2r-504/18 — contestarea actelor de executare

Dosarul nr.2r-504/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Iu.Potîngă) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciuna) D E C I Z I E 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către Miron Victor, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Miron Victor împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, executor judecătoresc Chiosa Anatolie cu privire la contestarea actelor de executare și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s- a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Miron Victor, c o n s t a t ă : La 02 martie 2017 Miron Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, executor judecătoresc Chiosa Anatolie cu privire la contestarea actelor de executare, obligarea la îndeplinirea anumitor acte și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 15 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis parțial cererea depusă de Miron Victor și s-a anulat încheierea executorului judecătoresc Chiosa Anatolie nr.005-06/2017 din 20.02.2017 privind respingerea cererii creditorului Miron Victor din 01.02.2017 și încetarea procedurii de executare a titlului executoriu nr.2-1486/17 din 20.01.2017 emis de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ca fiind neântemeiată. S-a încasat din contul Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” în beneficiul lui Miron Victor suma de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată proporțional părții admise din cerere. În rest cererea s-a respins în partea pretențiilor și sumelor neadmise ca fiind neântemeiată.

La 27 iunie 2017 Agenția Servicii Publice (succesorul în drepturi a Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”) a declarat recurs, solicitând casarea încheierii recurate și emiterea unei noi încheieri prin care cererea de contestare a încheierii executorului judecătoresc să fie respinsă. Prin decizia din 20 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul declarat de Agenția Servicii Publice (succesorul în drepturi a Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”), s-a casat încheierea din 15 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care cererea depusă de Miron Victor a fost respinsă ca nefondată. La 14 februarie 2018 Miron Victor a depus cerere de revizuire în temeiul art.449 lit.b) Cod de procedură civilă, solicitând casarea deciziei instanței de apel din 20 noiembrie 2017 și menținerea încheierii din 15 iunie 2017 a instanței de fond.

Prin încheierea din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Miron Victor împotriva deciziei din 20 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. La 03 mai 2018 Miron Victor a declarat recurs împotriva încheierii din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii recurate cu soluționarea prin decizie a problemei în fond. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat prevederile art.449 lit. b) Cod de procedură civilă. Totodată, s-a indicat că instanța de apel nu a ținut cont de practica judiciară pe cazuri analogice. Mai mult ca atît, argumentele aduse de instanța de apel și puse la baza deciziei recurate sunt în contradicție cu normele de drept și lezează drepturile recurentului Miron Victor în ceea ce privește accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 aprilie 2018. Astfel, recursul declarat la 03 mai 2018 de către Miron Victor este în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Miron Victor urmează a fi respins și menținută încheierea din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încheierea de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată de Curtea Supremă de Justiție.

Conform art. 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Miron Victor neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele considerente.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs declarată de Miron Victor nu are suport legal și nu constituie temei de casare a încheierii contestate. Or, temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.

2 Astfel, potrivit art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. Colegiul civil menționează că din dispozițiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Având în vedere că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de atac, Colegiul găsește oportun a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or, legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural. Articolul 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă prevede că, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Colegiul apreciază ca fiind justă concluzia Curții de Apel Chișinău că, argumentul recurentului, precum că nu este de acord cu decizia din 20 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a cărei revizuire este solicitată nu poate constitui temei de revizuire în baza art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă. 3 Mai mult ca atît, instanța de apel a menționat faptul că Miron Victor a făcut trimitere la un act care deja era anexat la dosar fapt care nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.449 lit. b) Cod de procedură civilă. Or, în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale ce s-ar încadra în prevederile art.449 din Codul de procedură civilă.

Pertinentă speței, Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art.6 §1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52). Din considerentele menționate supra și având în vedere că, încheierea instanței de apel a fost emisă cu respectarea normelor de drept pertinente, iar recurentul nu a adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Miron Victor și a menține încheierea din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 453 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Miron Victor. Se menține încheierea din 23 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Miron Victor împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”, executor judecătoresc Chiosa Anatolie cu privire la contestarea actelor de executare și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 4