2ra-1216/18 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1216/18 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: V. Hadîrca dosarul nr. 2ra-1216/18

instanța de apel: N. Vascan, V. Clima, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

4 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Roman

Chirilov, reprezentat de avocatul Petru Coșleț

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Roman Chirilov împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 6 decembrie 2017, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de către Roman Chirilov, reprezentat de

avocatul Petru Coșleț, admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 30 mai 2017 și

adoptată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii

constată:

La 27 februarie 2017, Roman Chirilov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin procesul-verbal cu privire la contravenție

și decizia agentului constatator din 28 noiembrie 2014, Mihail Buceacii a fost

recunoscut vinovat în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 242 alin. (1), art. 229

alin. (2) și (3) Cod contravențional și sancționat cu amendă în mărime de 1200 lei, cu

aplicarea a 10 puncte de penalizare, pentru faptul că la data de 27 noiembrie 2014,

aproximativ pe la orele 18:20, conducând autocamionul de model ZIL-131, n/î

XXXXX pe traseul R-3 Chișinău - Hîncești - Ialoveni, ignorând cerințele indicatorului

rutier 2.2 „Stop”, a ieșit pe banda pe care se deplasa cu prioritate automobilul de model

BMV 316i, n/î XXXXX, condus de către Roman Chirilov și creând obstacole

1

ultimului, a produs după sine coliziunea automobilelor, cauzându-i automobilului de

model BMV 316i, n/î XXXXX defecțiuni tehnice în proporții mari.

Menționează că dânsul a fost recunoscut în calitate de parte vătămată în acest

proces contravențional.

Evidențiază că la 1 decembrie 2014, Mihail Buceacii a contestat în instanța de

judecată procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare din

28 noiembrie 2014.

Indică că prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 24 martie 2015, a fost admisă

contestația lui Mihail Buceacii și anulat procesul-verbal cu privire la contravenție

din 28 noiembrie 2014, cu încetarea procesului contravențional, iar prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2015, a fost admis recursul declarat de către el,

casată hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 24 martie 2015, cauza fiind trimisă spre

rejudecare în prima instanță în alt complet de judecători.

Remarcă că prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 3 decembrie 2015, a fost

admisă contestația lui Mihail Buceacii și anulat procesul-verbal cu privire la

contravenție din 28 noiembrie 2014, cu încetarea procesului contravențional, iar prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2016, a fost admis recursul declarat de

către el, casată hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 3 decembrie 2015, cauza fiind

restituită a doua oară spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecători.

Subliniază că după examinarea recursului de către Curtea de Apel Chișinău,

dosarul a fost expediat și înregistrat în cancelaria Judecătoriei Ialoveni la data de

17 mai 2016.

Însă la 18 mai 2016, judecătorul Constantin Crețu a emis o încheiere, prin care a

dispus numirea spre examinare a cauzei contravenționale peste aproape 2 luni de zile,

pentru data de 13 iulie 2016, ora 15:30.

Notează că la data de 13 iulie 2016, ședința de judecată nu a avut loc, fiind

amânată pentru data de 15 noiembrie 2016, ora 09:00 din motivul că nu s-a prezentat

avocatul contravenientului și agentul constatator.

La ședința de judecată din 15 noiembrie 2016, Mihail Buceacii a înaintat o

cerere, prin care a solicitat dispunerea efectuării unei expertize criminalistice auto-

tehnice, cu includerea expertului tehnic Lefter Dionisie din România în componența

comisiei.

Obiectează că deși o astfel de expertiză nu este obligatorie în sensul art. 143 Cod

de procedură penală, instanța de judecată a admis demersul formulat și a amânat

examinarea cauzei pentru 14 decembrie 2016, ora 16:00, pentru citarea expertului și

formularea întrebărilor.

Indică că la 30 noiembrie 2016, dânsul a depus o cerere la Judecătoria Ialoveni

prin care a solicitat constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei

contravenționale și obligarea judecătorului Constantin Crețu să adopte o hotărâre în

cauza contravențională nr. 33-5r-1501-17052016, într-un termen de 30 de zile.

Însă prin încheierea judecătoriei Ialoveni din 1 decembrie 2016, a fost respinsă

cererea lui de accelerare, ca fiind neîntemeiată.

Subliniază că la ședința de judecată din 14 decembrie 2016, Mihail Buceacii, a

înaintat cerere de recuzare judecătorului Constantin Crețu, iar după data de

14 decembrie 2016 nu au mai avut loc careva ședințe de judecată.

2

Consideră că dreptul lui la examinarea cauzei în termen rezonabil este vădit

depășit, deoarece de la data depunerii contestației de către Mihail Buceacii, au trecut

mai mult de 2 ani și 2 luni, iar de la data intrării dosarului în Judecătoria Ialoveni, după

examinarea recursului de către Curtea de Apel Chișinău, au trecut mai mult de 8 luni,

iar Judecătoria Ialoveni încă nu a purces la examinarea contestației în fond.

Insistă că din circumstanțele enunțate rezultă, că termenul rezonabil de

examinare a cauzei contravenționale de 30 de zile a fost vădit depășit de către

Judecătoria Ialoveni, iar la materialele cauzei nu este anexată nicio încheiere de

prelungire a termenului de judecare a cauzei.

