3rh-55/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-55/18

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Traciuc)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: N. Clima, I. Cimpoi, D. Vition)

Î N C H E I E R E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecător Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Luiza Gafton

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire depusă de către Valentina Besedovschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Besedovschi împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Biroul

Vamal Giurgiulești cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 martie 2006 a Curții Supreme de Justiție, prin

care s-a respins recursul declarat de către Nicolae Besedovschi și s-a menținut

hotărârea din 01 decembrie 2005 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 septembrie 2005, Nicolae Besedovschi a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Biroului

Vamal Giurgiulești cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în luna aprilie 2005 a intrat

pe teritoriul vamal al Republicii Moldova prin punctul de trecere a frontierei

Giurgiulești cu automobilul xx, nr. caroseriei xx, procurat în Olanda. La 12

aprilie 2005, automobilul a fost prezentat pârâtului pentru vămuire, la care

Biroul vamal i-a solicitat efectuarea unei constatări tehnico-științifice, care să

stabilească anul fabricării automobilului, capacitatea motorului, etc. Institutul

Republican de Expertiză Judiciară și Criminalistică de pe lângă Ministerul

1

Justiției a întocmit raportul de expertiză seria MD 010394, nr. 0875 din 14

aprilie 2005 care a prezentat informația corespunzătoare.

Cu toate acestea, reclamantul a specificat că Biroul Vamal Giurgiulești a

refuzat vămuirea automobilului din considerentul că este fabricat în 1994, iar

conform prevederilor Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a

bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, nr.

1569 din 20 decembrie 2002 este interzisă introducerea în țară a mijlocului de

transport cu un termen de exploatare mai mare de 10 ani.

A relevat reclamantul că argumentul Serviciului vamal este unul ilegal,

fiindcă anul fabricării mijlocului de transport este 1995 și nicidecum 1994,

ceea ce schimbă radical situația.

Reclamantul a solicitat recunoașterea ilegalității acțiunilor pârâților

privind refuzul de a plasa mijlocul de transport de model xx, caroserie nr. xx

în regim vamal de import și a obliga Serviciului Vamal al RM și Biroului

vamal Giurgiulești să înregistreze automobilul de model VW Transporter în

regim vamal de import.

Prin hotărârea din 01 decembrie 2005 a Curții de Apel Chișinău acțiunea

depusă de către Nicolae Bezedovschi a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 22 martie 2006 a Curții Supreme de Justiție, corectată

prin încheierea din 18 octombrie 2006, a fost respins recursul declarat de către

Nicolae Besedovschi și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea din 18 octombrie 2006 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae

Besedovschi împotriva deciziei din 22 martie 2006 a Curții Supreme de

Justiție (f.d. 154-157, vol. I).

Prin încheierea din 17 martie 2010 a Curții Supreme de Justiție, corectată

prin încheierea din 09 iunie 2010, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea

de revizuire depusă de Nicolae Besedovschi (f.d. 183-187, vol. I).

Prin încheierea din 30 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae

Besedovschi (f.d. 226-228, vol. I).

Prin încheierea din 03 decembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae

Besedovschi (f.d. 264-267, vol. I).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 cererea de

revizuire depusă de Nicolae Besedovschi a fost respinsă ca fiind inadmisibilă

(f.d. 39-41, vol. II).

2

Prin încheierea din 27 septembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție

cererea de revizuire depusă de Nicolae Besedovschi a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă (f.d. 108-110, vol. II).

La 07 martie 2018 Valentina Besedovschi a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 22 martie 2006 Curții Supreme de Justiție, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei contestate cu remiterea cauzei

spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire, invocând prevederile art. 449 lit. c) CPC

a indicat că soții Nicolae Besedovschi și Valentina Besedovschi sunt

coproprietari al automobilului litigios, având în vedere că bunurilor dobândite

în timpul căsătoriei se aplică regimul juridic al proprietății comune în

devălmășie. Prin urmare, a relevat revizuenta că instanțele de judecată

examinând cauza fără a o atrage în proces, i-au afectat drepturile în calitate de

persoană neatrenată în proces.

La fel, a specificat că bunul mobil respectiv urma a fi antrenat în anumite

activități pentru a spori bunăstarea familiei, iar Nicolae Besedovschi nu i-a

comunicat despre soarta prezentei cauze civile.

