2ra-890/18 — repararea prejudiciului material cauzat in rezultatul accidentului rutier.

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Rîșcani: C. Vîrlan Dosarul nr. 2ra-890/18 Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai D E C I Z I E 06 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Dumitru Visternicean Dumitru Mardari Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către Roșioru Iulia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bobitco Veaceslav împotriva Iuliei Roșioru cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Roșioru Iulia și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017 c o n s t a t ă: La 06 martie 2015, Bobitco Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei Roșioru cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este deținătorul automobilului de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX. La 15 noiembrie 2014, în jurul orei 1300, automobilul său, parcat în fața blocului unde locuiește: str. XXXXX, a fost accidentat de automobilul de model Subaru Outback nr. de înmatriculare XXXXX, parcat alături de mijlocul său de transport, la volanul căruia se afla Roșioru Iulia, care a manifestat imprudență la trafic prin ignorarea prevederile pct. 41 alin. (2) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și anume în timpul deplasării cu spatele nu s-a asigurat că efectuează manevra în siguranță, a tamponat automobilul său, cauzându-i un prejudiciu material considerabil.

Mai mult ca atît, Roșioru Iulia după ciocnirea automobilului său, fără să-l notifice atât pe el, cât și organele de poliție, a părăsit locul accidentului, încălcând în așa mod prevederile pct. 12 alin. (1) lit. b) din Regulamentul circulației rutiere. De asemenea, Roșioru Iulia la momentul producerii accidentului nu dispunea de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto. Susține că la 17 noiembrie 2014 a sesizat Secția Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, care a 1 înregistrat cazul sub nr. 13341 în temeiul art. 229 alin. (3), art. 242 alin. (2), art. 243 Cod contravențional.

Indică reclamantul că la 11 decembrie 2014 s-a adresat centrului de expertiză independentă SRL „Exauto-Plus” privind evaluarea prejudiciului material cauzat în rezultatul deteriorării automobilului său de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX în accidentul rutier din 15 noiembrie 2014, pentru serviciile căreia a achitat suma de 350 de lei. Potrivit Raportului de evaluare a pagubei nr. 1765/12A din 18 decembrie 2014 întocmit de către SRL „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului material a fost apreciată în mărime de 7.984,93 de lei. Menționează că reieșind din procesele – verbale nr. MAI 02711818 și nr. MAI02711819 din 20 noeimbrie 2014 întocmite de către agentul constatator nr. 09305 din cadrul Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, vinovat de producerea accidentului rutier din 15 noiembrie 2014 a fost recunoscută Roșioru Iulia, conducătorul automobilului de model Subaru Outback nr. de înmatriculare XXXXX, care nu dispune de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto. Afirmă că la 22 decembrie 2014, întru soluționarea pe cale amiabilă a conflictului, a expediat în adresa Iuliei Roșioru somație, solicitînd achitarea benevolă a sumei de 7.984,93 lei cu titlu de prejudiciu cauzat în rezultatul deteriorării automobilului său în accidentul rutier produs la 15 noiembrie 2014 pe str. XXXXX, însă nu a primit nici un răspuns. Susține că mărimea prejudiciului material cauzat lui de către Roșioru Iulia constituie în total suma de 8.334,93 lei, formată din 7.984,93 lei prejudiciul material propriu-zis + 350 de lei costul expertizei.

Astfel, cere Bobitco Veaceslav încasarea din contul Iuliei Roșioru în beneficiul său sumei totale de 8.334,93 lei cu titlu de prejudiciu material. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, acțiunea a fost admisă și încasată din contul Iuliei Roșioru în beneficiul lui Bobitco Veaceslav suma de 8.334,93 lei cu titlu de prejudiciu material și 250,04 lei taxa de stat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, a fost respins apelul declarat de către Roșioru Iulia și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017. La 06 martie 2018, Roșioru Iulia a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului Roșioru Iulia a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, interpretând eronat normele de drept material.

Declară că deși instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au aplicat normele de drept material totuși greșit au ajuns la concluzia că Bobitco Veaceslav era în drept, prin prisma Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006, direct față de dânsa, în calitate de posesor al autovehiculului, care a provocat accidentul, și nu dispune de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, să înainteze pretenții privind repararea prejudiciului material cauzat în rezultatul deteriorării automobilului de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX în accidentul rutier din 15 noiembrie 2014, motivând prin faptul că anterior 2 intimatul-reclamant s-a adresat Biroului Național al Asigurărilor de Autovehicule întru compensarea respectivei despăgubiri, însă nu s-a soldat cu succes.

