2rac-478/16 — încasarea datoriei, a dobînzii de întîrziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, a dobînzii de întîrziere
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-478/16 — încasarea datoriei, a dobînzii de întîrziere (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău Dosarul nr. 2rac-478/16
Judecător: I. Mânăscurtă
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru
Î N C H E I E R E
09 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Galina Stratulat, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
către Societatea cu Răspundere Limitată „Aditrans Grup”,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Aditrans Grup” SRL împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „Maximum Auto” cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de
întîrziere,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, prin care a fost
admis apelul declarat de SRL „Maximum Auto”, a fost casată hotărîrea
Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 12 septembrie 2014 și emisă hotărîre
nouă,
c o n s t a t ă
La 07 aprilie 2014, SRL „Aditrans Grup” s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva SRL „Maximum Auto” cu privire la încasarea datoriei în
mărime de 6 294 lei, a dobânzii de întîrziere în mărime de 387,99 lei, a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, la 02 iulie 2013, între SC
„Aditrans Grup” SRL și SC „Maximum Auto” SRL a fost încheiat contractul de
livrare a mărfurilor nr. 19/13, prin care ultima s-a obligat să vîndă piese auto în
sumă de 25 000 lei.
La data de 23 iulie 2013, în baza contractului nr. 19/13, SC „Aditrans Grup”
SRL a primit două baterii auto model 6ST-230 Dynamic, pe care le-a achiziționat
la prețul de 6 294 lei, și pentru bateriile recepționate „Aditrans Grup” SRL
beneficia conform instrucțiunii de exploatare, de o garanție pe o perioadă de 24
luni.
De asemenea, a mai indicat reclamanta că, pentru satisfacerea deplină a
intereselor cumpărătorului nu este suficientă predarea lucrului, dar este necesar ca
vînzătorul să asigure o netulburată și utilă stăpînire a lucrului. Însă datorită
faptului că bateriile achiziționate în procesul de utilizare au devenit problematice
și parțial nefuncționale, iar exploatarea lor în continuare punea în pericol
activitatea întreprinderii, la data de 16.01.2014, bateriile au fost returnate conform
actelor de primire nr. 8104-05 în care este menționat că în unele elemente ale
bateriilor densitatea electrolitului era 1,27-1.28 g/cm ceea ce corespunde
standardelor specificate în instrucțiunea de utilizare, iar dacă utilizarea lor era
neconformă densitatea electrolitului era să fie mai mică în toate elementele
bateriei.
Mai indică reclamanta, că după nenumărate adresări către SC „Maximum
Auto” SRL, reprezentantul pîrîtei telefonic a anunțat că înlocuirea bateriilor
recepționate cu altele nu este posibilă și refuză rambursarea banilor din motive că
bateriile au ieșit din funcție din vina reclamantei și aceștia nu poartă nici o
răspundere.
Astfel, la data de 28 februarie 2014, reclamanta „Aditrans Grup” SRL a
expediat reclamația nr. 09/R către pîrîta SC „Maximum Auto” SRL prin care a
solicitat înlocuirea gratuită a produsului necorespunzător cu un produs similar de
calitate adecvată sau restituirea contravalorii produsului necorespunzător.
Iar, la data de 09.03.2014, reclamanta „Aditrans Grup” SRL a primit răspuns
la somație, prin care i-a fost refuzat în înlocuirea bateriilor precum și rambursarea
prețului lor achitat. În răspunsul cu nr. 31 din 07.03.2014, SC „Maximum Auto”
SRL a făcut trimitere la rapoartele tehnico-științifice nr. 046 și 050 din
31.01.2014 întocmite de către CEXIN, însă concluzia de cercetare tehnico-
știițifică cu nr. 046 și 050 din 31.01.2014 nu poate servi ca probă justificatore,
deoarece este întocmit cu încălcarea prevederilor legii privind reglementare prin
licențiere a activității de întreprinzător nr. 451 din 30 iulie 2001.
