2ra-890/18 — repararea prejudiciului material cauzat in rezultatul accidentului rutier.

2ra-890/18 — repararea prejudiciului material cauzat in rezultatul accidentului rutier. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Rîșcani: C. Vîrlan Dosarul nr. 2ra-890/18

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

D E C I Z I E

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către

Roșioru Iulia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bobitco Veaceslav împotriva

Iuliei Roșioru cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului

rutier,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Roșioru Iulia și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 12 mai 2017

c o n s t a t ă:

La 06 martie 2015, Bobitco Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Iuliei Roșioru cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma

accidentului rutier.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este deținătorul automobilului de model

Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX.

La 15 noiembrie 2014, în jurul orei 1300, automobilul său, parcat în fața blocului unde

locuiește: str. XXXXX, a fost accidentat de automobilul de model Subaru Outback nr. de

înmatriculare XXXXX, parcat alături de mijlocul său de transport, la volanul căruia se afla

Roșioru Iulia, care a manifestat imprudență la trafic prin ignorarea prevederile pct. 41 alin.

(2) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13

mai 2009, și anume în timpul deplasării cu spatele nu s-a asigurat că efectuează manevra

în siguranță, a tamponat automobilul său, cauzându-i un prejudiciu material considerabil.

Mai mult ca atît, Roșioru Iulia după ciocnirea automobilului său, fără să-l notifice atât

pe el, cât și organele de poliție, a părăsit locul accidentului, încălcând în așa mod

prevederile pct. 12 alin. (1) lit. b) din Regulamentul circulației rutiere.

De asemenea, Roșioru Iulia la momentul producerii accidentului nu dispunea de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.

Susține că la 17 noiembrie 2014 a sesizat Secția Supraveghere Transport și Circulație

Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, care a

1

înregistrat cazul sub nr. 13341 în temeiul art. 229 alin. (3), art. 242 alin. (2), art. 243 Cod

contravențional.

Indică reclamantul că la 11 decembrie 2014 s-a adresat centrului de expertiză

independentă SRL „Exauto-Plus” privind evaluarea prejudiciului material cauzat în

rezultatul deteriorării automobilului său de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare

XXXXX în accidentul rutier din 15 noiembrie 2014, pentru serviciile căreia a achitat suma

de 350 de lei.

Potrivit Raportului de evaluare a pagubei nr. 1765/12A din 18 decembrie 2014

întocmit de către SRL „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului material a fost apreciată în

mărime de 7.984,93 de lei.

Menționează că reieșind din procesele – verbale nr. MAI 02711818 și nr.

MAI02711819 din 20 noeimbrie 2014 întocmite de către agentul constatator nr. 09305 din

cadrul Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, vinovat de producerea accidentului rutier

din 15 noiembrie 2014 a fost recunoscută Roșioru Iulia, conducătorul automobilului de

model Subaru Outback nr. de înmatriculare XXXXX, care nu dispune de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto.

Afirmă că la 22 decembrie 2014, întru soluționarea pe cale amiabilă a conflictului, a

expediat în adresa Iuliei Roșioru somație, solicitînd achitarea benevolă a sumei de

7.984,93 lei cu titlu de prejudiciu cauzat în rezultatul deteriorării automobilului său în

accidentul rutier produs la 15 noiembrie 2014 pe str. XXXXX, însă nu a primit nici un

răspuns.

Susține că mărimea prejudiciului material cauzat lui de către Roșioru Iulia constituie

în total suma de 8.334,93 lei, formată din 7.984,93 lei prejudiciul material propriu-zis +

350 de lei costul expertizei.

Astfel, cere Bobitco Veaceslav încasarea din contul Iuliei Roșioru în beneficiul său

sumei totale de 8.334,93 lei cu titlu de prejudiciu material.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, acțiunea a fost

admisă și încasată din contul Iuliei Roșioru în beneficiul lui Bobitco Veaceslav suma de

8.334,93 lei cu titlu de prejudiciu material și 250,04 lei taxa de stat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Roșioru Iulia și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 12 mai 2017.

La 06 martie 2018, Roșioru Iulia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie

2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului Roșioru Iulia a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta

speță, interpretând eronat normele de drept material.

Declară că deși instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au aplicat normele de

drept material totuși greșit au ajuns la concluzia că Bobitco Veaceslav era în drept, prin

prisma Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006, direct față de dânsa, în calitate de posesor al

autovehiculului, care a provocat accidentul, și nu dispune de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto, să înainteze pretenții privind repararea prejudiciului material cauzat

în rezultatul deteriorării automobilului de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare

XXXXX în accidentul rutier din 15 noiembrie 2014, motivând prin faptul că anterior

2

intimatul-reclamant s-a adresat Biroului Național al Asigurărilor de Autovehicule întru

compensarea respectivei despăgubiri, însă nu s-a soldat cu succes.