Or, în condițiile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006 și Regulamentului privind Fondul de protecție a victimelor străzii, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 19/11 din 09 aprilie 2009, în situația în care posesorul autovehiculului care a provocat accidentul nu are încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, anume Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule este responsabil de despăgubirea persoanelor prejudiciate, care se achită din Fondul de protecție a victimelor străzii, instituit în special în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, de autovehicule neidentificate și/sau obținute pe cale ilicită.

Respectiv, în speța dată în calitate de pîrît urma să figureze Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule și nicidecum ea. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 a fost expediată în adresa Iuliei Roșioru la 02 martie 2018 (f.d. 111), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurentă. În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Roșioru Iulia la 06 martie 2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege. La 06 aprilie 2017, în adresa lui Bobitco Veaceslav a fost expediată copia recursului declarat de către Roșioru Iulia, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 mai 2018, recursul declarat de către Roșioru Iulia a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Din suportul probatoriu prezent la actele cauzei rezultă că la 15 noiembrie 2014, în jurul orei 1300, în fața blocului din str. XXXXX, a avut loc un accident rutier cu implicarea automobilului de model Subaru Outback nr. de înmatriculare XXXXX, la volanul căruia se afla recurenta-pârâtă Roșioru Iulia, și automobilului de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX, ce aparține intimatului-reclamant Bobitco Veaceslav. Se reține că la 17 noiembrie 2014 Bobitco Veaceslav a sesizat organele de poliție, fapt ce rezultă din cererea acestuia și raportul agentului constătător din cadrul Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției nr. 13341 (f.d.

10, 15-17). 3 Din Raportul agentului constătător din cadrul Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției nr. RAP 01 095824 din 17 noiembrie 2014 „Cu privire la înregistrarea și evidența sesizărilor și a altor informații despre infracțiuni”, rezultă că, deplasându-se la fața locului pe adresa: str. XXXXX, s-a stabilit că automobilul de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Bobitco Veaceslav, se afla în parcarea blocului locativ, în stare deteriorată (f.d. 12). Din procesul-verbal de cercetare a locului accidentului din 17 noiembrie 2014 întocmit de către agentul constătător din cadrul Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliție, rezultă că automobilul de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX, avea deteriorări la aripa spate dreapta, bara de protecție spate dreapta și jantei roții spate dreapta (f.d. 12 verso-14). În baza demersului nr. DEM 01 094118 din 17 noiembrie 2014 întocmit de către agentul constatator din cadrul Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, în privința Iuliei Roșioru a fost intentat dosar contravențional în temeiul art. 229 alin. (3), art. 242 alin. (2) și art. 243 Cod contravențional (f.d. 8, 11 verso). Potrivit proceselor-verbale nr. MAI 02711818 și nr. MAI 02711819 din 20 noiembrie 2014 întocmite de către agentul constatator din cadrul Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun.

Chișinău a Inspectoratului General al Poliției, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscută Roșioru Iulia, care aflându-se la data de 15 noiembrie 2014, în jurul orelor 1200-1300, la volanul automobilului de model Subaru Outback nr. de înmatriculare XXXXX, pe adresa: str. XXXXX, în timpul deplasării cu spatele, fără a se asigura că efectuează manevra în siguranță, a tamponat automobilul de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX, ce aparține lui Bobitco Veaceslav, ca rezultat deteriorându-l considerabil (f.d. 10 verso-11). La fel, din procesele-verbale enunțate rezultă că conducătorul auto Roșioru Iulia la data comiterii accidentului nu deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, precum și a prăsit locul accidentului fără să-l anunțe pe Bobitco Veaceslav și organele competente despre cazul dat.

Prin decizia agentului constatator din cadrul Secției Supraveghere Transport și Circulație Rutieră a Direcției de Poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției din 20 noiembrie 2014, Roșioru Iulia în temeiul art. 242 alin. (2) Cod contravențional a fost sancționată cu amendă în mărime de 50 u.c., ceea ce constituie 1.000 de lei și 6 puncte de penalizare, iar în temeiul art. 229 alin. (3) Cod contravențional, a fost sancționată cu amendă în mărime de 10 u.c., ceea ce constituie 200 de lei și 2 puncte de penalizare. Ține de menționat faptul că potrivit Raportului de evaluare a pagubei nr. 1765/12A din 18 decembrie 2014 întocmit de către „Exauto-Plus”, valoarea prejudiciului cauzat lui Bobitco Veaceslav, proprietarul automobilului de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX, constituie 7.984,93 de lei (f.d.

