3ra-658/18 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-658/18 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 3ra-658/18
prima instanță: Judecătoria Centru, mun.Chișinău
Judecător: Gr. Manoli
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N.vascan, V.Clima, E.Palanciuc
Î N C H E I E R E
30 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Iuliana Oprea
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată ,,Iunitex”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Iunitex” împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient
accesoriu SRL ,,Nisa-T” cu privire la anularea actelor administrative,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Iunitex” și s-a menținut
hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 septembrie 2016
c o n s t a t ă :
La 6 mai 2016 SRL ,,Iunitex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu SRL ,,Nisa-T” cu privire la anularea
actelor administrative.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat că SRL „Nisa-T” deține cu
titlu de proprietate un teren cu suprafața de 0,051 ha, situat în XXXX, XXXX, cu nr.
cadastral XXXX, pe care este amplasat un Centru Comercial.
SRL ,,Iunitex” susține că lucrările de edificare a Centrului Comercial au fost
efectuate de SRL „Nisa-T” în baza certificatului de urbanism nr. 588/07 din 10
octombrie 2007 și autorizației de construire nr. 70 din 12 februarie 2008, iar lucrările
de construcție au fost recepționate prin procesul-verbal de recepție la terminarea
lucrărilor nr. 3 din 7 iunie 2010 și procesul-verbal de recepție finală nr. 628 din 9
august 2010.
În acest context menționează societatea că terenul proprietatea SRL „Nisa-T”
indicat supra este situat adiacent terenului cu nr. cadastral XXXX ce aparține SRL
„Iunitex”, pe care se desfășoară lucrări de construcție a unui Centru Comercial, care
sunt finanțate de SRL „A.B.C. Gurmandis”, în temeiul contractului de investiții nr. 1
din 3 iulie 2013.
1
Totodată, 25 februarie 2016 reprezentantul SRL „Nisa-T”, în cadrul unei ședințe
de judecată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Nisa-T”
împotriva Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului
municipal Chișinău, privind anularea actului de stabilire a liniilor roșii și a hotarelor
lotului de pământ calculate pentru stabilirea hotarelor terenului arendat din bd. Mircea
cel Bătrân 2, repartizat SRL „Iunitex”, a prezentat o serie de acte.
Reprezentantul reclamantei SRL „Iunitex” analizând actele prezentate, a constatat
că, nu toate dintre acestea sunt emise legal, iar aceste acte ar fi susceptibile de anulare
și anume, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 3 din 07 iunie 2010 și
procesul verbal de recepție finală nr. 628 din 09.08.2010, întocmite în privința
Centrului Comercial de pe strada XXXX, proprietatea SRL „Nisa-T”.
Entitatea juridică mai indică că lucrările de edificare a Centrului Comercial nu au
fost efectuate de SRL „Nisa-T” în conformitate cu certificatul de urbanism nr. 588/07
din 10.10.2007 și autorizația de construire nr. 70 din 12.02.2008.
Astfel, conform actelor care au stat la baza emiterii autorizației de construire,
inclusiv schiței de proiect, construcția trebuia să aibă altă configurație.
Prin urmare, lucrările de construcție efectuate de către SRL „Nisa-T” au deviat de
la condițiile indicate în certificatul de urbanism și autorizația de construcție.
SRL „Iunitex” notează că în autorizația de construire este indicat că executarea
lucrărilor de reconstrucție a imobilului cu edificarea nivelului doi trebuie să aibă loc în
limitele terenului privat, însă SRL „Nisa-T” a ridicat construcția chiar pe linia de hotar
dintre terenurile ce aparțin SRL „Iunitex” și SRL „Nisa-T” cu încălcarea condițiilor
din actele permisive și a legislației civile.
Așadar, suprafața și hotarele terenului cu nr. cadastral XXXX au fost modificate
începând cu data de 3 mai 1999, atunci când prin decizia Primăriei nr. 10/20-4 s-a
transmis în arendă SRL „Iunitex” terenul nominalizat.
În rezultat, hotarele terenului SRL „Iunitex” erau cunoscute de SRL „Nisa-T”,
însă aceasta intenționat a construit pe linia de hotar, încălcând drepturile și interesele
SRL „Iunitex”.
La 17 martie 2016 SRL „Iunitex” s-a adresat Primăriei și Consiliului mun.
Chișinău cu cerere prealabilă, solicitând anularea procesului-verbal de recepție finală
nr. 628 din 9 august 2010 a Centrului Comercial de pe strada XXXX, proprietate a
SRL „Nisa-T.
La 25 martie 2016 SRL „Iunitex” s-a adresat cu cerere prealabilă împotriva
Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, prin care a solicitat anularea procesului- verbal
de recepție la terminarea lucrărilor nr. 3 din 07 iunie 2010 a Centrului Comercial de pe
XXXX, însă prin răspunsul Preturii sectorului Ciocana a fost informată că, pretorul nu
are temei de anulare a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, iar
răspuns la cea de-a doua cerere nu a primit.
SRL „Iunitex” prin cererea de chemare în judecată solicită anularea procesului-
verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 3 din 07 iunie 2010 referitor la Centrul
Comercial de pe str. XXXX; anularea procesului-verbal de recepție finală nr. 628 din 9
august 2010 referitor la Centrul Comercial de pe strada XXXX proprietate a SRL
„Nisa-T”.
