2r-461/18 — repararea prejudiciului moral si material cauzat prin actiunile organului de urmarire penala

dosarul nr. 2r-461/18

prima instanță: Judecătoria Cahul (sediul Central)

Judecător: E.Bancov

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul

Judecători: V.Movilă, E.Dvurecenschii, N.Veleva

D E C I Z I E

6 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Bondarenco Igor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat, prin acțiunile organului de urmărire penală și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 2 aprilie 2018, prin care

nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Procuratura Generală a Republicii

Moldova

c o n s t a t ă:

La 12 octombrie 2017 Bondarenco Igor a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat,

prin acțiunile organului de urmărire penală și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 7 aprilie 2016 Procuratura

raionului Cahul a intentat în privința lui, urmărirea penală în cauza penală nr.

1

2016158012, în baza indicilor infracțiunii prevăzută de art. 1661 alin. (1) Cod

penal.

A precizat că temei pentru începerea urmăririi penale a servit faptul că la 23

martie 2016 în registrul nr. 1 al Procuraturii raionului Cahul, a fost înregistrată sub

nr. 20, pentru examinare conform art. 274 CPP, plângerea lui Jantîc Ruslan, care

solicită luarea măsurilor precum că la 19 martie 2016 aproximativ la ora 15.00,

aflându-se la serviciu în Punctul de trecere a frontierei de stat ,,Giurgiulești-

Galați” a fost numit cu cuvinte necenzurate, apoi fiind îmbrâncit, înjosindu-i astfel

demnitatea.

Reclamantul a menționat că la 25 aprilie 2016 a fost recunoscut în calitate

de bănuit, în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 1661 Cod penal, precum și

audiat în această calitate.

Bondarenco Igor a susținut că pentru a-i fi prezentate interesele sale, în

cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală, a încheiat contract de asistență

juridică cu avocatul, Boghian Andrei.

Așadar, luând în considerare că acțiunile sale nu întruneau elementele

infracțiunii, la 12 iulie 2016, prin ordonanța procurorului în Procuratura raionului

Cahul, a fost dispusă scoaterea sa de sub urmărire penală și clasarea procesului

penal.

A relatat că în urma acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere din

organul de urmărire penală, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor

procedurale și materiale în cadrul urmăriri penale, deoarece nu a fost efectuată

examinarea în ordinea art. 274 CPP, a plângerii lui Jantîc Ruslan, ba mai mult, că

în ordonanța de clasare a procesului penal procurorul indică implicit, că însăși

Jantîc Ruslan susține că în urma acestui incident el nu a primit careva leziuni

corporale, i-a fost cauzat atât prejudiciu material, cât și prejudiciu moral.

Reclamantul referitor la repararea prejudiciului material a menționat că

acesta reiese din participarea la acțiunile de urmărire penală pentru demonstrarea

nevinovăției sale în rezultatul căruia a fost nevoit să încheie un contract de

asistență juridică cu avocatul Boghian Andrei în sumă de 5 000 lei. Iar, privind

repararea prejudiciului moral invocă că, a suferit din cauza încălcării drepturilor

sale, din cauza neliniștii, nedreptății, retrăirilor, depresiei, insomniei. Totodată,

despre bănuirea înaintată au aflat prietenii și a fost afectată familia, care a avut de

suferit moral. Mai mult ca atât, i-a fost defăimată reputația profesională.

Totodată a remarcat, că stresul provocat și starea de frustrare, defăimarea

reputației profesionale, încălcarea drepturilor sale, nu pot fi compensate doar prin

faptul că a fost încetată urmărirea penală sau printr-o simplă constatare.

Suferințele fizice și psihice, provocate în rezultatul efectuării urmăririi penale în

privința sa, încălcării drepturilor sale, sunt estimate la suma de 100 000 lei, care

solicită a fi încasate din bugetul de stat.

Bondarenco Igor solicită încasarea de la bugetul de stat suma de 5 000 lei cu

titlu de prejudiciu material și suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul (sediul Centru) din 21 februarie 2018, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Bondarenco Igor. S-a încasat de la bugetul

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției suma de 5 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 500 lei. (f.d. 58-60)

La 12 martie 2018 Procuratura Generală a depus cerere de apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Cahul (sediul Centru) din 21 februarie 2018, solicitând

admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii. (f.d. 66)

Tot la 12 martie 2018 Ministerul Justiției a depus cerere de apel nemotivată,

solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d. 67-71)

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 2 aprilie 2018, nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de Procuratura Generală și Ministerul Justiției,

comunicându-le apelanților despre necesitatea prezentării cererii de apel cu

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, stabilindu-le

un termen de 20 zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză.

Totodată, le-a fost explicat apelanților că, în caz de neîndeplinire în termenul

stabilit a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi restituită. (f.d. 79)

La 20 aprilie 2018 (dată indicată pe plic) Ministerul Justiției a depus cerere

de apel motivată. (f.d. 81-85)

La 25 aprilie 2018 Procuratura Generală a depus cerere de recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Cahul din 2 aprilie 2018, solicitând admiterea acestuia,

casarea încheierii instanței de apel în partea ce ține de cererea de apel declarată de

Procuratura Generală, cu remiterea cauzei la rejudecare pentru examinarea cererii

de apel.

