3ra-782/18 — anularea deciziei de examinare a contestației, actului de inspecție, obligarea aplicării metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa importată, recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației vamale, restituirea sumei plătită în exces și compensarea cheltuielilor de judecată

3ra-782/18 — anularea deciziei de examinare a contestației, actului de inspecție, obligarea aplicării metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa importată, recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației vamale, restituirea sumei plătită în exces și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-782/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – Gh. Stratulat

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Iu. Cimpoi, I. Secrieru și A. Danilov

Î N C H E I E R E

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Victor Burduh

Luiza Gafton,

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu

răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu,

împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Centru cu privire la anularea deciziei

de examinare a contestației, actului de inspecție, obligarea aplicării metodei

determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa importată,

recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației vamale, restituirea sumei

plătită în exces și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”,

reprezentată de avocatul Alexandru Tonu și s-a menținut hotărârea din 04 septembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă, parțial

ca fiind neîntemeiată și parțial ca fiind tardivă

c o n s t a t ă:

La 06 iunie 2016 prin trimitere poștală avocatul Alexandru Tonu, împuternicit

prin mandatul din 06 iunie 2016 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu

dreptul de a semna și depune cerere de chemare în judecată, de a ataca hotărârea

judecătorească (f.d. 3), a depus în interesele societății cu răspundere limitată

,,Alexcom-Trans” cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu

privire la anularea deciziei de examinare a contestației, actului de inspecție, obligarea

aplicării metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu

marfa importată, recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației vamale,

restituirea sumei plătită în exces și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Alexandru Tonu a indicat

că la 05 aprilie 2016 societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” a depus la

Biroul Vamal Chișinău declarația primară nr. UA08809889 și declarația privind

valoarea în vamă a mărfurilor (tipizată DVV-1) din 05 aprilie 2016, prin care a

1

declarat valoarea în vamă a mărfii, prezentând actele de însoțire care au stat la baza

operării importurilor efectuate și care atestă totalitatea cheltuielilor suportate.

Biroul Vamal Chișinău a acceptat toate actele prezentate, însă a respins

valoarea în vamă declarată, majorând-o ilegal, fiind emis în rezultat actul de inspecție

din 05 aprilie 2016, prin care a fost rectificată valoarea în vamă pentru marfa

declarată la 05 aprilie 2016.

A concretizat avocatul Alexandru Tonu că actul de inspecție a fost adus la

cunoștința reclamantului la 05 aprilie 2016, dată din care a început a curge termenul

de contestare a acestuia.

La 07 aprilie 2016 societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” a

înaintat Serviciului Vamal contestație împotriva actului de inspecție a Biroului Vamal

Chișinău.

Prin adresa din 05 mai 2016 societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-

Trans” a fost informată despre decizia Serviciului Vamal privind examinarea

contestației, prin care cererea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, decizia fiind

comunicată reclamantului la 06 mai 2016, dată de la care a început a curge termenul

pentru a o contesta în instanța de contencios administrativ.

A concretizat că societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” la 05

aprilie 2016 a depus declarația vamală primară UA 088098889 și declarația DVV-1

privind importul de lămâi și portocale în valoare de 277 354,2 lei.

În aceeași zi, Biroul Vamal Chișinău a întocmit Actul de Inspecție prin care a

solicitat prezentarea actelor potrivit fișei nr. 1, însă având în vedere că toate actele de

care dispunea societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” la acel moment

privind tranzacția, au fost prezentate și de alte acte suplimentare nu dispunea, Biroul

Vamal Chișinău a înaintat fișa act. 2.

A subliniat că informațiile solicitate de la societatea cu răspundere limitată

,,Alexcom-Trans” nu puteau fi prezentate, deoarece prezentau secret comercial a altor

agenți economici, despre care fapt a fost înștiințat colaboratorul vamal.

În urma majorării în vamă a valorii mărfii, conform procedurii vamale

imperative, a fost perfectată altă declarație vamală, în care societatea cu răspundere

limitată ,,Alexcom-Trans” a fost nevoită să indice valoarea statică majorată până la

suma de 358 451,4 lei.

