3r-155/18 — confirmarea legalitatii alegerilor locale

Dosarul nr. 3r-155/18

Î N C H E I E R E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii: Victor Burduh

Iuliana Oprea

examinând cererea de recuzare înaintată de către Liudmila Perederii

judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan, Tamara Chișca-Doneva,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 cu privire la

confirmarea legalității alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului

Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie 2018 (turul II) și validarea

mandatului primarului ales în municipiul Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 iulie 2018 Liudmila Perederii, a depus cerere de recuzare a

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara

Chișca-Doneva de la examinarea cauzei civile, la cererea de chemare în judecată

depusă de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1 cu privire la confirmarea legalității alegerilor locale noi ale

primarului general al municipiului Chișinău, din 20 mai 2018 (turul I) – 03 iunie

2018 (turul II) și validarea mandatului primarului ales în municipiul Chișinău.

Liudmila Perederii în motivarea acesteia a invocat prevederile art. 50 alin. (1)

lit. e) din Codul de procedură civilă, indicând că există circumstanțe care pun la

îndoială imparțialitatea acestora, deoarece judecătorii Curții Supreme de Justiție,

Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva, fiind persoane cu drept de

vot, care au domiciliul în municipiului Chișinău, au participat la alegerile locale, ca

alegători și și-au exercitat dreptul la vot.

Liudmila Perederii și-a întemeiat prezenta cerere de recuzare în baza art. 50

alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, art. 6 § 1 CEDO, art. 1, 9 și 11 ale

Codului electoral.

Totodată, prin cererea de recuzare, Liudmila Perederii a solicitat examinarea

cererii de recuzare în ședință publică, cu participarea sa.

Examinând demersul Liudmilei Perederii de examinare a cererii de recuzare a

judecătorilor Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva în ședință

publică, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

1

de Justiție consideră necesar de a-l respinge, invocând în acest sens procedura de

examinare a recursului împotriva încheierii instanței de apel.

Astfel, pe marginea examinării recursului împotriva încheierii judecătorești,

inclusiv și a cererilor depuse la faza respectivă, prin prisma art. 426 alin. (3) din

Codul procedură civilă se decide fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Cu referire la cererea de recuzare a judecătorilor Valeriu Doagă, Nina Vascan

și Tamara Chișca-Doneva formulată de către Liudmila Perederii, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar a o respinge din motivele ce se succed.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că pentru a asigura deplina obiectivitate în înfăptuirea actului de

justiție și de a proteja drepturile părților, legislatorul a prevăzut în mod expres

cazurile în care magistratul, datorită unor împrejurări de natură personală sau

profesională, nu poate participa la judecarea sau instrumentarea unui dosar, dar și

formele procesuale de rezolvare a unei astfel de situații.

În sensul articolului 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de

recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în

parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în

fond.

După cum rezultă din cererea formulată de către Liudmila Perederii,

temeiurile de recuzare rezultă din prevederile articolul 50 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul și executorul judecătoresc sunt obligați să se abțină de la judecată. În

aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau poate fi

examinată din oficiu de către instanță.

De regulă, imparțialitatea denotă lipsa preferințelor sau a favorizării. Conform

jurisprudenței constante a Curții, existența imparțialității în sensul art. 6 § 1 trebuie

să se stabilească în funcție de: (i) un test subiectiv, în cadrul căruia trebuie să se

țină seama de convingerile personale și comportamentul unui anumit judecător –

cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de preferințe personale sau părtinire

într-o cauză; și (ii) un test obiectiv, în cadrul căruia se stabilește dacă instanța în

sine și, printre alte aspecte, componența acesteia, au oferit garanții suficiente

pentru excluderea oricărui dubiu legitim în legătură cu imparțialitatea acesteia (a se

vedea, între altele, Fey versus Austria, 24 februarie 1993, § 28 și 30, și Wettstein

versus Elveția, CEDO 2000 - XII, § 42).

Totuși, nu există nicio delimitare clară între imparțialitatea subiectivă și cea

obiectivă, având în vedere că comportamentul unui judecător poate nu doar să

genereze îndoieli obiectiv justificate în ceea ce privește imparțialitatea sa din

punctul de vedere al unui observator extern (testul obiectiv), ci poate viza și

2

chestiunea convingerilor sale personale (testul subiectiv) (a se vedea Kyprianou

versus Cipru (MC), CEDO 2005 - XIII, § 119).

Astfel, aplicând ambele teste combinat, este necesar să se stabilească dacă în

afară de comportamentul personal al unuia dintre judecători, există împrejurări

pertinente care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea acestuia (a se vedea,

Indra versus Slovacia, 1 februarie 2005, § 49, Toziczka versus Polonia, 24 iulie

2012, § 35, Korzeniak versus Polonia, 10 ianuarie 2017, § 49).

Mai mult, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție invocă jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor

Omului, care statuează că atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există

motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al

celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea

ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea

cauza Ferrantelli & Santangelo versus Italia, 7 august 1996, § 58; cauza Tocono și

profesorii Prometeiști versus Moldova, 26 septembrie 2007, § 29).

Așadar, nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare argumentul

Liudmilei Perederii precum că, judecătorii Curții Supreme de Justiție, Valeriu

Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva, fiind persoane cu drept de vot,

care au domiciliul în municipiului Chișinău, au participat la alegerile locale, ca

alegători și și-au exercitat dreptul la vot, or, acest drept este consfințit în

Constituția Republicii Moldova și nu poate influența activitatea acestora, la

exercitarea funcțiilor lor.

Din această perspectivă, împrejurările analizate nu se încadrează în limitele

articolului 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și nu sunt temeiuri care

ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva.

În acest sens, instanța de judecată subliniază că Liudmila Perederii nu a

demonstrat că judecătorii vizați au dat dovadă de motive de imparțialitate, în

prezenta cauză civilă. Totodată, dacă pentru orice bănuială de imparțialitate

magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în special,

orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecătorii.

În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă,

să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce

face, supremația legii.

Astfel, considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței să

conchidă că nu există motive legitime, prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă, pentru a admite propunerea de recuzare, formulată de

Liudmila Perederii.

În conformitate cu art. 50-53 și 269-270 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge demersul Liudmilei Perederii de examinare a cererii de recuzare a

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara

Chișca-Doneva în ședință publică.

3

Se respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Valeriu Doagă, Nina Vascan și Tamara Chișca-Doneva, înaintată de către Liudmila

Perederii.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Iuliana Oprea

4