2r-444/18 — incasarea prejudiciului material si moral

prima instanță: V. Cupcea dosarul nr. 2r-444/18

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

D E C I Z I E

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Victor Burduh, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către reprezentantul lui Ion Sălcuțan, avocatul

Oleg Spînu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Sălcuțan împotriva lui

Ilie Duminică și lui Mihail Corolețchi, intervenient accesoriu Globa Ion cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017 prin care a

fost restituit apelul declarat de către Ion Sălcuțan împotriva hotărârii Judecătoriei

Orhei din 05 iulie 2017,

c o n s t a t ă:

La 16 martie 2015 Ion Sălcuțan a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Ilie Duminică și lui Mihail Corolețchi, intervenient accesoriu Ion Globa cu privire

la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, intenționând să procure un

automobil, la data de 15 august 2009, s-a deplasat împreună cu fratele său și cu Țurcan

Constantin, la piața auto din mun. Chișinău, unde a găsit un automobil de model

„Wolkswagen Golf 3”, cu numărul de înmatriculare ORBD 101 și s-a înțeles cu

proprietarul automobilului să-l procure.

A menționat că în scopul procurării automobilului, la notar a întocmit o procură

în privința mijlocului de transport de model „Wolkswagen Golf 3”, cu n/î OR BD 101

și a achitat suma de 4 000 euro vânzătorului Ion Globa.

A indicat că până în anul 2012 s-a folosit de automobile, iar în luna iunie 2012 i-

a cerut fostului proprietar întocmirea unei procuri generale pentru a putea vinde

automobilul, pe care pârâtul Mihail Corolețchii a întocmit-o la data de 23 iunie 2012.

A susținut reclamantul că la data de 30 iulie 2012, adresându-se la poliția rutieră

pentru a înregistra automobilul, a aflat că asupra acestuia este aplicat sechestru de către

Judecătoria Orhei din anul 2009 și automobilul a fost ridicat de către executorul

judecătoresc Olga Untura.

A afirmat că în urma studierii actelor de ridicare a automobilului și de aplicare a

sechestrului a stabilit că, la data de 15 septembrie 2009, prin ordonanța nr. 2p/o-

584/2009, emisă de Judecătoria Orhei, a fost aplicat sechestru asupra automobilul de

model „Wolkswagen Golf 3”, cu n/î ORBD 101.

A declarat că în privința faptului dat a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție

Buiucani, mun. Chișinău, fiind pornită o cauză penală la data de 09 ianuarie 2013,

conform art. 190 alin. (4) Cod penal, și anume pe faptul că, Ilie Duminică și Mihail

1

Corolețchi, prin înșelăciune și abuz de încredere, au însușit de la Ion Sălcuțan suma de

3 550 euro.

A indicat reclamantul că în temeiul plângerii indicate, Procuratura Buiucani, a

constatat că, acțiunile lui Ilie Duminică și Mihail Corolețchi nu întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (4) Cod penal, lipsind latura obiectivă și

subiectivă a infracțiunii, deoarece nu s-a constatat faptul că, aceștia au avut scop de a

însuși de la Ion Sălcuțan suma de 3 550 euro, fapt confirmat prin aceea că, Ion

Salcuțan a utilizat automobilul o perioadă destul de îndelungată de la momentul

procurării acestuia și reclamantul a fost informat de Ilie Duminică, iar mai apoi și de

Mihail Corolețchi despre faptul că, a fost pus sechestru pe automobil și a acceptat ca,

pe automobil să fie perfectată procură, achitând lui Mihail Corolețchi 500 de lei.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor înaintate la data de 10 decembrie 2015,

reclamantul a solicitat, pe lângă pretențiile inițiale, și încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 10 000 de lei, precum și cheltuielile de achitare a taxei de

stat.

Solicită încasarea în mod solidar din contul pârâților Ilie Duminică și Mihail

Corolețchi în beneficiul sau a sumei de 4000 euro cu titlu de prejudiciului material, a

sumei de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 10 000 de lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică și a sumei de 150 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată pentru achitarea taxei de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 05 iulie 2017 acțiunea a fost respinsă.

La 25 iulie 2017 reprezentantul lui Ion Sălcuțan, avocatul Oleg Spînu, a declarat

apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 05 iulie 2017.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 nu a fost dat curs

cererii de apel depuse de către reprezentantul lui Ion Sălcuțan, avocatul Oleg Spînu și a

fost acordat apelantului termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii pentru

lichidarea neajunsurilor și anume să prezinte cererea de apel motivată și dovada de

achitare a taxei de stat în sumă de 1687,50 de lei, concomitent comunicându-i despre

posibilitatea restituirii apelului în cazul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017 a fost restituită

cererea de apel depusă de către reprezentantul lui Ion Sălcuțan, avocatul Oleg Spînu,

cu toate înscrisurile anexate la aceasta, pe motiv că nu s-a conformat indicațiilor

obligatorii stabilite prin încheierea din 02 noiembrie 2017.

La 23 ianuarie 2018 reprezentantul lui Ion Sălcuțan, avocatul Oleg Spînu, a depus

cerere de apel motivată împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 05 iulie 2017,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2018 a fost restituit ca

depus în afara termenului legal apelul declarat de către reprezentantul lui Ion Sălcuțan,

avocatul Oleg Spînu.

La data de 17 aprilie 2018 reprezentantul lui Ion Sălcuțan, avocatul Oleg Spînu, a

declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierii recurate cu restituirea pricinii

spre rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că încheierea contestată este neîntemeiată și

ilegală, deoarece la adoptarea acesteia instanța de apel a aplicat eronat normele de

drept procedural.