Afirmă că dânsul a avut un comportament exemplar la examinarea cauzei

contravenționale, deoarece s-a prezentat la toate ședințele de judecată și niciodată nu

au fost amânate ședințele de judecată din motivul neprezentării lui, pe când instanța de

judecată neîntemeiat a amânat ședințele de judecată de la 2 la 4 luni atunci când cauza

urma a fi examinată în termen de 30 de zile, mai mult că cauza contravențională nu

este una complexă.

Susține că procesul contravențional are o importanță deosebită pentru el,

deoarece anume lui i s-a deteriorat automobilul în urma accidentului rutier și i s-a

cauzat un prejudiciu în proporții mari, iar dânsul nu are posibilitatea de a încasa

prejudiciul material cauzat de la contravenient, până când instanța nu va adopta o

soluție în cauza contravențională.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 94, 96, 166-167 CPC, art. 14,

1422 alin. (1), 1423 alin. (1) Cod civil, Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Solicită admiterea acțiunii, constatarea încălcării de către Judecătoria Ialoveni a

dreptului lui la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale nr. 5r-86/16

privind anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 02694506 și a

deciziei agentului constatator din 28 noiembrie 2014 și încasarea din contul bugetului

de stat în beneficiul lui a prejudiciului moral în sumă de 25000 lei, precum și

cheltuielile de judecată și de asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 30 mai 2017, acțiunea a

fost admisă parțial.

A fost constatată încălcarea dreptului lui Roman Chirilov la judecarea în termen

rezonabil a cauzei contravenționale nr. 5r-86/16 cu privire la anularea procesului-

verbal cu privire la contravenție și a deciziei agentului constatator din

28 noiembrie 2014.

A fost încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova în beneficiul lui Roman Chirilov suma de 3000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 6 decembrie 2017, a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Roman Chirilov, reprezentat de avocatul Petru

Coșleț, admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată

3

hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 30 mai 2017 și adoptată o nouă

hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 2 mai 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Roman Chirilov, reprezentat

de avocatul Petru Coșleț a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 6 decembrie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

încălcat esențial normele de drept material.

Menționează că în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, s-a constatat cu

certitudine că cauza contravențională se află în procedura de examinare din data de

1 decembrie 2014, iar în procedura judecătorului Constantin Crețu, cauza

contravențională s-a examinat o perioadă de aproape 13 luni, de la 17 mai 2016 până la

21 iunie 2017.

Explică că cauza contravențională deja de 3 ori s-a examinat în prima instanță,

de 3 ori a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție din 28 decembrie 2014

și decizia din aceiași zi de sancționare a lui Mihail Buceacii, de 3 ori instanța de recurs

a casat hotărârile primei instanțe și a restituit cauza contravențională la rejudecare în

prima instanță, iar actualmente cauza se află în procedura judecătorului Marcel

Juganari.

Cu referire la dispozițiile art. 454 alin. (1) Cod contravențional, obiectează că

instanța de apel pe de o parte a reținut că conform raportului motivat al Judecătoriei

Hîncești sediul Ialoveni din 3 aprilie 2017, tergiversarea examinării cauzei s-a datorat

comportamentului părților, complexității cauzei și supraîncărcării instanțelor

judecătorești naționale, însă pe de altă parte, instanța de apel nu a indicat expres în

decizie, din comportamentul cărei părți concret s-ar fi tergiversat examinarea cauzei,

deoarece pe parcursul examinării cauzei contravenționale, nicio ședință de judecată nu

s-a amânat din motivul că dânsul nu s-ar fi prezentat la vreo ședință de judecată sau ar

fi înaintat careva cereri neîntemeiate.

Consideră că instanța de apel eronat a respins acțiunea pe motivul că dânsul nu

are statutul de acuzat, nici statutul de victimă în cadrul procesului contravențional și nu

a înaintat o cerere în cadrul procesului contravențional.

Susține că dânsul are calitatea de victimă în procesul contravențional, fapt

confirmat prin deciziile Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2015, 18 aprilie 2016 și

din 29 septembrie 2017, anexate la dosar.

La fel, consideră greșite concluziile instanței de apel referitor la faptul că

procesul-verbal cu privire la contravenție nu conține careva date, care ar confirma

cuantumul prejudiciului material și că dânsul nu ar fi depus cerere privind recuperarea

prejudiciului material, deoarece la cererea lui, la locul accidentului s-a deplasat

echipajul poliției rutiere, care a indicat în procesul-verbal din 28 noiembrie 2014, că

prejudiciul material a fost cauzat anume lui.

Mai obiectează că deși instanța de apel a invocat în motivarea deciziei ca temei

de respingere a cererii, lipsa unei acțiuni civile în cadrul procesului contravențional,

instanța nu a concretizat, care normă din Codul contravențional prevede dreptul lui de

a depune o acțiune civilă în cadrul procesului contravențional.

4

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 29 ianuarie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 210 vol. I), careva date cu privire la recepționarea deciziei recurate de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 6 decembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Roman Chirilov,

reprezentat de avocatul Petru Coșleț nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

5

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Roman

Chirilov, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Roman Chirilov, reprezentat de avocatul Petru Coșleț ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Roman Chirilov, reprezentat de avocatul Petru Coșleț

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

6