3ra-678/18 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru Dosarul nr. 3ra-678/18

Judecător: L. Bagrin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Buhnaci

Î N C H E I E R E

27 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Ion Druță

Judecătorii Luiza Gafton, Victor Burduh

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Grinco Elena, prin intermediul avocatului Botezatu Gheorghe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grinco Elena

împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Dovganiuc

Natalia cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018, prin

care s-a respins apelul declarat de către Grinco Elena și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 iulie 2017,

c o n s t a t ă:

La 25 ianuarie 2017, Grinco Elena s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu

Dovganiuc Natalia cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara unei cote-

părți din imobilul amplasat în mun. Chișinău, str. Cetatea Albă 12, întrucât

prin contractul de donație din 18 aprilie 2000, aceasta a primit în proprietate

de la mama sa Valentina Bortnic, 3/10 cotă-parte din imobilul nominalizat.

Drept urmare, reclamantei i-a revenit suprafața de 23,13 mp, iar mamei sale,

Bortnic Valentina, i-a rămas în proprietate suprafața de 53,97 mp din

construcție.

Reclamanta în partea sa din casa de locuit a efectuat lucrări de

construcție, în urma cărora a majorat suprafața casei cu 89,2 mp, suprafața

totală a casei fiind de 166,3 mp, conform procesului-verbal de examinare a

construcției samavolnice nr. 393-i din 09 august 2002, înregistrat la OCT

Chișinău la data de 12 august 2002.

Prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 17/8-1 din 25 iulie 2002,

construcțiile noi efectuate au fost date în exploatare, devenind proprietate

1

privată a acesteia. Drept urmare, din suprafața totală a casei, reclamantei îi

revine 112,33 mp, ceea ce reprezintă 68%.

A mai notat reclamanta că terenul aferent construcției, așa cum a aflat

recent, a fost înregistrat printr-o decizie a Consiliului municipal Chișinău. La

data de 22 decembrie 2016, s-a adresat cu cerere și a făcut cunoștință cu

extrasul din decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 16/66-1 din 28

decembrie 2004 cu anexă, emisă în cadrul înregistrării masive a terenurilor, în

baza căreia a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului, reieșind

din suprafața inițială a casei de locuit, și nu din suprafața casei la momentul

atribuirii terenului.

Consideră că urma să-i fie atribuită suprafața de 68% din terenul litigios,

proporțional cotei-părți deținute din casă și nu 3/10 precum s-a realizat prin

decizia nominalizată.

Totodată, a relatat că la emiterea deciziei nu au fost efectuate careva

măsurări sau verificări la fața locului pentru a stabili cota terenului ce

urmează să-i revină reclamantei, aspect prin care a fost neglijată procedura de

emitere a actului administrativ.

Cererea prealabilă adresată pârâtului a fost lăsată fără examinare pe

motiv că a fost depusă tardiv.

A subliniat că a făcut cunoștință cu extrasul din decizia contestată la data

de 22 decembrie 2016, fapt confirmat prin data eliberării extrasului respectiv.

Din considerentele enunțate, reclamanta solicită constatarea ca fiind

ilegale acțiunile pârâtului de refuz în examinarea cererii prealabile perfectate

prin răspunsul nr. 01/109-30 din 04 ianuarie 2017, anularea parțială a deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr. 16/66-1 din 28 decembrie 2004 în partea

ce ține de atribuirea terenului aferent casei de locuit din str. Cetatea Albă, 12,

mun. Chișinău, pe cote-părți cu modificarea cotelor coproprietarilor astfel

încât cota Elenei Grinco să fie modificată din 3/10 în 68% și cota dnei Bortnic

Valentina să fie modificată din 7/10 în 32%.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 iulie 2017, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Grinco Elena împotriva

Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Dovganiuc Natalia cu

privire la contestarea actului administrativ, ca fiind tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018, s-a respins

apelul declarat de Grinco Elena, prin intermediul avocatului Botezatu

Gheorghe fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

03 iulie 2017.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 06 aprilie 2018, completat la

02 mai 2018, în termenul prevăzut de lege, Grinco Elena prin intermediul

avocatului Botezatu Gheorghe a declarat recurs, solicitând casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018 și a hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 03 iulie 2017 cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii formulate de Grinco Elena.

2

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare, recurenta a

indicat că atât decizia instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe au fost

emise cu aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 03 martie 2018 (f.d. 166), cât și faptul că la

materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul

comunicării acesteia, recursul depus de Grinco Elena, prin intermediul

avocatului Botezatu Gheorghe se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că

recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elena Grinco, prin

intermediul avocatului Gheorghe Botezatu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici

un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici

ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu

constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

3

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs

se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces

la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza

Golder împotriva Regatului Unit; Stanev împotriva Bulgariei).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței).

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Elena Grinco, prin intermediul avocatului

Gheorghe Botezatu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Grinco Elena, prin intermediul avocatului Botezatu

Gheorghe se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ion Druță

Judecătorii Luiza Gafton

Victor Burduh

4