2rac-238/18 — cu privire la repararea prejudiciului

prima instanță: N. Iordachi dosarul nr. 2rac-238/18

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

ÎNCHEIERE

4 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Maximum Auto”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere

Limitată „Maximum Auto” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Aditrans

Grup” cu privire la repararea prejudiciului

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017, prin care

a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Maximum Auto” și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul

Ciocana din 15 mai 2017, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 28 februarie 2017, SRL „Maximum Auto” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Aditrans Grup” cu privire la repararea prejudiciului.

În motivarea acțiunii a invocat că în cadrul procedurii judiciare intentate la

cererea de chemare în judecată a SRL „Aditrans Grup” împotriva SRL „Maximum

Auto” cu privire la încasarea sumei, prin încheierea Judecătoriei Ciocana

mun. Chișinău din 8 aprilie 2014, a fost admisă cererea SRL „Aditrans Grup” de

asigurare a acțiunii și a fost aplicat sechestru asupra mijloacelor financiare ale

SRL „Maximum Auto” în sumă de 9613,57 lei.

Menționează că prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

12 septembrie 2014, acțiunea SRL „Aditrans Grup” a fost admisă, însă prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, a fost casată hotărârea Judecătoriei

Ciocana mun. Chișinău din 12 septembrie 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care

a fost respinsă integral acțiunea SRL „Aditrans Grup”, iar prin încheierea Curții

Supreme de Justiție din 9 noiembrie 2016, recursul declarat de către SRL „Aditrans

Grup” a fost considerat inadmisibil.

Relevă că la cererea creditorului SRL „Maximum Auto”, prin încheierea

executorului judecătoresc Roman Talmaci din 23 decembrie 2016, a fost deblocată

suma de 9613,57 lei.

1

Având în vedere dispozițiile art. 182 alin. (2) CPC, consideră că

SRL „Aditrans Grup” urmează să-i repare prejudiciul cauzat prin aplicarea

măsurilor de asigurare a acțiunii, la cererea acestuia, în mărime de 9280 lei,

conform calculelor anexate, pentru perioada 16 mai 2014 – 23 decembrie 2016.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la SRL „Aditrans Grup” în

beneficiul SRL „Maximum Auto” a sumei de 9280 lei cu titlu de reparare a

prejudiciului cauzat prin aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, luate la cererea

SRL „Aditrans Grup”.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 15 mai 2017,

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017, a fost respins

apelul declarat de către SRL „Maximum Auto” și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău sediul Ciocana din 15 mai 2017.

La 25 aprilie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, SRL „Maximum Auto”

a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii, cât și încasarea taxei de stat pentru cererea de recurs și suma de

138,60 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

Susține că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat legea pe care

au interpretat-o în mod eronat.

Indică că instanța de apel a aplicat prevederile art. 1400 alin. (1) Cod civil,

care stipulează că pericolul cauzării în viitor a unui prejudiciu dă temei interzicerii

faptelor care pot genera un astfel de pericol și prevederile art. 181 alin. (1) CPC,

potrivit cărora încheierea privind asigurarea sau neasigurarea acțiunii poate fi

atacată cu recurs.

Explică că acțiunea înaintată de către SRL „Maximum Auto” se întemeiază

pe prevederile art. 182 alin. (2) CPC, potrivit cărora dacă hotărârea de respingere a

acțiunii reclamantului a devenit irevocabilă, pârâtul este în drept să intenteze

împotriva lui acțiune în reparație a prejudiciului cauzat prin măsurile de asigurare a

acțiunii, luate la cererea acestuia, indiferent de vinovăția reclamantului.

Consideră că este suficient probat faptul că acțiunea SRL „Aditrans Grup” a

devenit irevocabilă cu efect negativ pentru acesta, iar măsurile de asigurare dispuse

la cererea acestuia au cauzat un prejudiciu reclamantului SRL „Maximum Auto”.

Relevă că SRL „Maximum Auto” și-a exercitat dreptul prevăzut de art. 181

alin. (1) CPC, însă nu direct prin atacarea încheierii de aplicare a sechestrului, dar

prin atacarea temeiului apariției acestei încheieri, adică a hotărârii Judecătoriei

Ciocana mun. Chișinău din 12 septembrie 2014.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 12 decembrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 90).

2

Totodată, actele cauzei atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din

16 noiembrie 2017 a fost recepționată de către reprezentantul recurentei

SRL „Maximum Auto”, avocatul Dorin Cimil la data de 11 aprilie 2018 (f. d. 91).

Alte date cu privire la recepționarea deciziei recurate, la materialele

dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 25 aprilie 2018, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Maximum

Auto” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către SRL „Maximum Auto”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către SRL „Maximum Auto” ca inadmisibil.

3

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Maximum

Auto” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

4