În motivarea recursului a indicat că la 12 martie 2018 a depus cerere de

apel, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d. 66)

Astfel, consideră că încheierea dată de instanța de apel este neîntemeiată,

aceasta deoarece în cererea de apel declarată la 12 martie 2018 sunt indicate

motivele de fapt și de drept a apelului (art. 364-365 CPC), cu indicarea tuturor

circumstanțelor, iar instanța de apel nu a avut temeiuri legale de a nu da curs

cererii de apel, încălcând normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva încheierii instanței de apel din 2 aprilie 2018

la 25 aprilie 2018, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

3

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea parțială a

încheierii instanței de apel și restituirea cauzei la instanța de apel din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema

soluționată prin încheierea casată.

Conform art. 365 alin. (1) CPC, în cererea de apel se indică: a) instanța

căreia îi este adresat apelul; b) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul

apelantului, calitatea lui procedurală; c) hotărârea atacată, instanța care a emis-o,

completul de judecată, data emiterii; d) motivele de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelul; e) probele invocate în susținerea apelului; f) solicitarea

apelantului; g) numele și domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citați în apel; h)

documentele ce se anexează.

Potrivit art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile

prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat,

instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o

încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

După cum se constată la caz, Procuratura Generală la 12 martie 2018 a depus

cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul (sediul Centru) din 21

februarie 2018, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d. 66)

Este cert și faptul că în cererea de apel declarată de Procuratura Generală au

fost indicate motivele de fapt și de drept ale apelului, invocând dezacordul cu

hotărârea emisă în cauză.(f.d. 66-față-verso)

La fel, la 12 martie 2018 Ministerul Justiției a depus cerere de apel

nemotivată, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d. 67-71)

Însă, prin încheierea din 2 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, în temeiul art.

365 alin. (1) lit. d) și 368 alin. (1) CPC, nu s-a dat curs cererilor de apel depuse de

Procuratura Generală și Ministerul Justiției, comunicându-le apelanților despre

necesitatea prezentării cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe

care se întemeiază apelul, stabilindu-le un termen de 20 zile din momentul primirii

copiei de pe încheierea în cauză. Totodată, le-a fost explicat apelanților că, în caz

de neîndeplinire în termenul stabilit a indicațiilor din prezenta încheiere, cererea de

apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate va fi

restituită. (f.d. 79)

Astfel, Ministerul Justiției conformându-se încheierii din 2 aprilie 2018 la 20

aprilie 2018 (dată indicată pe plic) a lichidat neajunsul și a depus cerere de apel

motivată. (f.d. 81-85)

4

Cu toate acestea, din conținutul apelului declarat de Procuratura Generală

rezultă că acesta a fost depus cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelul în condițiile art. 365 alin. (1) lit. d) CPC, fără ca aceasta să-și

rezerve dreptul de a depune o cererea de apel suplimentară, fapt menționat de

recurent. (f.d. 66)

În această ordine de idei, se constată că instanța de apel prin încheierea

Curții de Apel Cahul din 2 aprilie 2018, nu a dat curs și cererii de apel depusă de

Procuratura Generală, pe motiv că acesta nu este motivat.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție conchide, însă, că încheierea instanței de apel din 2 aprilie 2018 în

partea ce vizează Procuratura Generală este una greșită, care nu poate fi menținută.

În asemenea împrejurări și reieșind din constatările enunțate, instanța de

recurs reiterează că Procuratura Generală a depus cererea de apel cu indicarea

motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, iar emiterea unei

încheieri de a nu da curs cererii de apel fără a indica clar care anume motive de

fapt și de drept nu au fost indicate în cererea de apel și care probe urmează a fi

prezentate instanței de apel, constituie o încălcare certă a procedurii examinării

apelului și poate condiționa îngrădirea nejustificată a dreptului subiecților la un

proces echitabil.

Sub acest aspect, la caz fiind prezente încălcări de procedură ce afectează

însăși substanța dreptului părților la un proces echitabil, încheierea recurată

urmează a fi casată în partea recurată, or, menținerea acesteia, în condițiile

enunțate, ar constitui o încălcare a dreptului Procuraturii Generale de a dispune de

drepturile sale procedurale în condițiile normelor în vigoare, care sunt garantate și

de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

precum și îngrădirea accesului la justiție.

Se impune de subliniat la acest capitol și faptul că dreptul de acces la un

tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute

în Convenție (CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982).

Or, cum drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și

reală, iar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe

de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la

justiție (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

Astfel, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea

pricinii „în mod echitabil”.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a stabilit în

mod cert încălcarea normelor de drept procedural de către instanța de apel la

emiterea încheierii din 2 aprilie 2018, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Procuratura Generală, a casa parțial încheierea Curții de Apel

Cahul din 2 aprilie 2018, în partea ce vizează Procuratura Generală și a restitui

cauza la rejudecare în instanța de apel, pentru judecarea apelului în fond.

5

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul Civil, comercial și

de Contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Procuratura Generală.

Se casează parțial încheierea Curții de Apel Cahul din 2 aprilie 2018, în

partea ce vizează Procuratura Generală, adoptată în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de către Bondarenco Igor împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat, prin acțiunile organului de

urmărire penală și compensarea cheltuielilor de judecată, prin care nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu

restituirea cauzei la Curtea de Apel Cahul, pentru judecarea apelului în fond.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

6