Or, în condițiile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006 și Regulamentului privind

Fondul de protecție a victimelor străzii, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței

Financiare nr. 19/11 din 09 aprilie 2009, în situația în care posesorul autovehiculului care a

provocat accidentul nu are încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă

auto internă, anume Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule este responsabil de

despăgubirea persoanelor prejudiciate, care se achită din Fondul de protecție a victimelor

străzii, instituit în special în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente produse

de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto, de autovehicule neidentificate și/sau obținute pe cale ilicită.

Respectiv, în speța dată în calitate de pîrît urma să figureze Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule și nicidecum ea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 14

decembrie 2017 a fost expediată în adresa Iuliei Roșioru la 02 martie 2018 (f.d. 111), însă

nu se atestă date când a fost recepționată de către recurentă.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Roșioru Iulia la 06 martie 2018,

se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La 06 aprilie 2017, în adresa lui Bobitco Veaceslav a fost expediată copia recursului

declarat de către Roșioru Iulia, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă

intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul

stabilit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 mai 2018, recursul declarat de către

Roșioru Iulia a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe, și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca

neîntemeiată, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este

în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Din suportul probatoriu prezent la actele cauzei rezultă că la 15 noiembrie 2014, în

jurul orei 1300, în fața blocului din str. XXXXX, a avut loc un accident rutier cu implicarea

automobilului de model Subaru Outback nr. de înmatriculare XXXXX, la volanul căruia

se afla recurenta-pârâtă Roșioru Iulia, și automobilului de model Lexus GS300 nr. de

înmatriculare XXXXX, ce aparține intimatului-reclamant Bobitco Veaceslav.

Se reține că la 17 noiembrie 2014 Bobitco Veaceslav a sesizat organele de poliție,

fapt ce rezultă din cererea acestuia și raportul agentului constătător din cadrul Secției

Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției nr. 13341 (f.d. 10, 15-17).

3

Din Raportul agentului constătător din cadrul Secției Supraveghere Transport și

Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției nr. RAP 01 095824 din 17 noiembrie 2014 „Cu privire la înregistrarea și evidența

sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni”, rezultă că, deplasându-se la fața locului

pe adresa: str. XXXXX, s-a stabilit că automobilul de model Lexus GS300 nr. de

înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Bobitco Veaceslav, se afla în parcarea blocului

locativ, în stare deteriorată (f.d. 12).

Din procesul-verbal de cercetare a locului accidentului din 17 noiembrie 2014

întocmit de către agentul constătător din cadrul Secției Supraveghere Transport și

Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliție, rezultă că automobilul de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX, avea

deteriorări la aripa spate dreapta, bara de protecție spate dreapta și jantei roții spate dreapta

(f.d. 12 verso-14).

În baza demersului nr. DEM 01 094118 din 17 noiembrie 2014 întocmit de către

agentul constatator din cadrul Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a

Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, în privința Iuliei

Roșioru a fost intentat dosar contravențional în temeiul art. 229 alin. (3), art. 242 alin. (2)

și art. 243 Cod contravențional (f.d. 8, 11 verso).

Potrivit proceselor-verbale nr. MAI 02711818 și nr. MAI 02711819 din 20 noiembrie

2014 întocmite de către agentul constatator din cadrul Secției Supraveghere Transport și

Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscută Roșioru Iulia, care

aflându-se la data de 15 noiembrie 2014, în jurul orelor 1200-1300, la volanul automobilului

de model Subaru Outback nr. de înmatriculare XXXXX, pe adresa: str. XXXXX, în timpul

deplasării cu spatele, fără a se asigura că efectuează manevra în siguranță, a tamponat

automobilul de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Bobitco

Veaceslav, ca rezultat deteriorându-l considerabil (f.d. 10 verso-11).

La fel, din procesele-verbale enunțate rezultă că conducătorul auto Roșioru Iulia la

data comiterii accidentului nu deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă

auto internă, precum și a prăsit locul accidentului fără să-l anunțe pe Bobitco Veaceslav și

organele competente despre cazul dat.

Prin decizia agentului constatator din cadrul Secției Supraveghere Transport și

Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al

Poliției din 20 noiembrie 2014, Roșioru Iulia în temeiul art. 242 alin. (2) Cod

contravențional a fost sancționată cu amendă în mărime de 50 u.c., ceea ce constituie

1.000 de lei și 6 puncte de penalizare, iar în temeiul art. 229 alin. (3) Cod contravențional,

a fost sancționată cu amendă în mărime de 10 u.c., ceea ce constituie 200 de lei și 2 puncte

de penalizare.