2

A susținut că nu a recepționat citația și nici încheierea Curții de Apel Chișinău din

02 noiembrie 2017.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este declarat în termen, având în vedere faptul că,

materialele dosarului atestă că, copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 07

decembrie 2017 a fost expediată în adresa recurentului, fapt confirmat prin copia

scrisorile de însoțire (f.d.191), însă materialele dosarului nu conțin date cu privire la

recepționarea acesteia de către ultimul.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

recurate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că, nefiind de acord cu hotărârea

Judecătoriei Orhei din 05 iulie 2017, la data de 25 iulie 2017 reprezentantul lui Ion

Sălcuțan, avocatul Oleg Spînu, a contesta-o cu apel nemotivat.

Ca urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 nu a

fost dat curs cererii de apel depuse de către reprezentantul lui Ion Sălcuțan, avocatul

Oleg Spînu și a fost acordat apelantului termen de 10 zile din momentul recepționării

încheierii pentru lichidarea neajunsurilor și anume să prezinte cererea de apel motivată

și dovada de achitare a taxei de stat în sumă de 1687,50 de lei, concomitent

comunicându-i despre posibilitatea restituirii apelului în cazul neîndeplinirii

indicațiilor instanței de apel.

Din materialele dosarului rezultă că, copia încheierii Curții de Apel Chișinău din

02 noiembrie 2017 și citația prin care a fost înștiințat despre data, ora și locul ședinței

de judecată stabilite pentru soluționarea de către instanța de apel a chestiunii de

primire a cererii de apel a fost recepționată de către reprezentantul lui Ion Sălcuțan,

avocatul Oleg Spînu, prin intermediul poștei electronice la data de 26 noiembrie 2017,

ora 12:59 (f.d.184). Însă acesta nu s-a conformat încheierii și nu a înlăturat

neajunsurile impuse în termenul stabilit.

Urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017 a fost

restituit apelul declarat de către Ion Sălcuțan, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Oleg Spînu, cu toate înscrisurile anexate la acesta pe motivul neîndeplinirii în

termen a indicațiilor instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368

alin.(1) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea de apel dacă apelantul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. art.368

alin.(1) Cod de procedură civilă.

3

Conform art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata

taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 364 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat

în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Având la bază prevederile normei de drept procedural citate și circumstanțele

pricinii probate prin materialele anexate la dosar, Colegiul menționează că instanța de

apel corect a restituit cererea de apel declarată de către Ion Sălcuțan, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Oleg Spînu.

La caz, Colegiul reiterează că, potrivit art.100 alin.(1) Cod de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc la adresa electronică indicată în cererea

de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Totodată, potrivit art. 105 alin. (1) Cod de procedură civilă, citația și înștiințarea

se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită

de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în

partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței.

Alin. (11) art. 105 Cod de procedură civilă, prevede că, citația sau înștiințarea se

expediază autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin

intermediul programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin orice mijloc de

comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte.

Instanța de recurs consideră oportun de a menționa că potrivit dispozițiilor art.14,

16 Cod de procedură civilă în lumina interpretărilor date de CtEDO principiului

preeminenței dreptului, actele de dispoziție judecătorească, în speță, încheierea

judecătorească potrivit căreia s-a instituit obligația de a prezenta cererea de apel

întocmită în conformitate cu exigențele Legii, este obligatorie atât pentru participanții

la proces, cât și instanței de judecată, care a emis actul în cauză, obligație care se

regăsește și în principiile fundamentale a procesului civil, art.9, 26 Cod de procedură

civilă, neexecutare a căreia afectează atât aparențele de imparțialitatea obiectivă a

instanței, cât și cele de echitate a procesului judiciar.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Adminsitrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că prin restituirea cererii de apel apelantului – recurent nu i s-a

îngrădit accesul liber la justiție protejat de art. 6 din Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece reprezentantul lui Ion

Sălcuțan, avocatul Oleg Spînu, era obligat să se folosească cu bună credință de

drepturile sale procedurale și să întreprindă toate măsurile necesare în vederea

respectării indicațiilor date de instanța de apel.

Totodată, instanța de recurs menționează că principiul disponibilității

participanților la proces de a se folosi cu bună-credință de drepturile procedurale

stabilite la art. 61 Cod de procedură civilă, este afectat în pricină în condițiile în care

pe parcursul unei perioade îndelungate din data depunerii cererii de apel la 26 iulie

4

2017 până la data ședinței judiciare, apelantul cât și avocatul acestuia cunoscând

despre obligativitatea prezentării apelului motivat, nu au luat cunoștință cu materialele

pricinii în vederea familiarizării cu motivele abordate de instanță la emiterea hotărârii,

obligație ce aparține acestora potrivit Legii procedurale și a prezentat cererea de apel

motivată și dovada de achitare a taxei de stat în termenul stabilit.

În această ordine de idei Colegiul relevă că termenul de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței, trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte, în

conformitate cu art.110 Cod de procedură civilă, iar dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător), în conformitate cu art.113 alin.(1) Cod de

procedură civilă.

Colegiul reține că în conformitate cu art. 10 Cod de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,

care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neândeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă

a unui drept procedural.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul

recurentului sunt neântemeiate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către reprezentantul lui Ion Sălcuțan, avocatul

Oleg Spînu.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Sălcuțan împotriva lui Ilie Duminică

și lui Mihail Corolețchi, intervenient accesoriu Ion Globa cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

5