2ra-1372/18 — repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragerea iegală la răspundere penală

Dosarul nr. 2ra-1372/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Arhip

Instanța de apel: CA Chișinău – Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

ÎNCHEIERE

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Iuliana Oprea

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Irina Baran,

reprezentată de către avocatul Alina Calugher,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Irina Baran

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragere ilegală la

răspundere penală și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 30 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de către Irina Baran, s-a menținut hotărârea din

data de 11 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 30 ianuarie 2017 Irina Baran a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală,

solicitând repararea prejudiciului material în mărime de 16 500 lei, sumă de bani

achitată cu titlu de servicii juridice pe perioada desfășurării urmăririi penale și

prejudiciului moral estimat la suma de 30 000 lei, cauzat prin atragere ilegală la

răspundere penală și încasarea cheltuielilor de judecată.( f.d.3-6)

În motivarea acțiunii Irina Baran a indicat că în urma unui conflict cu

angajatorul, acesta a depus plângere organelor de drept privind acțiunile

reclamantei.

Prin ordonanța procurorului din data de 15 aprilie 2015, în privința sa a fost

începută urmărirea penală pe semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.

360 alin. (1) din Codul penal.

Prin ordonanța Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău din data de

15 mai 2015, Irina Baran a fost recunoscută în calitate de bănuită, iar printr-o

ordonanță emisă în aceeași zi, s-a dispus efectuarea ridicării de la domiciliul

reclamantei (CD înregistrări audio, 9 file format A4, ce conțin copii ale deciziei din

05 mai 2015).

Ca urmare, a acumulării probelor, inclusiv audierea martorilor, Procuratura

sect. Botanica, mun. Chișinău prin ordonanța din 28 iulie 2015 a dispus scoaterea

de sub urmărire penală a reclamantei, pe motiv că, acțiunile acesteia nu întrunesc

1

componența constitutivă de infracțiune prevăzută de art. 360 alin. (1) din Codul

penal și încetarea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal.

În opinia reclamantei se consideră îndreptățită să solicite repararea

prejudiciului moral, ori încă de la faza inițierii procesului penal, era evident că nu

sunt careva temeiuri în vederea pornirii urmării penale și recunoașterii ei în calitate

de bănuită.

Prin acțiunile organelor de urmărire penală i-a fost cauzat un prejudiciu moral

considerabil, deoarece în această perioadă era însărcinată, iar circumstanțele create

au supus-o stresului, i-au cauzat stări de anxietate, au fost răspândite informații în

mediul profesoral care au cauzat degradarea relațiilor personale. Au fost necesare

multiple adresări la medicul psiholog, a suferit mai multe căderi nervoase, i-a fost

dereglat somnul, a pierdut încrederea în propria persoană și în persoanele

apropiate.

Totodată, Irina Baran a mai menționat că în perioada urmăririi penale a apărut

necesitatea de a apela la serviciile unui avocat, astfel fiindu-i cauzat prejudiciul

material în sumă de 16 500 lei.

În conformitate cu prevederile art. 3 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998

privind modul de repararea a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și art.1405 Cod

civil consideră că prejudiciul suferit urmează să fie compensat din bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 august 2017 s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Irina

Baran. ( f.d. 54, 58-60)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 30 ianuarie 2018 a respins

apelul declarat, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din data

de 11 august 2017. ( f.d. 84,85-92)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 15 mai 2018 Irina Baran,

reprezentată de către avocatul Alina Calugher, a înaintat recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 96-103)

În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel nu a motivat

suficient hotărârea și nu a răspuns suficient la argumentele esențiale pentru justa

soluționare a cauzei, fapt ce a dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil

garantat de art. 6, parag. 1 din CEDO.

Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului invocat de către apelantă și

anume că organul de urmărire penală urma să facă o analiză din start a plângerii

depusă și să constate dacă există sau nu în acțiunile Irinei Baran a elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 360, alin.(1) Cod penal și să nu dispună începerea

urmării penale în lipsa acestor elemente.

Mai mult, instanța de apel a aplicat legea care nu urma să fie aplicată, ori la

caz sunt aplicabile prevederile art. 6 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind

modul de repararea a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

2

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 ianuarie

2018, informații privind recepționarea acesteia de către recurentă la materialele

dosarului lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 15 mai 2018, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Irina

Baran, reprezentată de către avocatul Alina Calugher, este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina

Calugher, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

3

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina

Calugher, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) al Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Irina Baran, reprezentată de către avocatul Alina

Calugher, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iuliana Oprea

Victor Burduh

4