3rh-35/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
3rh-35/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău Dosarul nr. 3rh-35/18
Judecător: N. Traciuc
Instanța de recurs: CSJ
Judecători: N. Clima, I. Cimpoi, D. Vition,
Î N C H E I E R E
16 mai 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru,
Judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea
Luiza Gafton, Ion Druță
examinând cererea de revizuire depusă de Besedovschi Valentina,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Besedovschi Nicolae
împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Biroului Vamal Giurgiulești
cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2006,
c o n s t a t ă :
La 23 septembrie 2005, Besedovschi Nicolae s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Biroului Vamal
Giurgiulești cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în luna aprilie 2005 a intrat pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova prin punctul de trecere a frontierei
Giurgiulești cu automobilul VW Transporter, nr. caroseriei XXXX, procurat în
Olanda.
La 12 aprilie 2005, automobilul a fost prezentat pârâtului pentru vămuire, la
care Biroul vamal i-a solicitat efectuarea unei constatări tehnico-științifice, care să
stabilească anul fabricării automobilului, capacitatea motorului, etc.
Institutul Republican de Expertiză Judiciară și Criminalistică de pe lîngă
Ministerul Justiției a întocmit raportul de expertiză seria MD 010394, nr. 0875 din
14 aprilie 2005 care a prezentat informația corespunzătoare.
Cu toate acestea, Biroul Vamal Giurgiulești a refuzat vămuirea automobilului
din considerentul că este fabricat în 1994, iar conform prevederilor Legii cu privire
la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova
de către persoanele fizice, nr. 1569 din 20 decembrie 2002 este interzisă
1
introducerea în țară a mijlocului de transport cu un termen de exploatare mai mare
de 10 ani.
Consideră reclamantul că argumentul Serviciului vamal este unul ilegal,
fiindcă anul fabricării mijlocului de transport este 1995 și nicidecum 1994, ceea ce
schimbă radical situația.
Solicită reclamantul Besedovschi Nicolae a recunoaște drept ilegale acțiunile
pîrîților privind refuzul de a plasa mijlocul de transport de model VW Transporter,
caroserie XXXXxxxx în regim vamal de import și a obliga Serviciului Vamal al
RM și Biroului vamal Giurghiulești să înregistreze automobilul de model VW
Transporter în regim vamal de import.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2005 acțiunea a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2006, corectată prin
încheierea instanței din 18 octombrie 2006, a fost respins recursul declarat de
Besedovschi Nicolae și s-a menținut hotărârea primei instanțe.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2006 a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Besedovschi Nicolae
(f.d. 154-157, vol. I).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 martie 2010, corectată prin
încheierea instanței din 09 iunie 2010, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea
de revizuire depusă de Besedovschi Nicolae (f.d. 183-187, vol. I).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 octombrie 2013 a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Besedovschi Nicolae
(f.d. 226-228, vol. I).
La 24 octombrie 2014 Besedovschi Nicolae a depus cerere de revizuire
împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire,
casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2005 și a deciziei Curții
Supreme de Justiție din 22 martie 2006, cu dispunerea rejudecării cauzei.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 decembrie 2014 a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Besedovschi Nicolae
(f.d. 264-267, vol. I).
La 05 mai 2017 Besedovschi Nicolae a depus o nouă cerere de revizuire
împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire,
casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2005 și a deciziei Curții
Supreme de Justiție din 22 martie 2006, cu dispunerea rejudecării cauzei.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 cererea de
revizuire depusă de Besedovschi Nicolae a fost respinsă ca fiind inadmisibilă (f.d.
39-41, vol. II).
La 03 iulie 2017 Besedovschi Nicolae a depus o altă cerere de revizuire.,
invocând argumente similare celor indicate în cererile de revizuire din 24
octombrie 2014 și 05 mai 2017, a solicitat casarea hotărârii Curții de Apel
Chișinău din 01 decembrie 2005 și a deciziei Curții Supreme de Justiție din 22
martie 2006, cu dispunerea rejudecării cauzei.
2
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2017 cererea de
revizuire depusă de Besedovschi Nicolae a fost respinsă ca fiind inadmisibilă (f.d.
108-110, vol. II).
La 07 martie 2018 Besedovschi Valentina a depus cerere de revizuire
împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2006, solicitând
admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei contestate cu remiterea cauzei spre
rejudecare.
