3ra-678/18 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru Dosarul nr. 3ra-678/18 Judecător: L. Bagrin Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Buhnaci Î N C H E I E R E 27 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Ion Druță Judecătorii Luiza Gafton, Victor Burduh examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Grinco Elena, prin intermediul avocatului Botezatu Gheorghe, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grinco Elena împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Dovganiuc Natalia cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018, prin care s-a respins apelul declarat de către Grinco Elena și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 iulie 2017, c o n s t a t ă: La 25 ianuarie 2017, Grinco Elena s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Dovganiuc Natalia cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara unei cote- părți din imobilul amplasat în mun. Chișinău, str. Cetatea Albă 12, întrucât prin contractul de donație din 18 aprilie 2000, aceasta a primit în proprietate de la mama sa Valentina Bortnic, 3/10 cotă-parte din imobilul nominalizat. Drept urmare, reclamantei i-a revenit suprafața de 23,13 mp, iar mamei sale, Bortnic Valentina, i-a rămas în proprietate suprafața de 53,97 mp din construcție. Reclamanta în partea sa din casa de locuit a efectuat lucrări de construcție, în urma cărora a majorat suprafața casei cu 89,2 mp, suprafața totală a casei fiind de 166,3 mp, conform procesului-verbal de examinare a construcției samavolnice nr. 393-i din 09 august 2002, înregistrat la OCT Chișinău la data de 12 august 2002. Prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 17/8-1 din 25 iulie 2002, construcțiile noi efectuate au fost date în exploatare, devenind proprietate 1 privată a acesteia.

Drept urmare, din suprafața totală a casei, reclamantei îi revine 112,33 mp, ceea ce reprezintă 68%. A mai notat reclamanta că terenul aferent construcției, așa cum a aflat recent, a fost înregistrat printr-o decizie a Consiliului municipal Chișinău. La data de 22 decembrie 2016, s-a adresat cu cerere și a făcut cunoștință cu extrasul din decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 16/66-1 din 28 decembrie 2004 cu anexă, emisă în cadrul înregistrării masive a terenurilor, în baza căreia a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului, reieșind din suprafața inițială a casei de locuit, și nu din suprafața casei la momentul atribuirii terenului. Consideră că urma să-i fie atribuită suprafața de 68% din terenul litigios, proporțional cotei-părți deținute din casă și nu 3/10 precum s-a realizat prin decizia nominalizată.

Totodată, a relatat că la emiterea deciziei nu au fost efectuate careva măsurări sau verificări la fața locului pentru a stabili cota terenului ce urmează să-i revină reclamantei, aspect prin care a fost neglijată procedura de emitere a actului administrativ. Cererea prealabilă adresată pârâtului a fost lăsată fără examinare pe motiv că a fost depusă tardiv. A subliniat că a făcut cunoștință cu extrasul din decizia contestată la data de 22 decembrie 2016, fapt confirmat prin data eliberării extrasului respectiv. Din considerentele enunțate, reclamanta solicită constatarea ca fiind ilegale acțiunile pârâtului de refuz în examinarea cererii prealabile perfectate prin răspunsul nr. 01/109-30 din 04 ianuarie 2017, anularea parțială a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 16/66-1 din 28 decembrie 2004 în partea ce ține de atribuirea terenului aferent casei de locuit din str. Cetatea Albă, 12, mun.

Chișinău, pe cote-părți cu modificarea cotelor coproprietarilor astfel încât cota Elenei Grinco să fie modificată din 3/10 în 68% și cota dnei Bortnic Valentina să fie modificată din 7/10 în 32%. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 iulie 2017, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Grinco Elena împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Dovganiuc Natalia cu privire la contestarea actului administrativ, ca fiind tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018, s-a respins apelul declarat de Grinco Elena, prin intermediul avocatului Botezatu Gheorghe fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 iulie 2017. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 06 aprilie 2018, completat la 02 mai 2018, în termenul prevăzut de lege, Grinco Elena prin intermediul avocatului Botezatu Gheorghe a declarat recurs, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 iulie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii formulate de Grinco Elena. 2 În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atât decizia instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe au fost emise cu aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 03 martie 2018 (f.d. 166), cât și faptul că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul comunicării acesteia, recursul depus de Grinco Elena, prin intermediul avocatului Botezatu Gheorghe se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elena Grinco, prin intermediul avocatului Gheorghe Botezatu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. 3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit; Stanev împotriva Bulgariei).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței). În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Elena Grinco, prin intermediul avocatului Gheorghe Botezatu, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Grinco Elena, prin intermediul avocatului Botezatu Gheorghe se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Ion Druță Judecătorii Luiza Gafton Victor Burduh 4