A specificat că deși societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” a

prezentat Biroului Vamal Chișinău toate documentele necesare conform Legii cu

privire la tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 2007 și Regulamentului cu privire

la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii

Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002, solicitate de

către autoritatea vamală și necesare pentru confirmarea valorii în vamă a mărfii

importate, autoritatea vamală nu și-a schimbat decizia de majorare a valorii în vamă a

mărfii, adoptată în temeiul actului de inspecție din 05 aprilie 2016.

Consideră că reclamantul dispunea de toate documentele necesare întru

confirmarea valorii în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal, inclusiv factura

(invoice), care a fost determinată și declarată în baza valorii tranzacției cu marfa

importată, potrivit art. 10 alin. (2) și art. 11 din Legea menționată.

A relatat că Biroul Vamal Chișinău a dispus majorarea valorii în vamă a mărfii,

aplicând metoda de rezervă de determinare a valorii în vamă a mărfii, conform art. 17

din Legea menționată, întocmind actul de inspecție din 28 martie 2016, iar în

rezultatul acestei majorări, societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” a fost

2

impusă să achite nejustificat drepturile de import din suma de 358 451,4 lei în sumă

de 277 354,2 lei, achitând în rezultat suma de 16 608,71 lei.

A specificat că la acumularea informației privind valoarea în vamă, organul

vamal, antrenat în vămuirea mărfurilor, trebuie să prezinte informații, pe care nu le

are declarantul societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”, inclusiv despre

prețurile de referință la mărfurile din circuitul comerțului extern, precum și de date

privind mărfurile identice sau similare, a căror perfectare vamală a efectuat-o

anterior, însă autoritatea vamală nu a prezentat reclamantului informațiile de care

dispune despre prețurile medii contractuale sau privind valoarea în vamă a unei

anumite tranzacții, care ar confirma valoarea mărfii importate și astfel în mod

unilateral a reevaluat valoarea în vamă, fapt ce denotă că acțiunile pârâtului nu au fost

transparente.

Avocatul Tonu Alexandru cere (1) anularea deciziei Serviciului Vamal din 05

mai 2016 privind examinarea contestației societății cu răspundere limitată ,,Alexcom-

Trans” depusă împotriva actului de inspecție din 05 aprilie 2016 al Biroului Vamal

Chișinău, (2) anularea actului de inspecție din 05 aprilie 2016, prin care a fost

rectificată valoarea în vamă pentru marfa declarată la 05 aprilie 2016, (3) obligarea

Biroului Vamal Chișinău să aplice metoda determinării valorii în vamă a mărfii în

baza valorii tranzacției cu marfa importată la 05 aprilie 2016, (4) obligarea Biroului

Vamal Chișinău să efectueze recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației

vamale în baza valorii tranzacției cu marfa importată la 05 aprilie 2016, (5) obligarea

Biroului Vamal Chișinău să restituie societății cu răspundere limitată ,,Alexcom-

Trans” suma importului plătită excesiv în mărime de 16 608,71 lei și (6) compensarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 4-7).

În ședința de judecată din 26 octombrie 2016 avocatul Alexandru Tonu a depus

cerere de concretizare, indicând în calitate de copârât Serviciul Vamal și Biroul

Vamal Centru și solicitând (1) anularea deciziei Serviciului Vamal din 05 mai 2016

privind examinarea contestației societății cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”

depusă împotriva actului de inspecție din 05 aprilie 2016 a Biroului Vamal Chișinău,

(2) anularea actului de inspecție din 05 aprilie 2016, prin care a fost rectificată

valoarea în vamă pentru marfa declarată la 05 aprilie 2016, (3) obligarea Biroului

Vamal Chișinău să aplice metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii

tranzacției cu marfa importată la 05 aprilie 2016, (4) obligarea Biroului Vamal

Chișinău să efectueze recalcularea impozitelor plătite la perfectarea declarației

vamale în baza valorii tranzacției cu marfa importată la 05 aprilie 2016, (5) obligarea

Biroului Vamal Chișinău să restituie societății cu răspundere limitată ,,Alexcom-

Trans” suma importului plătită excesiv în mărime de 16 608,71 lei și (6) compensarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 26-27).

Prin hotărârea din 04 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de societatea

cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” în partea anulării deciziei Serviciului Vamal

din 05 mai 2016 privind examinarea contestației împotriva actului de inspecție din 05

aprilie 2016 a Biroului Vamal Chișinău.