Ține de menționat faptul că potrivit Raportului de evaluare a pagubei nr. 1765/12A

din 18 decembrie 2014 întocmit de către „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului cauzat lui

Bobitco Veaceslav, proprietarul automobilului de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare

XXXXX, constituie 7.984,93 de lei (f.d. 20-23).

Se reține că la 22 decembrie 2014, intimatul-reclamant Bobitco Veaceslav s-a adresat

cu cerere prealabilă către Roșioru Iulia privind achitarea benevolă a sumei de 7.984,93 de

lei cu titlu de prejudiciu material (f.d. 24-25), iar la 09 martie 2015 a depus cererea de

chemare în judecată înaintată direct împotriva acesteia.

4

Conform art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006, drepturile

persoanei păgubite prin accident de autovehicul în care autorul și/sau autovehiculul au

rămas neidentificați sau posesorul autovehiculului nu are încheiată asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto se exercită față de Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule, iar despăgubirile se achită în conformitate cu art. 14. În acest caz, drepturile

și obligațiile privind dosarul de daune, constatarea pagubelor, stabilirea și plata

despăgubirilor, prevăzute de prezenta lege pentru asigurător, se vor atribui și Biroului

Naționale al Asigurătorilor de Autovehicule.

Potrivit art. 31 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, una din atribuțiile principale ale

Biroului Național este să administreze și să utilizeze mijloacele Fondului de protecție a

victimelor străzii și cele ale Fondului de compensare, constituite conform prezentei legi.

Reieșind din art. 33 alin. (1), (3), (4) și (8) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, Fondul de

protecție a victimelor străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin

accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto, de autovehicule neidentificate și/sau obținute pe cale

ilicită. Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru

vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas

neidentificat, precum și plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și

vătămări corporale sau deces dacă posesorul autovehiculului răspunzător de producerea

accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto sau

autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită. Fondul de protecție a victimelor străzii se

administrează și se utilizează de către Biroul Național, potrivit actelor normative ale

autorității de supraveghere, emise în acest sens. Cheltuielile de constituire, administrare și

utilizare a mijloacelor fondului se vor acoperi din disponibilitățile lui. În vederea

recuperării sumelor cheltuite din Fondul de protecție a victimelor străzii, Biroul Național

poate înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de

persoanele răspunzătoare de prejudiciu.

Ține de menționat faptul, că prevederi similare se conțin și în Regulamentul privind

Fondul de protecție a victimelor străzii, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței

Financiare nr. 19/11 din 09 aprilie 2009.

Astfel, potrivit pct. 2 din Regulamentul enunțat, Fondul de protecție a victimelor

străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule

ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie a răspunderii civile

pentru pagube produse de autovehicule și de autovehicule neidentificate și/sau obținute pe

cale ilicită.

Conform pct. 10 din același Regulament, mijloacele financiare acumulate în Fond

sunt destinate plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă

autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților de

despăgubiri pentru avarierea sau distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces

dacă posesorul (utilizatorul) autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu a

respect st obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau

autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

Totodată, reieșind din prevederile pct. 11 și 12 din Regulamentul nominalizat, dacă

posesorul autovehiculului care a provocat accidentul nu a îndeplinit obligația de a încheia

contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, din mijloacele Fondului

5

se acordă persoanelor prejudiciate despăgubiri atât pentru daune materiale, cât și pentru

vătămări corporale sau deces. Cuantumul prejudiciului suferit de persoanele păgubite prin

accidente de autovehicule se stabilește în strictă conformitate cu prevederile Legii nr. 414

din 22 decembrie 2006 „Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule” și actele emise în acest sens.

Potrivit pct. 16 și pct. 17 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor

străzii nr. 19/11 din 09 aprilie 2009, persoanele fizice și juridice, care consideră că au

dreptul să beneficieze de despăgubiri din Fond, vor depune o cerere de despăgubire la

sediul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule. Cererea de despăgubire va fi

însoțită în mod obligatoriu de documentele care se întocmesc în cazul accidentelor de

autovehicule și sunt prevăzute la art. 21 alin. (3) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, din care să

rezulte, după caz, că autorul accidentului a rămas neidentificat sau că posesorul

autovehiculului vinovat de producerea acestuia nu deținea poliță de asigurare obligatorie

de răspundere civilă auto internă la data evenimentului.