Prin încheierea din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție cererea de

revizuire depusă de Valentina Besedovschi a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă (f.d. 141-144, vol. II).

La data de 29 mai 2018, Valentina Besedovschi a depus o nouă cerere de

revizuire.

Astfel, reiterând argumentele invocate în cererea de revizuire depusă la 07

martie 2018, revizuenta a criticat încheierea din 16 mai 2018 a Curții

Supreme de Justiție, suplimentar, făcând referire la prevederile art. 449 lit. b)

CPC, a adăugat că întreaga corespondență pe numele soțului era readresată la

cutia poștală nr. 693, iar, Nicolae Besedovschi locuia separat de familia sa.

Revizuenta a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din

22 martie 2006 a Curții Supreme de Justiție, cu remiterea cauzei la rejudecare

în alt complet de judecată.

La data de 26 iunie 2018 Biroul Vamal Sud a depus referință la cererea de

revizuire, solicitând respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.

La data de 02 iulie 2018 Serviciul Vamal al Republicii Moldova a depus

referință, solicitând respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinând cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție o consideră inadmisibilă și care

urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

3

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune

în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a cauzei.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării deciziei, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă

putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după

ce decizia judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei

prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială

pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi

cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că

nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz

contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

deciziei, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

deciziei. Faptele noi apărute după darea deciziei pot servi temei de adresare

cu o nouă cerere în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

În conformitate cu prevederile art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în

cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor

care nu au fost implicate în proces.

Prin prisma normei enunțate, Colegiul deduce că prin încheierea din 16

mai 2018, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, s-a expus în privința corectitudinii determinării

4

cercului subiecților raportului material litigios, iar, revizuenta nu a prezentat

alte circumstanțe esențiale în acest sens.

La caz, Colegiul reține că revizuenta invocând prevederile art. 449 lit. b),

c) CPC, a formulat critici în privința încheierii din 16 mai 2018 a Curții

Supreme de Justiție, prin care cererea de revizuire depusă de Valentina

Besedovschi a fost respinsă ca inadmisibilă. Astfel, revizuenta Valentina

Besedovschi făcând trimitere la concluziile Curții Supreme de Justiție

elucidate în încheierea din 16 mai 2018, a argumentat din punctul său de

vedere netemeinicia actului judecătoresc, prezentând probe precum că nu a

cunoscut despre prezentul litigiu.

La acest capitol, Colegiul elucidează că cererea de revizuire este declarată

abuziv pentru aceleași temeiuri, întrucât revizuenta, în privința lit. c) art. 449

CPC, a indicat aceleași argumente, iar temeiul prevăzut de lit. b) art. 449

CPC, îl invocă în vederea revizuirii încheierii din 16 mai 2018 a Curții

Supreme de Justiție, prin care cererea de revizuire depusă de Valentina

Besedovschi a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

În același timp, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire

prevăzută de art. 449-453 din Codul de procedură civilă servește scopului

înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o

manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind

respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit

jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între

altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Pe cale de consecință, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe,

astfel cum este garantat la art. 6 paragraf 1 din Convenție, trebuie interpretat

în lumina preambulului la Convenție, ale cărui dispoziții relevante afirmă că

statul de drept face parte din patrimoniul comun al statelor contractante. Unul

dintre aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul certitudinii

juridice, care impune, printre altele, ca, atunci când instanțele pronunță o

hotărâre definitivă, decizia acestora să nu fie contestată

(hotărârea Brumărescu împotriva României).

Acest principiu subliniază faptul că niciuna din părți nu are dreptul de a

solicita o revizuire a unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține

o reaudiere și o nouă decizie într-o cauză. Atribuția de revizuire a instanțelor

superioare ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor judiciare,

5

neîndeplinirea justiției, și nu pentru substituirea unei revizuiri. Revizuirea nu

poate fi tratată ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate de a avea două

puncte de vedere asupra subiectului nu este un motiv pentru reexaminare.

Îndepărtarea de la principiul respectiv este justificată doar când este impusă

de circumstanțe cu caracter substanțial și convingător (hotărârea Riabik

împotriva Rusiei).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Valentina

Besedovschi, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge cererea de revizuire depusă de Valentina Besedovschi, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Besedovschi împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Biroul

Vamal Giurgiulești cu privire la contestarea actului administrativ, ca fiind

inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecător Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Luiza Gafton

Victor Burduh

6