2ra-1372/18 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragerea iegală la răspundere penală

Dosarul nr. 2ra-1372/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Arhip Instanța de apel: CA Chișinău – Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov ÎNCHEIERE 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecători Iuliana Oprea Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina Calugher, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Irina Baran împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragere ilegală la răspundere penală și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Irina Baran, s-a menținut hotărârea din data de 11 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 30 ianuarie 2017 Irina Baran a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, solicitând repararea prejudiciului material în mărime de 16 500 lei, sumă de bani achitată cu titlu de servicii juridice pe perioada desfășurării urmăririi penale și prejudiciului moral estimat la suma de 30 000 lei,

cauzat prin atragere ilegală la răspundere penală și încasarea cheltuielilor de judecată.( f.d.3-6) În motivarea acțiunii Irina Baran a indicat că în urma unui conflict cu angajatorul, acesta a depus plângere organelor de drept privind acțiunile reclamantei. Prin ordonanța procurorului din data de 15 aprilie 2015, în privința sa a fost începută urmărirea penală pe semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 360 alin. (1) din Codul penal. Prin ordonanța Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău din data de 15 mai 2015, Irina Baran a fost recunoscută în calitate de bănuită, iar printr-o ordonanță emisă în aceeași zi, s-a dispus efectuarea ridicării de la domiciliul reclamantei (CD înregistrări audio, 9 file format A4, ce conțin copii ale deciziei din 05 mai 2015). Ca urmare, a acumulării probelor, inclusiv audierea martorilor, Procuratura sect.

Botanica, mun. Chișinău prin ordonanța din 28 iulie 2015 a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantei, pe motiv că, acțiunile acesteia nu întrunesc 1 componența constitutivă de infracțiune prevăzută de art. 360 alin. (1) din Codul penal și încetarea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal. În opinia reclamantei se consideră îndreptățită să solicite repararea prejudiciului moral, ori încă de la faza inițierii procesului penal, era evident că nu sunt careva temeiuri în vederea pornirii urmării penale și recunoașterii ei în calitate de bănuită. Prin acțiunile organelor de urmărire penală i-a fost cauzat un prejudiciu moral considerabil, deoarece în această perioadă era însărcinată, iar circumstanțele create au supus-o stresului, i-au cauzat stări de anxietate, au fost răspândite informații în mediul profesoral care au cauzat degradarea relațiilor personale.

Au fost necesare multiple adresări la medicul psiholog, a suferit mai multe căderi nervoase, i-a fost dereglat somnul, a pierdut încrederea în propria persoană și în persoanele apropiate. Totodată, Irina Baran a mai menționat că în perioada urmăririi penale a apărut necesitatea de a apela la serviciile unui avocat, astfel fiindu-i cauzat prejudiciul material în sumă de 16 500 lei. În conformitate cu prevederile art. 3 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de repararea a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și art.1405 Cod civil consideră că prejudiciul suferit urmează să fie compensat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 august 2017 s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Irina Baran. ( f.d. 54, 58-60) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 30 ianuarie 2018 a respins apelul declarat, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din data de 11 august 2017. ( f.d. 84,85-92) Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 15 mai 2018 Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina Calugher, a înaintat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 96-103) În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel nu a motivat suficient hotărârea și nu a răspuns suficient la argumentele esențiale pentru justa soluționare a cauzei, fapt ce a dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6, parag.

1 din CEDO. Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului invocat de către apelantă și anume că organul de urmărire penală urma să facă o analiză din start a plângerii depusă și să constate dacă există sau nu în acțiunile Irinei Baran a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 360, alin.(1) Cod penal și să nu dispună începerea urmării penale în lipsa acestor elemente. Mai mult, instanța de apel a aplicat legea care nu urma să fie aplicată, ori la caz sunt aplicabile prevederile art. 6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de repararea a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

2 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 ianuarie 2018, informații privind recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, recursul declarat la 15 mai 2018, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina Calugher, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina Calugher, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

3 În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina Calugher, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) al Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina Calugher, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Iuliana Oprea Victor Burduh 4