Reieșind din prevederile pct. 18 din același Regulament, gestionarea dosarelor de

daună, pentru care urmează să se plătească despăgubiri din mijloacele Fondului, se face de

către Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule în condițiile Legii cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Din dispozițiile pct. 32 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor

străzii, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule, în care

autovehiculul și/sau autorul accidentului au rămas neidentificați sau posesorul

(utilizatorul) autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă

auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită la data producerii accidentului,

se exercită față de Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule.

Conform pct. 34 și 35 lit. a) din Regulamentul sus-vizat, după plata despăgubirilor de

asigurare Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule se subrogă în drepturile

persoanelor prejudiciate. Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule poate înainta,

în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de persoanele

răspunzătoare de prejudiciu și, după caz, pentru cheltuielile legate de instrumentarea și

lichidarea pretențiilor de despăgubire, asupra persoanei sau persoanelor răspunzătoare

pentru repararea prejudiciului, în cazul accidentelor în care posesorul (utilizatorul)

autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă

sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită.

Potrivit pct. 36 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor străzii,

persoana sau persoanele răspunzătoare pentru cauzarea prejudiciului au obligația să

ramburseze în Fond despăgubirea achitată persoanei păgubite, inclusiv să ramburseze

Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și cheltuielile legale de instrumentarea

și lichidarea pretențiilor de despăgubire.

Prin urmare, raportând prevederile legale citate supra la cazul speței, rezultă că

persoana păgubită prin accident, pe teritoriul Republicii Moldova, de autovehiculul în care

posesorul acestuia nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, poate

să-și exercite drepturile sale de compensare a prejudiciului cauzat nemijlocit față de Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule, creat în acest sens, care urmează să achite

respectivele despăgubiri din Fondul de protecție a victimelor străzii instituit în special

pentru astfel de situații.

6

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră drept eronată soluția primei instanțe,

menținută fără modificări de către instanța de apel, privind admiterea acțiunii, cu

dispunerea încasării directe din contul recurentei-pârâte Roșioru Iulia în beneficiul lui

Bobitco Veaceslav sumei de 7.984,93 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat acestuia

în rezultatul deteriorării automobilului său de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare

XXXXX în accidentul rutier din 15 noiembrie 2014, or, legislația în vigoare expres

stipulează că anume Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule este responsabil și

competent în ce privește compensarea persoanelor păgubite despăgubirile de asigurare

cauzate prin accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația

de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, din Fondul de protecție a victimelor

străzii, pe care Biroul îl administrează și-l utilizează în acest sens.

Astfel, nu poate fi reținută concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare

precum că din dispozițiile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă

pentru pagube produse de autovehicule și ale Regulamentului privind Fondul de protecție

a victimelor străzii, rezultă că persoana păgubită este îndreptățită să-și înainteze pretențiile

fie față de Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule, fie direct împotriva

persoanei care a comis prejudiciul, care la momentul evenimentului nu deținea poliță de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, aceasta fiind una abuzivă, venind în

contradicție cu actele normative în vigoare.

Or, în condițiile legii intimatul-pârât Bobitco Veaceslav urma să se adreseze cu cerere

privind achitarea despăgubirii de asigurare pretinse în acțiunea sa nemijlocit față de Biroul

Național al Asiguratorilor de Autovehicule, care gestionează și soluționează astfel de

categorii de dosare de daună, și nicidecum direct față de persoana vinovată de deteriorarea

automobilului său în accidentului rutier din 15 noiembrie 2014 – Roșioru Iulia.

În conformitate cu art. 59 alin. (1) CPC, parte în proces (reclamant sau pârât) poate fi

orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect

al raportului material litigios.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că prezenta acțiune civilă este îndreptată împotriva

unui pârât necorespunzător, având în vedere faptul că legislația în vigoare expres

stipulează că responsabil de compensarea despăgubirilor de asigurare cauzate prin

accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare

obligatorie de răspundere civilă auto este anume Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule, fapt ce denotă că recurenta-reclamantă Roșioru Iulia nu este subiect al

raportului material litigios.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de către Iulia

Roșioru, casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 12 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate, fiind constatată în acest sens aprecierea

arbitrară a probelor și interpretarea eronată a legii, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de către Roșioru Iulia, casa decizia Curții de Apel Chișinău din 14

7

decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neântemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Roșioru Iulia.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată a lui Bobitco Veaceslav împotriva Iuliei Roșioru cu privire la

repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier, și se emite o nouă

hotărâre prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată a lui Bobitco Veaceslav împotriva Iuliei

Roșioru cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier, ca

neântemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

8