S-a respins ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de societatea

cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” în partea anulării actului de inspecție din 05

aprilie 2016, prin care a fost rectificată valoarea în vamă pentru marfa declarată la 05

aprilie 2016, obligării Biroului Vamal Chișinău să aplice metoda determinării valorii

în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu marfa importată la 05 aprilie 2016 și

3

obligării Biroului Vamal Chișinău să efectueze recalcularea impozitelor plătite la

perfectarea declarației vamale în baza valorii tranzacției cu marfa importată la 05

aprilie 2016 (f.d. 69, 76-83).

La 28 septembrie 2017, prin trimitere poștală, avocatul Alexandru Tonu a

declarat în interesele societății cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” apel

nemotivat împotriva hotărârii din 04 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru (f.d. 72), iar la 31 ianuarie 2018 apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d.

94-96).

Prin decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” și s-a menținut hotărârea

din 04 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 110-120).

În motivarea soluției instanțele de judecată au reținut că decizia Serviciului

vamal exprimată în scrisoarea nr. 28/11-7894 din 05 mai 2016 nu întrunește condițiile

actului administrativ în sensul stabilit de art. 2 Legea contenciosului administrativ și

nu poate face obiectul controlului în procedura contenciosului administrativ, motiv

din care aceste pretenții sunt neîntemeiate.

În respingerea pretențiilor ca fiind tardive, instanțele au avut la bază

prevederile art. 289 Cod vamal, potrivit căruia actele administrative, acțiunile sau

inacțiunile organelor vamale, ale colaboratorilor vamali pot fi atacate în termen de 10

zile calendaristice de la data comunicării actului sau efectuării acțiunii/inacțiunii.

Instanțele au reținut că societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans” a

depus cererea prealabilă împotriva actului de inspecție din 05 mai 2016 la 07 aprilie

2016 și ca urmare a examinării cererii prealabile, Serviciul Vamal a emis răspunsul

nr. 28/11-7894 din 05 mai 2016. La 07 iunie 2016 societatea cu răspundere limitată

,,Alexcom-Trans” a depus cererea de chemare în judecată împotriva Serviciului

Vamal, iar la 26 octombrie 2016 a concretizat pretențiile și a indicat în calitate de

copârât Biroul Vamal Chișinău/Biroul Vamal Centru, iar aceste circumstanțe denotă

că reclamantul/apelant a depus cererea de chemare în judecată cu omiterea termenului

de declarare.

La 25 aprilie 2018 prin trimitere poștală societatea cu răspundere limitată

,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a declarat recurs

împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de admitere a

cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că intimații nu au prezentat

niciun înscris în susținerea temeiniciei și legalității actului de inspecție, iar în lipsa

unor înscrisuri în susținerea temeiniciei și legalității actelor de inspecție și a probelor

suplimentare, instanțele de judecată nu au pătruns în esența criticilor aduse actului de

inspecție, fapt ce indică la examinarea superficială a pricinii.

Recurentul a mai specificat că dreptul autorității vamale de a stabili, printr-o

echivalență verificabilă, o altă valoare vamală este recunoscută numai în cazul

imposibilității de determinare a valorii reale și în situația unor dubii rezonabile

privind veridicitatea valorii declarate de importator.

Societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu a specificat că la momentul vămuirii, a prezentat la declarațiile

vamale următoarele documente: factura comercială (invoice), certificat de origine,

scrisoarea de trăsură internațională, permisul fitosanitar, pașaportul tehnic a

4

mijlocului de transport, dovada cheltuielilor de transport, contractul de vânzare-

cumpărare.

Potrivit referinței prezentate la cererea de chemare în judecată, Biroul Vamal

Chișinău a indicat că recurentul/reclamantul nu a prezentat un șir de acte necesare

care confirmă valoarea în vamă și anume: informații despre tranzacții cu marfă

identică, informații despre tranzacții cu marfă similară, informații și date despre

costul unitar al mărfii și calculul firmei producătoare pentru prețul de cost al

mărfurilor evaluate.

De asemenea recurentul a relatat că actul principal ce atestă costul mărfurilor

este factura, ce reprezintă o operațiune esențială în tranzacțiile internaționale, iar

factura comercială numită în comerțul exterior ,,factura externă”, reprezintă

documentul cel mai important în operațiunea de comerț exterior. Factura externă este

un înscris întocmit de exportator, prin care se arată condițiile în care are loc vânzarea

de bunuri și servicii; ea cuprinde mărfurile comercializate și condițiile de

comercializare aferente acestora.