20-23). Se reține că la 22 decembrie 2014, intimatul-reclamant Bobitco Veaceslav s-a adresat cu cerere prealabilă către Roșioru Iulia privind achitarea benevolă a sumei de 7.984,93 de lei cu titlu de prejudiciu material (f.d. 24-25), iar la 09 martie 2015 a depus cererea de chemare în judecată înaintată direct împotriva acesteia.

4 Conform art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006, drepturile persoanei păgubite prin accident de autovehicul în care autorul și/sau autovehiculul au rămas neidentificați sau posesorul autovehiculului nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se exercită față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, iar despăgubirile se achită în conformitate cu art. 14. În acest caz, drepturile și obligațiile privind dosarul de daune, constatarea pagubelor, stabilirea și plata despăgubirilor, prevăzute de prezenta lege pentru asigurător, se vor atribui și Biroului Naționale al Asigurătorilor de Autovehicule.

Potrivit art. 31 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, una din atribuțiile principale ale Biroului Național este să administreze și să utilizeze mijloacele Fondului de protecție a victimelor străzii și cele ale Fondului de compensare, constituite conform prezentei legi. Reieșind din art. 33 alin. (1), (3), (4) și (8) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, Fondul de protecție a victimelor străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, de autovehicule neidentificate și/sau obținute pe cale ilicită.

Fondul de protecție a victimelor străzii este destinat plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților de despăgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces dacă posesorul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu a respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită. Fondul de protecție a victimelor străzii se administrează și se utilizează de către Biroul Național, potrivit actelor normative ale autorității de supraveghere, emise în acest sens. Cheltuielile de constituire, administrare și utilizare a mijloacelor fondului se vor acoperi din disponibilitățile lui.

În vederea recuperării sumelor cheltuite din Fondul de protecție a victimelor străzii, Biroul Național poate înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de persoanele răspunzătoare de prejudiciu. Ține de menționat faptul, că prevederi similare se conțin și în Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor străzii, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 19/11 din 09 aprilie 2009. Astfel, potrivit pct. 2 din Regulamentul enunțat, Fondul de protecție a victimelor străzii se instituie în vederea protejării persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie a răspunderii civile pentru pagube produse de autovehicule și de autovehicule neidentificate și/sau obținute pe cale ilicită.

Conform pct. 10 din același Regulament, mijloacele financiare acumulate în Fond sunt destinate plăților de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces dacă autovehiculul sau autorul accidentului a rămas neidentificat, precum și plăților de despăgubiri pentru avarierea sau distrugerea de bunuri și vătămări corporale sau deces dacă posesorul (utilizatorul) autovehiculului răspunzător de producerea accidentului nu a respect st obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită. Totodată, reieșind din prevederile pct. 11 și 12 din Regulamentul nominalizat, dacă posesorul autovehiculului care a provocat accidentul nu a îndeplinit obligația de a încheia contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, din mijloacele Fondului 5 se acordă persoanelor prejudiciate despăgubiri atât pentru daune materiale, cât și pentru vătămări corporale sau deces.

Cuantumul prejudiciului suferit de persoanele păgubite prin accidente de autovehicule se stabilește în strictă conformitate cu prevederile Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 „Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule” și actele emise în acest sens. Potrivit pct. 16 și pct. 17 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor străzii nr. 19/11 din 09 aprilie 2009, persoanele fizice și juridice, care consideră că au dreptul să beneficieze de despăgubiri din Fond, vor depune o cerere de despăgubire la sediul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule.

Cererea de despăgubire va fi însoțită în mod obligatoriu de documentele care se întocmesc în cazul accidentelor de autovehicule și sunt prevăzute la art. 21 alin. (3) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, din care să rezulte, după caz, că autorul accidentului a rămas neidentificat sau că posesorul autovehiculului vinovat de producerea acestuia nu deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă la data evenimentului. Reieșind din prevederile pct. 18 din același Regulament, gestionarea dosarelor de daună, pentru care urmează să se plătească despăgubiri din mijloacele Fondului, se face de către Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule în condițiile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Din dispozițiile pct. 32 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor străzii, drepturile persoanelor păgubite prin accidente de autovehicule, în care autovehiculul și/sau autorul accidentului au rămas neidentificați sau posesorul (utilizatorul) autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită la data producerii accidentului, se exercită față de Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule. Conform pct. 34 și 35 lit. a) din Regulamentul sus-vizat, după plata despăgubirilor de asigurare Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate.

Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule poate înainta, în limitele despăgubirii de asigurare achitate, acțiune de regres față de persoanele răspunzătoare de prejudiciu și, după caz, pentru cheltuielile legate de instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire, asupra persoanei sau persoanelor răspunzătoare pentru repararea prejudiciului, în cazul accidentelor în care posesorul (utilizatorul) autovehiculului nu deține poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă sau autovehiculul a fost obținut pe cale ilicită. Potrivit pct. 36 din Regulamentul privind Fondul de protecție a victimelor străzii, persoana sau persoanele răspunzătoare pentru cauzarea prejudiciului au obligația să ramburseze în Fond despăgubirea achitată persoanei păgubite, inclusiv să ramburseze Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule și cheltuielile legale de instrumentarea și lichidarea pretențiilor de despăgubire.

Prin urmare, raportând prevederile legale citate supra la cazul speței, rezultă că persoana păgubită prin accident, pe teritoriul Republicii Moldova, de autovehiculul în care posesorul acestuia nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, poate să-și exercite drepturile sale de compensare a prejudiciului cauzat nemijlocit față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, creat în acest sens, care urmează să achite respectivele despăgubiri din Fondul de protecție a victimelor străzii instituit în special pentru astfel de situații.

6 În circumstanțele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră drept eronată soluția primei instanțe, menținută fără modificări de către instanța de apel, privind admiterea acțiunii, cu dispunerea încasării directe din contul recurentei-pârâte Roșioru Iulia în beneficiul lui Bobitco Veaceslav sumei de 7.984,93 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat acestuia în rezultatul deteriorării automobilului său de model Lexus GS300 nr. de înmatriculare XXXXX în accidentul rutier din 15 noiembrie 2014, or, legislația în vigoare expres stipulează că anume Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule este responsabil și competent în ce privește compensarea persoanelor păgubite despăgubirile de asigurare cauzate prin accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, din Fondul de protecție a victimelor străzii, pe care Biroul îl administrează și-l utilizează în acest sens.

Astfel, nu poate fi reținută concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că din dispozițiile Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule și ale Regulamentului privind Fondul de protecție a victimelor străzii, rezultă că persoana păgubită este îndreptățită să-și înainteze pretențiile fie față de Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule, fie direct împotriva persoanei care a comis prejudiciul, care la momentul evenimentului nu deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, aceasta fiind una abuzivă, venind în contradicție cu actele normative în vigoare.

Or, în condițiile legii intimatul-pârât Bobitco Veaceslav urma să se adreseze cu cerere privind achitarea despăgubirii de asigurare pretinse în acțiunea sa nemijlocit față de Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule, care gestionează și soluționează astfel de categorii de dosare de daună, și nicidecum direct față de persoana vinovată de deteriorarea automobilului său în accidentului rutier din 15 noiembrie 2014 – Roșioru Iulia. În conformitate cu art. 59 alin. (1) CPC, parte în proces (reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prezenta acțiune civilă este îndreptată împotriva unui pârât necorespunzător, având în vedere faptul că legislația în vigoare expres stipulează că responsabil de compensarea despăgubirilor de asigurare cauzate prin accidente produse de autovehicule ai căror posesori nu au respectat obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto este anume Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule, fapt ce denotă că recurenta-reclamantă Roșioru Iulia nu este subiect al raportului material litigios.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de către Iulia Roșioru, casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 12 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate, fiind constatată în acest sens aprecierea arbitrară a probelor și interpretarea eronată a legii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Roșioru Iulia, casa decizia Curții de Apel Chișinău din 14 7 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neântemeiată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Roșioru Iulia.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 mai 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bobitco Veaceslav împotriva Iuliei Roșioru cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier, și se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată a lui Bobitco Veaceslav împotriva Iuliei Roșioru cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier, ca neântemeiată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Dumitru Visternicean Dumitru Mardari Nicolae Craiu Mariana Pitic 8