2r-504/18 — contestarea actelor de executare

Dosarul nr.2r-504/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Iu.Potîngă)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciuna)

D E C I Z I E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Miron Victor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Miron Victor

împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, executor judecătoresc Chiosa

Anatolie cu privire la contestarea actelor de executare și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-

a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Miron Victor,

c o n s t a t ă :

La 02 martie 2017 Miron Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, executor judecătoresc Chiosa

Anatolie cu privire la contestarea actelor de executare, obligarea la îndeplinirea

anumitor acte și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 15 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial cererea depusă de Miron Victor și s-a anulat încheierea executorului

judecătoresc Chiosa Anatolie nr.005-06/2017 din 20.02.2017 privind respingerea

cererii creditorului Miron Victor din 01.02.2017 și încetarea procedurii de

executare a titlului executoriu nr.2-1486/17 din 20.01.2017 emis de Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani ca fiind neântemeiată. S-a încasat din contul Întreprinderii

de Stat „CRIS Registru” în beneficiul lui Miron Victor suma de 500 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată proporțional părții admise din cerere. În rest cererea s-a

respins în partea pretențiilor și sumelor neadmise ca fiind neântemeiată.

La 27 iunie 2017 Agenția Servicii Publice (succesorul în drepturi a

Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”) a declarat recurs, solicitând casarea

încheierii recurate și emiterea unei noi încheieri prin care cererea de contestare a

încheierii executorului judecătoresc să fie respinsă.

Prin decizia din 20 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

recursul declarat de Agenția Servicii Publice (succesorul în drepturi a Întreprinderii

de Stat „CRIS Registru”), s-a casat încheierea din 15 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin

care cererea depusă de Miron Victor a fost respinsă ca nefondată.

La 14 februarie 2018 Miron Victor a depus cerere de revizuire în temeiul

art.449 lit.b) Cod de procedură civilă, solicitând casarea deciziei instanței de apel

din 20 noiembrie 2017 și menținerea încheierii din 15 iunie 2017 a instanței de

fond.

Prin încheierea din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Miron Victor împotriva deciziei

din 20 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 03 mai 2018 Miron Victor a declarat recurs împotriva încheierii din 23

aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii recurate cu

soluționarea prin decizie a problemei în fond.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat prevederile art.449 lit. b)

Cod de procedură civilă. Totodată, s-a indicat că instanța de apel nu a ținut cont de

practica judiciară pe cazuri analogice.

Mai mult ca atît, argumentele aduse de instanța de apel și puse la baza

deciziei recurate sunt în contradicție cu normele de drept și lezează drepturile

recurentului Miron Victor în ceea ce privește accesul la justiție și dreptul la un

proces echitabil.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 aprilie 2018.

Astfel, recursul declarat la 03 mai 2018 de către Miron Victor este în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Miron

Victor urmează a fi respins și menținută încheierea din 23 aprilie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încheierea

de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic

superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată de

Curtea Supremă de Justiție.

Conform art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept

să respingă recursul și să mențină încheierea.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Miron Victor neîntemeiat și urmează a fi respins din

următoarele considerente.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de recurs declarată de Miron Victor nu are suport legal

și nu constituie temei de casare a încheierii contestate.

Or, temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.

2

Astfel, potrivit art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul

în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept

garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Colegiul civil menționează că din dispozițiile legale sus-arătate urmează că

revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia

se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea

judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a

hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor

juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Având în vedere că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește oportun a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or,

legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de

atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în

sistemul procedural.

Articolul 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă prevede că, participanții la

proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz

se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Colegiul apreciază ca fiind justă concluzia Curții de Apel Chișinău că,

argumentul recurentului, precum că nu este de acord cu decizia din 20 noiembrie

2017 a Curții de Apel Chișinău a cărei revizuire este solicitată nu poate constitui

temei de revizuire în baza art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

3

Mai mult ca atît, instanța de apel a menționat faptul că Miron Victor a făcut

trimitere la un act care deja era anexat la dosar fapt care nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art.449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Or, în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale ce s-ar încadra

în prevederile art.449 din Codul de procedură civilă.

Pertinentă speței, Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO la examinarea

cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art.6 §1

din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire

trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune

nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial

și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România,

nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate supra și având în vedere că, încheierea

instanței de apel a fost emisă cu respectarea normelor de drept pertinente, iar

recurentul nu a adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în sensul

demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, Colegiul

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Miron Victor și a menține

încheierea din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 453 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Miron Victor.

Se menține încheierea din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Miron Victor împotriva

Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, executor judecătoresc Chiosa Anatolie cu

privire la contestarea actelor de executare și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4