La fel, a mai menționat reclamanta că, SRL „Aditrans Grup” a primit talonul
de garanție pe o perioadă de 24 luni, care a fost semnată de către reprezentantul
SC „Maximum Auto” SRL, prin aceasta demonstrîndu-se faptul că bateriile au
fost instalate corespunzător, iar ulterioara lor utilizare s-a efectuat conform
instrucției, însă pînă în prezent pîrîta nu a venit cu soluții iar reclamanta a suferit
pierderi, din acest motiv.
În cadrul ședinței de judecată din 11 septembrie 2014, reprezentantul
reclamantei „Aditrans Grup” SRL, avocatul Bacalîm Anatolie a depus cerere de
concretizare a cuantumului pretențiilor, solicitîtnd încasarea de la SC „Maximum
Auto” SRL în beneficiul SC „Aditrans Grup” SRL dobînda de întîrziere în
mărime de 387, 99 lei, motivînd cererea de concretizare prin aceea că, dat fiind
faptul că examinarea litigiului este la etapa de finalizare dar pîrîta n-a inițiat
soluționarea litigiului pe cale amiabilă, în conformitate cu prevederile art. 617
Cod Civil, consideră că este în întîrziere începând cu data de 14.03.2014. Așa dar,
reclamanta a efectuat recalcularea dobînzii de întîrziere pentru perioada de 182 de
zile de cînd creanța a devenit scadentă.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 12 septembrie 2014, a
fost admisă integral acțiunea. S-a încasat de la SRL „Maximum Auto” în
beneficiul SRL „Aditrans Grup” datoria - 6 294 lei, dobânda de întîrziere pentru
perioada 15.03.2014 - 01.09.2014 în sumă de 387,99 lei și cheltuielile de judecată
în mărime de 270 lei, iar în total suma de 6 951,99 lei.
Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20 octombrie 2014,
a fost respinsă ca neîntemeiată cererea SRL „Aditrans Grup” privind emiterea
unei hotărîri suplimentare de încasare de la pîrîta „Maximum Auto” SRL în
beneficiul reclamantei „Aditrans Grup" SRL a cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 3 000 lei.
La 10 octombrie 2014, SRL „Maximum Auto” a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitînd admiterea apelului, casarea integrală a hotărîrii
Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 12 septembrie 2014.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, a fost admisă cererea
de apel declarată de către SRL „Maximum Auto”, a fost casată hotărârea
Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 12 septembrie 2014, și emisă o hotărâre
nouă, prin care:
-S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a reclamantei
„Aditrans Grup” SRL privind încasarea de la pîrîta „Maximum Auto” SRL a
datoriei în mărime de 6294 lei, a dobânzii de întîrziere în mărime de 387,99 lei și
cheltuieli de judecată în mărime de 270 lei;
-S-a respins recursul declarat de către reprezentantul SRL „Aditrans Grup” și
s-a menținut încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20 octombrie
2014, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea SRL „Aditrans Grup”
despre emiterea unei hotărîri suplimentare privind încasarea cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 3000 lei;
-S-a încasat de la intimata SRL „Aditrans Grup” în beneficiul apelantei
„Maximum Auto” SRL taxa de stat pentru depunerea cererii de apel în mărime de
202,50 lei ( două sute doi, 50 lei).
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 15 septembrie 2016, SRL
„Aditrans Grup” prin intermediul avocatului Bacalâm Anatolie (mandat nr.
0012302) a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții
de Apel Chișinău din 25 mai 2016 cu menținerea hotărîrii primei instanțe. A
solicitat recurentul și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că
instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea pricinii, instanța admițând probă nepertinentă
litigiului.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost
expediată în adresa părților la 08.07.2016 (f.d. 121), cît și faptul că la materialele
cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se consideră
declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Aditrans Grup”
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or
recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei
contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432
alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub
aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod
arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor
stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind
încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele
recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de SRL „Aditrans Grup” ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Aditrans Grup” se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Galina Stratulat
Ion Druță