- 147), procesul a fost suspendat până la reluare de către creditorul chirografar „Metgaz Service“ S.R.L.

La 16 ianuarie 2018, „Metgaz Service“ S.R.L. a depus, prin intermediul avocatului Valentin Mardari, o cerere (f.d. 161) de reluare a procesului. Prin încheierea din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 165- 167), procesul a fost reluat. Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 177-182), 2 apelul declarat de „MGM“ S.A. în proces de insolvabilitate, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan, a fost respins, iar hotărârea primei instanțe a fost menținută. La 18 mai 2018, Mihail Enachi a declarat, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan, recurs (f.d. 185-191) împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, avocatul Nicolae Leșan a subliniat că în conformitate cu art. 737 alin. (1) Cod civil, rezoluțiunea contractului operează doar prin declarație scrisă față de cealaltă parte, ceea ce înseamnă că instanța de judecată nu este în drept să rezoluționeze un contract. A semnalat că, contrar constatărilor instanțelor ierarhic inferioare, „Metgaz Service“ S.R.L. nu a operat rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, ci doar și-a rezervat acest drept prin pretenția din 14 aprilie 2016. În același context, a arătat că pretenția nominalizată a fost semnată de avocatul Valentin Mardari, care nu dispunea de împuternicirile corespunzătoare, or acesta a acționat în baza unui mandat avocațial, deși litigiul încă nu era dedus judecății.

De asemenea, a notat că avocatul Valentin Mardari nu era împuternicit să semneze pretinsa declarație de rezoluțiune. A afirmat că instanțele ierarhic inferioare au examinat litigiul de o manieră superficială, fără a examina efectiv problemele esențiale ale cauzei, inclusiv natura juridică a pretinsei declarații de rezoluțiune. Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă în redacția în vigoare la data relevantă speței, Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Dosarul nu conține probe ce ar releva data la care Mihail Enachi a recepționat decizia integrală a instanței de apel. Astfel, recursul a fost declarat în termen.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Enachi, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan, împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge în mod unanim la concluzia că recursul urmează a fi considerat inadmisibil, din următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă statuează că Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a 3 normelor de drept procedural.

Conform art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Potrivit art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă stipulează că Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Art. 432 alin. (5) Cod de procedură civilă prevede că Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Aceste dispoziții legale fundamentează ideea că judecarea recursului exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă garanțiilor unui proces echitabil, consfințite la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). 4 În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse pe calea recursului pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru o cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Totodată, completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul notează că argumentele invocate în recurs nu au vocația de a duce la modificarea soluției în prezenta cauză și că acestea nu atestă examinarea raportului juridic litigios de către instanțele ierarhic inferioare cu încălcarea normelor de drept material și procesual sau a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, neîncadrându-se astfel în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Din raționamentele nominalizate, completul va considera inadmisibil recursul declarat de Mihail Enachi, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan. Conform art. 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Mihail Enachi, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Svetlana Filincova judecător judecătorii Nicolae Craiu Luiza Gafton 5