Consideră ilegală obligativitatea prezentării de către recurent a calculului

firmei producătoare pentru prețul de cost al mărfurilor evaluate, deoarece contravine

pct. 14 lit. j) Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002, care specifică că acest document se prezintă

doar cu acordul firmei producătoare.

Consideră că Biroul Vamal Centru, având la dispoziție toate actele necesare,

inclusiv factura, ordinul de încasare și actul de verificare reciprocă a facturilor, urma

să determine valoarea în vamă a mărfii în conformitate cu metoda nr. 1 prevăzută de

Hotărârea Guvernului nr. 974 din 15 august 2016, iar celelalte încercări de aplicare a

celorlalte metode urmează a fi calificate ca fiind ilegale și săvârșite prin abuz de

drept.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din trei judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 21 mai 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat Biroului Vamal Centru și

Serviciului Vamal copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatoriu a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia, însă până la data

examinării chestiunii cu privire la admisibilitatea recursului, referință nu s-a depus.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de către societatea cu răspundere limitată

,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu în cererea de recurs, în

baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se

supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin.(5).

5

În conformitate cu art. 429 alin. (4) și (5) Cod de procedură civilă, nu pot fi

atacate cu recurs:

a) deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun niciunei căi de

atac;

b) hotărârile în privința cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art. 374;

c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.

Nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință persoanele indicate la

art. 430 nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit

apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația,

în partea care se referă la înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de

recurs poate fi atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile

consimt expres în fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală

consemnată expres în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai

pentru încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material.

În speță, recursul este declarat împotriva deciziei din 20 martie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, care poate fi atacată cu recurs și respectiv recursul declarat de către

societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu, nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul art. 433 lit. a1) Cod de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat la 20 aprilie 2018 copia deciziei din 20

martie 2018, fapt ce denotă că recursul declarat la 25 aprilie 2018 este depus în

interiorul termenului stabilit de lege.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”,

este semnat de avocatul Alexandru Tonu, împuternicit prin mandatul din 06 iunie

2016 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu dreptul de a ataca

hotărârea judecătorească (f.d. 3). Prin urmare, nu este incident temeiul prevăzut de

art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a

fost examinat o dată. În acest caz, Completul reține că temeiul prevăzut de art. 433 lit.

d) Cod de procedură civilă nu este incident.

Având în vedere cele constatate supra, Completul conchide că recursul

societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu, nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de

art. 433 lit. a1), b), c) sau d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

6

În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII din Codul de procedură civilă are

un caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și

procedural, verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în

care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

stabilite de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special cu

referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent de a fi audiat de o

instanță judecătorească.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că dreptul unei persoane de acces

liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului. Asemenea rigori urmăresc scopul aplicării și al interpretării

unitare a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în

deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato v. Italia, 15

septembrie 2016, paragraful 32).

Completul notează că în cererea de recurs, societatea cu răspundere limitată

,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a invocat drept temei de

7

declarare a recursului prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) Cod de procedură

civilă.

Totuși, din conținutul cererilor de recurs rezultă că, în esență, societatea cu

răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, a

reluat criticile formulate în faza procesuală anterioară, cu privire la care s-a pronunțat

instanța de apel, invocarea pretinselor încălcări comise de către instanța de apel

nefiind suficient de fundamentată.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din trei

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în a se verifica

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de apel și prima instanță au examinat cauza sub toate aspectele,

cu respectarea normelor de drept material, procedural și au apreciat corect probele

administrate, hotărârile acestora fiind legale. Argumentele invocate de către

societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”, reprezentată de avocatul

Alexandru Tonu în cererea de recurs se referă la fapte care au fost deja constatate de

către instanțele inferioare și cu privire la care completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu se poate pronunța, acesta

efectuând doar o analiză în drept. Mai mult, argumentele invocate în cererea de recurs

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă și din aceste motive, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibil recursul.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Alexcom-Trans”,

reprezentată de avocatul Alexandru Tonu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Ion Druță

Judecătorii Victor Burduh

Luiza Gafton

8