ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.07.2018

2ra-1332/18 — incasarea datoriei

HOTĂRÂRE
04.07.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incasarea datoriei
Temei legal
temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2ra-1332/18 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1332/18

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) R. Pascari

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) Vl. Clima, G. Moscalciuc, E. Palanciuc

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Luiza Gafton

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Neagu Constantin, reprezentat

de avocatul Caldîba Vitalie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nica Victor

împotriva lui Neagu Constantin cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de Neagu Constantin și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 28 iunie 2017,

c o n s t a t ă :

La 26 iulie 2016 Nica Victor, reprezentat de avocatul Kușnir Mariana a înaintat

cerere de chemare în judecată împotriva lui Neagu Constantin cu privire la încasarea

datoriei.

În motivarea acțiunii, a menționat că în perioada lunilor noiembrie 2013-iunie

2014 i-a împrumutat lui Neagu Constantin mijloace bănești în sumă totală de 5 894

de dolari SUA și 715 euro, sumele în cauză fiind transmise prin transferuri bancare

Money Gram, Western Union.

Reclamantul a relatat că la 18 aprilie 2014 pârâtul a primit suma de 240 de

dolari SUA, la 13 aprilie 2014 – 289 de dolari SUA, la 22 ianuarie 2014 – 285 de

dolari SUA, la 03 ianuarie 2014 – 1 574 de dolari SUA, la 26 februarie 2014 – 506

dolari SUA, la 06 iunie 2014 – 2134 de dolari SUA, la 25 aprilie 2014 – 290 de dolari

SUA, la 11 noiembrie 2013 – 221 de dolari SUA, la 21 noiembrie 2013 – 329,21 de

euro, la 07 decembrie 2012 – 165 de euro, la 24 ianuarie 2014 – 253,47 de dolari

SUA, la 14 noiembrie 2012 – 273 de dolari SUA.

A indicat că la solicitarea de a achita datoria cît și la reclamația din 30 mai 2016,

pârâtul nu a dat nici un răspuns.

Nica Victor a solicitat încasarea de la Neagu Constantin datoria în sumă de 5

894 de dolari SUA, 715 euro și cheltuielile de judecată.

1

Prin Hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 iunie 2017,

acțiunea înaintată de Nica Victor a fost admisă.

S-a încasat de la Neagu Constantin în beneficiul lui Nica Victor suma de 5 894

de dolari SUA și 715 euro cu titlu de datorie și suma de 3 980 de lei cu titlu de taxă

de stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că pârâtul a cunoscut despre înaintarea acțiunii în instanța de judecată privind

restituirea sumelor bănești transferate.

Or, în cazul în care Neagu Cosntantin considera că aceste sume bănești au fost

recepționate în baza altror raporturi juridice civile, urma să formuleze obiecțiiile sale

în acest sens.

Astfel, prima instanță a concluzionat că la materialele cauzei nu se regăsesc

probe ce ar confirma contrariul.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, a fost respins apelul

declarat de Neagu Constantin și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 28 iunie 2017.

La 07 mai 2018 Neagu Constantin, reprezentat de avocatul Caldîba Vitalie, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Recurentul Neagu Constantin în motivarea recursului a menționat că instanța de

apel a interpretat în mod eronat legea și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

De asemenea, a specificat că cauza a fost examinată în absența sa, căruia nu i s-a

comunicat în mod legal despre locul, data și ora ședinței de judecată, or la materialele

cauzei lipsește dovada înștiințării legale.

La fel a relevat că instanțele de judecată nu au soluționat problemele care urmau

a fi examinate în cazul unui raport de împrumut.

Astfel indicat că lipsesc actele justificative care să constate asumarea obligației

de restituire lui Nica Victor a mijloacelor bănești pretins împrumutate.

Mai mult ca atît, la materialele cauzei lipsește înscrisul care să confirme

existența înțelegerii între părți de a încheia un contract de împrumut, perioada pentru

care a fost acordat împrumutul, data scadentă, condițiile rambursării.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 24 ianuarie

2018, iar la 06 martie 2018 a expediat în adresa părților copia deciziei instanței de

apel (f.d. 187).

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 07 mai 2018, respectiv se consideră depus în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

2

acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,

care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

3

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Neagu Constantin,

reprezentat de avocatul Caldîba Vitalie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Neagu Constantin, reprezentat de

avocatul Caldîba Vitalie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Luiza Gafton

Dumitru Mardari

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-02
0,93
2ra-1956/19 — încasarea datoriei si cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 2ra-1956/19 Prima instanţă: (Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana) V. Martînenco Instanţa de apel: (Curtea de Apel Chișinău) Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Î N C H E I E R E 02 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul Civil, C
CSJ 2020-09-30
0,93
2ra-990/20 — incasarea datoriei
Dosarul nr. 2ra-990/2020 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O.Ionașcu) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (M.Anton, A.Bostan, V.Cotorobai) D E C I Z I E 30 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial ş
CSJ 2019-05-15
0,93
2ra-882/19 — încasarea sumei
Dosarul nr. 2ra-882/19 Prima instanţă: (Judecătoria Chișinău, sediul Central) A. Braga Instanţa de apel: (Curtea de Apel Chișinău) Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Î N C H E I E R E 15 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi
CSJ 2020-06-24
0,93
2ra-864/20 — cu privire la incasarea datoriei
Dosarul nr. 2ra-864/20 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. S. Vasilache) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 24 iunie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2018-01-24
0,93
2ra-197/18 — incasarea datoriei
dosarul nr. 2ra-197/18 prima instanţă: Judecătoria Chișinău (sediul central) Judecător: Gh. Balan instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: I. Cimpoi, I. Secrieru, L. Pruteanu Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2018 mun. Chişinău Col
Sursă