3r-155/18 — confirmarea legalitatii alegerilor locale

Dosarul nr. 3r-155/18 Î N C H E I E R E 11 iulie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii: Victor Burduh Iuliana Oprea examinând cererea de recuzare înaintată de către Liudmila Perederii judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan, Tamara Chișca-Doneva, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și validarea mandatului primarului ales în municipiul Chișinău, c o n s t a t ă : La 10 iulie 2018 Liudmila Perederii, a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva de la examinarea cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și validarea mandatului primarului ales în municipiul Chișinău.

Liudmila Perederii în motivarea acesteia a invocat prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, indicând că există circumstanțe care pun la îndoială imparțialitatea acestora, deoarece judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva, fiind persoane cu drept de vot, care au domiciliul în municipiului Chișinău, au participat la alegerile locale, ca alegători și și-au exercitat dreptul la vot. Liudmila Perederii și-a întemeiat prezenta cerere de recuzare în baza art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, art. 6 § 1 CEDO, art. 1, 9 și 11 ale Codului electoral. Totodată, prin cererea de recuzare, Liudmila Perederii a solicitat examinarea cererii de recuzare în ședință publică, cu participarea sa.

Examinând demersul Liudmilei Perederii de examinare a cererii de recuzare a judecătorilor Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva în ședință publică, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme 1 de Justiție consideră necesar de a-l respinge, invocând în acest sens procedura de examinare a recursului împotriva încheierii instanței de apel. Astfel, pe marginea examinării recursului împotriva încheierii judecătorești, inclusiv și a cererilor depuse la faza respectivă, prin prisma art. 426 alin. (3) din Codul procedură civilă se decide fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Cu referire la cererea de recuzare a judecătorilor Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva formulată de către Liudmila Perederii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a o respinge din motivele ce se succed.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a asigura deplina obiectivitate în înfăptuirea actului de justiție și de a proteja drepturile părților, legislatorul a prevăzut în mod expres cazurile în care magistratul, datorită unor împrejurări de natură personală sau profesională, nu poate participa la judecarea sau instrumentarea unui dosar, dar și formele procesuale de rezolvare a unei astfel de situații. În sensul articolului 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

După cum rezultă din cererea formulată de către Liudmila Perederii, temeiurile de recuzare rezultă din prevederile articolul 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. În conformitate cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul și executorul judecătoresc sunt obligați să se abțină de la judecată.

În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanță. De regulă, imparțialitatea denotă lipsa preferințelor sau a favorizării.

Conform jurisprudenței constante a Curții, existența imparțialității în sensul art. 6 § 1 trebuie să se stabilească în funcție de: (i) un test subiectiv, în cadrul căruia trebuie să se țină seama de convingerile personale și comportamentul unui anumit judecător – cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de preferințe personale sau părtinire într-o cauză; și (ii) un test obiectiv, în cadrul căruia se stabilește dacă instanța în sine și, printre alte aspecte, componența acesteia, au oferit garanții suficiente pentru excluderea oricărui dubiu legitim în legătură cu imparțialitatea acesteia (a se vedea, între altele, Fey versus Austria, 24 februarie 1993, § 28 și 30, și Wettstein versus Elveția, CEDO 2000 - XII, § 42). Totuși, nu există nicio delimitare clară între imparțialitatea subiectivă și cea obiectivă, având în vedere că comportamentul unui judecător poate nu doar să genereze îndoieli obiectiv justificate în ceea ce privește imparțialitatea sa din punctul de vedere al unui observator extern (testul obiectiv), ci poate viza și 2 chestiunea convingerilor sale personale (testul subiectiv) (a se vedea Kyprianou versus Cipru (MC), CEDO 2005 - XIII, § 119). Astfel, aplicând ambele teste combinat, este necesar să se stabilească dacă în afară de comportamentul personal al unuia dintre judecători,

există împrejurări pertinente care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea acestuia (a se vedea, Indra versus Slovacia, 1 februarie 2005, § 49, Toziczka versus Polonia, 24 iulie 2012, § 35, Korzeniak versus Polonia, 10 ianuarie 2017, § 49). Mai mult, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv.

Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli & Santangelo versus Italia, 7 august 1996, § 58; cauza Tocono și profesorii Prometeiști versus Moldova, 26 septembrie 2007, § 29). Așadar, nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare argumentul Liudmilei Perederii precum că, judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva, fiind persoane cu drept de vot, care au domiciliul în municipiului Chișinău, au participat la alegerile locale, ca alegători și și-au exercitat dreptul la vot, or, acest drept este consfințit în Constituția Republicii Moldova și nu poate influența activitatea acestora, la exercitarea funcțiilor lor.

Din această perspectivă, împrejurările analizate nu se încadrează în limitele articolului 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și nu sunt temeiuri care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva. În acest sens, instanța de judecată subliniază că Liudmila Perederii nu a demonstrat că judecătorii vizați au dat dovadă de motive de imparțialitate, în prezenta cauză civilă. Totodată, dacă pentru orice bănuială de imparțialitate magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în special, orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecătorii.

În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face, supremația legii. Astfel, considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței să conchidă că nu există motive legitime, prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, pentru a admite propunerea de recuzare, formulată de Liudmila Perederii. În conformitate cu art. 50-53 și 269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge demersul Liudmilei Perederii de examinare a cererii de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva în ședință publică.

3 Se respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva, înaintată de către Liudmila Perederii. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Iuliana Oprea 4