2ra-1372/18 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragerea iegală la răspundere penală
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin atragerea iegală la răspundere penală
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1372/18 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragerea iegală la răspundere penală (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1372/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Arhip
Instanța de apel: CA Chișinău – Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov
ÎNCHEIERE
11 iulie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Iuliana Oprea
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Irina Baran,
reprezentată de către avocatul Alina Calugher,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Irina Baran
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragere ilegală la
răspundere penală și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a respins apelul declarat de către Irina Baran, s-a menținut hotărârea din
data de 11 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 30 ianuarie 2017 Irina Baran a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală,
solicitând repararea prejudiciului material în mărime de 16 500 lei, sumă de bani
achitată cu titlu de servicii juridice pe perioada desfășurării urmăririi penale și
prejudiciului moral estimat la suma de 30 000 lei, cauzat prin atragere ilegală la
răspundere penală și încasarea cheltuielilor de judecată.( f.d.3-6)
În motivarea acțiunii Irina Baran a indicat că în urma unui conflict cu
angajatorul, acesta a depus plângere organelor de drept privind acțiunile
reclamantei.
Prin ordonanța procurorului din data de 15 aprilie 2015, în privința sa a fost
începută urmărirea penală pe semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.
360 alin. (1) din Codul penal.
Prin ordonanța Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău din data de
15 mai 2015, Irina Baran a fost recunoscută în calitate de bănuită, iar printr-o
ordonanță emisă în aceeași zi, s-a dispus efectuarea ridicării de la domiciliul
reclamantei (CD înregistrări audio, 9 file format A4, ce conțin copii ale deciziei din
05 mai 2015).
Ca urmare, a acumulării probelor, inclusiv audierea martorilor, Procuratura
sect. Botanica, mun. Chișinău prin ordonanța din 28 iulie 2015 a dispus scoaterea
de sub urmărire penală a reclamantei, pe motiv că, acțiunile acesteia nu întrunesc
1
componența constitutivă de infracțiune prevăzută de art. 360 alin. (1) din Codul
penal și încetarea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal.
În opinia reclamantei se consideră îndreptățită să solicite repararea
prejudiciului moral, ori încă de la faza inițierii procesului penal, era evident că nu
sunt careva temeiuri în vederea pornirii urmării penale și recunoașterii ei în calitate
de bănuită.
Prin acțiunile organelor de urmărire penală i-a fost cauzat un prejudiciu moral
considerabil, deoarece în această perioadă era însărcinată, iar circumstanțele create
au supus-o stresului, i-au cauzat stări de anxietate, au fost răspândite informații în
mediul profesoral care au cauzat degradarea relațiilor personale. Au fost necesare
multiple adresări la medicul psiholog, a suferit mai multe căderi nervoase, i-a fost
dereglat somnul, a pierdut încrederea în propria persoană și în persoanele
apropiate.
Totodată, Irina Baran a mai menționat că în perioada urmăririi penale a apărut
necesitatea de a apela la serviciile unui avocat, astfel fiindu-i cauzat prejudiciul
material în sumă de 16 500 lei.
În conformitate cu prevederile art. 3 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998
privind modul de repararea a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și art.1405 Cod
civil consideră că prejudiciul suferit urmează să fie compensat din bugetul de stat
prin intermediul Ministerului Justiției.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 august 2017 s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Irina
Baran. ( f.d. 54, 58-60)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 30 ianuarie 2018 a respins
apelul declarat, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din data
de 11 august 2017. ( f.d. 84,85-92)
Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 15 mai 2018 Irina Baran,
reprezentată de către avocatul Alina Calugher, a înaintat recurs, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe
cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 96-103)
În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel nu a motivat
suficient hotărârea și nu a răspuns suficient la argumentele esențiale pentru justa
soluționare a cauzei, fapt ce a dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil
garantat de art. 6, parag. 1 din CEDO.
Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului invocat de către apelantă și
anume că organul de urmărire penală urma să facă o analiză din start a plângerii
depusă și să constate dacă există sau nu în acțiunile Irinei Baran a elementelor
infracțiunii prevăzute de art. 360, alin.(1) Cod penal și să nu dispună începerea
urmării penale în lipsa acestor elemente.
Mai mult, instanța de apel a aplicat legea care nu urma să fie aplicată, ori la
caz sunt aplicabile prevederile art. 6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind
modul de repararea a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
2
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 ianuarie
2018, informații privind recepționarea acesteia de către recurentă la materialele
dosarului lipsesc.
Astfel, recursul declarat la 15 mai 2018, se consideră a fi depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Irina
Baran, reprezentată de către avocatul Alina Calugher, este inadmisibil din
următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de
către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în
afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu
pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură
civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul
în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în
recursul declarat de către Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina
Calugher, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
3
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina
Calugher, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) al Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina
Calugher, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Iuliana Oprea
Victor Burduh
4