În motivarea cererii de revizuire, invocând prevederile art. 449 lit. c) CPC a
indicat că soții Besedovschi Nicolae și Besedovschi Valentina sunt coproprietari al
automobilului litigios, având în vedere că bunurilor dobândite în timpul căsătoriei
se aplică regimul juridic al proprietății comune în devălmășie. Prin urmare,
consideră revizuenta că instanțele de judecată examinând cauza fără a o atrage în
proces, i-au afectat drepturile în calitate de persoană neatrasă în proces. La fel,
menționează că bunul mobil respectiv urma a fi antrenat în anumite activități
pentru a spori bunăstarea familiei. La fel, a invocat că Besedovschi Nicolae nu i-a
comunicat despre soarta prezentei cauze civile.
La 24 aprilie 2018 intimatul Biroul Vamal Sud a prezentat referință pe
marginea cererii de revizuire, solicitând respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.
La 02 mai 2018 intimatul Serviciul Vamal a prezentat referință pe marginea
cererii de revizuire, solicitând respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.
Verificând temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele
cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a
fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea
de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în
scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu
temeiurile consemnate la art. 449 CPC cu anexarea probelor ce le confirmă.
Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de
procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.
Instanța de judecată reiterează că, revizuirea este o cale de retractare a
hotărîrii și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și
temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are
loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi
temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigențele legii.
În conformitate cu prevederile art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în
cazul în care instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu
au fost implicate în proces;
Colegiul consideră că, argumentul invocat de către Besedovschi Valentina
precum că instanța a soluționat problema drepturilor unei persoane neantrenate în
3
proces, nu poate servi drept temei pentru redeschiderea procedurii judiciare din
următoarele considerente:
În conformitate cu art. 62 alin. (1) CPC, „Coparticiparea procesuală este
obligatorie dacă examinarea pricinii implică soluționarea chestiunii cu privire la
drepturile sau obligațiile mai multor reclamanți și/sau pîrîți atunci cînd:
a) obiectul litigiului îl constituie drepturile și obligațiile comune ale mai
multor reclamanți sau pîrîți;
b) drepturile și obligațiile reclamanților sau pîrîților decurg din aceleași
temeiuri de fapt sau de drept”.
Studiind materialele cauzei, Colegiul constată că nu există careva probe ce ar
demonstra că pe parcursul examinării cauzei (06 octombrie 2005 – 22 martie 2006)
incorect au determinat cercul subiecților raportului material litigios.
Colegiul reține că toate actele judecătorești emise în prezenta cauză civilă au
fost expediate la adresa mun. Chișinău, str. X Y xx/x ap. xx, adresă la care
domiciliază revizuenta. Astfel, având în vedere că anterior, în prezenta cauză civilă
de către Curtea Supremă de Justiție au fost examinate 6 cereri de revizuire,
Colegiul apreciază critic argumentul revizuentei precum că nu a cunoscut despre
soarta respectivei cauze civile.
Mai mult, având în vedere obiectul litigiului, Colegiul menționează că
Besedovschi Nicolae a putut solicita instanței atragerea în procesa Valentinei
Besedovschi. La fel, după cum invocă revizuenta că bunul (automobilul) urma a fi
antrenat în anumite activități pentru a spori bunăstarea familiei, Colegiul consideră
că revizuenta cunoștea despre existența respectivului litigiu și respectiv,
Besedovschi Valentina fiind soția reclamantului a putut interveni în proces de sine
stătător.
Reieșind din considerentul că prezenta cauză civilă a fost soluționată prin
decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 22 martie 2006, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
consideră că soluționarea chestiunii privind redeschiderea procesului dup mai bine
de 12 ani și eventual admiterea cererii de revizuire, ar contravine și principiului
securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului
judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărîrile Curții Europene a
Drepturilor Omului în cazul Roșca contra Moldovei din 25 februarie 2005 și în
cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, în care Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice
presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărîrilor
judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei
hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o
nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire
trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu
4
pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs
deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este
determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.
Astfel, din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către
Besedovschi Valentina împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 martie
2006, emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Besedovschi
Nicolae împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și Biroului Vamal
Giurgiulești cu privire la contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Iuliana Oprea
Luiza Gafton
Ion Druță
5