2r-459/18 — anularea deciziei

Dosarul nr. 2r-459/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: V. Hadîrca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

DECIZIE

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Victor Burduh

Iuliana Oprea

examinând recursul declarat de către Ion Panaghiu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Panaghiu

împotriva lui Dionisie Buzgan, Mariei Buzgan, Primăriei și Consiliului orașului

Durlești cu privire la anularea deciziei, declarării nulității cererii și obligarea

demolării gardului,

împotriva încheierii din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către Ion Panaghiu și s-a acordat termen

pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat și a apelului motivat

c o n s t a t ă:

La 26 iulie 2017 Ion Panaghiu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Dionisie Buzgan, Mariei Buzgan, Primăriei și Consiliului or. Durlești cu privire la

anularea deciziei, declararea nulității cererii și obligarea demolării gardului.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

acțiunea depusă de Ion Panaghiu a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 12 ianuarie 2018 Ion Panaghiu a declarat apel împotriva hotărârii din

19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care a solicitat

admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin

care acțiunea să fie admisă integral.

Prin încheierea din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

apelului depus de Ion Panaghiu și s-a acordat termen de 10 zile din momentul

recepționării încheierii pentru lichidarea neajunsurilor și anume: prezentarea apelului

motivat și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 225 lei, a fost numită ședința

de judecată pentru data de 03 aprilie 2018, ora 16:00. S-a explicat apelantului Ion

Panaghiu că în cazul în care nu va înlătura neajunsurile din încheiere, cererea de apel

împreună cu toate actele va fi restituită fără examinare.

La data de 03 aprilie 2018 Ion Panaghiu a declarat recurs împotriva încheierii

din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare.

În motivarea recursului s-a indicat dezacordul cu încheierea instanței de apel,

1

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare, deoarece este pensionar și invalid

de gradul III și dispune de o pensie mizeră.

A menționat că apelul motivat este de acord să îl depună, doar că nu a primit

hotărârea motivată sub semnătură.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 20 februarie

2018.

Recurentul a recepționat încheierea instanței de apel la data de 27 martie 2018.

Astfel, recursul, declarat la data de 03 aprilie 2018, este în termen.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerentele.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Conform art. 365 alin. (1) lit. d) și e) Cod de procedură civilă, în cererea de apel

se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate

în susținerea lui.

În conformitate cu prevederile art. 368 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă,

(în redacția în vigoare în perioada de referință), dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplinește în

termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data

prezentării inițiale.

După cum rezultă din actele cauzei, la 12 ianuarie 2018 Ion Panaghiu a declarat

apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 decembrie

2017, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii (f.d.97).

Este cert și faptul că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 februarie

2018, nu a fost dat curs cererii de apel depuse de Ion Panaghiu și acordat apelantului

un termen de 10 zile din data recepționării încheierii, pentru depunerea apelului

motivat și achitarea taxei de stat în sumă de 225 lei.

Instanța de recurs constată că instanța de apel, având la bază prevederile art.

368 alin. (1) Cod de procedură civilă, întemeiat a dispus, de a nu da curs cererii de

apel depuse de Ion Panaghiu, acordându-i ultimului termen pentru depunerea apelului

motivat și prezentarea dovezii achitării taxei de stat.

În susținerea opiniei date se vor reține prevederile art. 84 Cod de procedură

civilă, care stabilesc că, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată

(inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea vizând

pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea

de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind

executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea

de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.

La fel, și dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea cu privire la taxa de stat nr.

1216 din 3 decembrie 1992, stipulează că pentru cererile de apel împotriva hotărârilor

2

instanțelor judecătorești se achită taxă de stat în cuantum de 75% din taxa ce urmează

a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau alte cereri (plângeri), iar în

cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75 % din taxa calculată din suma contestată.

Raportând materialele cauzei la prevederile normelor suscitate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că

depunerea apelului se impune cu taxă de stat, astfel, instanța de apel corect a calculat

cuantumul taxei de stat în mărime de 225 lei, ce urmează a fi achitat de către Ion

Panaghiu la depunerea cererii de apel.

În conformitate cu art. 85 alin. (4) Cod procedură civilă în funcție de situația

materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi

scutită de judecător (de instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei

părți a ei”.

Așadar, potrivit normelor de drept menționate rezultă că instanța de judecată

poate să scutească persoana fizică de plata taxei de stat, în dependență de situația ei

materială, în cererea de scutire urmând a fi expuse circumstanțele care justifică

solicitarea și anexate actele confirmative.

Studiind cererea de apel înaintată de Ion Panaghiu, instanța de recurs constată

că instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel, în cazul în care, apelantul nu a

prezentat apelul motivat, dovada de achitare a taxei de stat și nu a solicitat scutirea de

la plata taxei de stat.

Urmare a celor relatate, instanța de recurs constată că, recurentul trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare, în vederea prezentării dovezii de achitare a taxei

de stat sau solicitării scutirii de la plata taxei de stat la depunerea apelului, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini

actele procedurale în termenii prevăzuți de lege.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Kreuz

contra Poloniei, nr. 28249/95, cazul Golder și Z contra Marii Britaniei, cazul Malahov

contra Moldovei, nr. 32268/02), dreptul la un tribunal nu este absolut. Aceasta prin

natura sa poate fi supus limitărilor, deoarece dreptul de acces la justiție, prin sine, cere

reglementare din partea statului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că în unele cazuri pot fi

stabilite diferite limitări, inclusiv financiare, dreptului de acces al persoanei la o

„instanță judecătorească” sau „tribunal” (cazul Malahov contra Moldovei, § 27).

Deci, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție apreciază critic argumentele recurentului, în cazul în care acesta trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare, în vederea prezentării dovezii de achitare a taxei

de stat sau solicitării scutirii de la plata taxei de stat la depunerea apelului.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427, lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Ion Panaghiu.

3

Se menține încheierea din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Panaghiu împotriva lui

Dionisie Buzgan, Mariei Buzgan, Primăriei și Consiliului orașului Durlești cu privire

la anularea deciziei, declarării nulității cererii și obligarea demolării gardului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Victor Burduh

Iuliana Oprea

4