2
Prin hotărârea din 30 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost
respinsă cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Iunitex” împotriva Primăriei
mun. Chișinău, intervenient accesoriu SRL „Nisa-T” privind anularea actelor
administrative, ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție și a fost încasat
de la SRL „Iunitex” în beneficiul intervenientului accesoriu SRL „Nisa-T” cheltuielile
pentru asistența juridică suportate, în mărime de 6 000 lei.
La 20 octombrie 2016 SRL „Iunitex” a depus cerere de apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 septembrie 2016, solicitând admiterea
cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de
admitere a acțiunii reclamantei SRL „Iunitex”.
Prin decizia din 1 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de SRL ,,Iunitex” și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 30 septembrie 2016.
În susținerea concluziei care a format convingerea respingerii cererii de chemare
în judecată depusă de SRl ,,Iunitex”, instanțele judecătorești au reținut prevederile
Legii contenciosului administrativ nr. 7932-XIV din 10 februarie 2000, art. 25 CPC.
Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a
constatat că prima instanță corect a reținut argumentele reprezentantului
intervenientului accesoriu SRL „Nisa-T”, prin care acesta a solicitat respingerea
acțiunii, ca depusă cu omiterea termenului de prescripție, invocând că SRL „Iunitex” a
luat cunoștință cu procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 3 din 7 iunie
2010 referitor la Centrul Comercial de pe str. XXXX și procesul-verbal de recepție
finală nr. 628 din 9 august 2010 referitor la Centrul Comercial de pe strada XXXX,
proprietatea SRL „Nisa-T” până la 19 august 2014, iar ulterior le-a anexat cu titlu de
probă la cererea de recurs depusă împotriva încheierii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 19 august 2014, motiv din care acțiunea este depusă cu omiterea
termenului de prescripție.
Totodată Curtea de Apel Chișinău a evidențiat cu certitudine faptul că
reprezentantul apelantei SRL „Iunitex”, Iulia Deleu, anexând la cererea de recurs
depusă împotriva încheierii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 august 2014,
copiile procesului-verbal de recepție finală nr. 628 din 9 august 2010 și a procesului-
verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 3 din 7 iunie 2010, deținea actele
administrative nominalizate și incontestabil a luat cunoștință cu conținutul acestor acte
administrative.
Prin urmare, a fost apreciat critic argumentul reprezentantului apelantei SRL
„Iunitex”, Iulia Deleu precum că actele administrative contestate au fost anexate la
cererea de recurs de către un alt reprezentant al apelantei SRL „Iunitex”, or, după cum
a fost menționat supra pe copia cererii de recurs depusă de către reprezentantul
apelantei SRL „Iunitex”, Iulia Deleu împotriva încheierii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 19 august 2014, este aplicată semnătura reprezentantului apelantei SRL
„Iunitex”, Iulia Deleu care sunt identice, ca rezultat al analizei vizuale a acesteia și
ștampila apelantei persoanei juridice SRL „Iunitex”. Or, în asemenea circumstanță
instanța de apel reține că reprezentantul apelantei SRL „Iunitex”, Iulia Deleu, invocând
faptul că semnătura de pe cererea de recurs depusă împotriva încheierii judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 19 august 2014, nu este a sa, urma să probeze acest fapte,
inclusiv prin solicitarea unei expertize grafoscopice.
3
Sub un alt aspect, instanța de apel a conchis că, termenul de 30 de zile specificat
la alin. (1) art. 17 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie
2000, nu este aplicabil în cazul cererilor prealabile din 17 martie 2016 și din 25 martie
2016, în situația care conform materialelor dosarului este constatat incontestabil faptul
că reprezentantul apelantei SRL „Iunitex”, Iulia Deleu, deținea și cunoștea cu
certitudine conținutul actelor administrative contestate, încă din luna septembrie 2014,
fapt constatat inclusiv și prin decizia Colegiului civil și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău din 03.11.2014, anexată la materialele dosarului (f.d.44-44,
vol. I).
Mai mult, Colegiul a menționat că reprezentantul apelantei SRL „Iunitex” a depus
cererile prealabile din 17 martie 2016 și din 25 martie 2016 adresate Primăriei și
Consiliului mun. Chișinău privind anularea actelor administrative, pentru a-și prelungi
termenul de adresare în instanța de judecată cu respectiva cerere de chemare în
judecată.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță întemeiat a constatat că,
cererile prealabile au fost depuse la 17 martie 2016 și din 25 martie 2016 privind
anularea actelor administrative, cu omiterea termenului stabilit de legiuitor la art. 14
alin. (1) din Legea contenciosului administrative, și respective, cererea de chemare în
judecată a SRL „Iunitex” împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu
SRL „Nisa-T” privind anularea actelor administrative, este depusă cu încălcarea
termenului de prescripție.
În afară de aceasta, Colegiul a remarcat că SRL „Iunitex” nu a prezentat careva
probe care ar justifica omiterea termenului de prescripție, cu atât mai mult că
reprezentantul reclamantei SRL „Iunitex” atât în instanța de fond cît și în instanța de
apel nu a solicitat repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, iar
reprezentantul Primăriei mun. Chișinău în ședința instanței de apel și reprezentantul
intervenientului accesoriu SRL „Nisa-T” atît în instanța de fond cît și în instanța de
apel au solicitat respingerea ca tardivă a cererii de chemare în judecată.
La 27 decembrie 2017 SRL ,,Iunitex” a declarat recurs nemotivat, iar la 4 ianuarie
2018 a declarat recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei
noi hotărâri de admitere a acțiunii.
SRL ,,Iunitex” în susținerea recursului a reiterat motivele de fapt și de drept
invocate în cererea de apel.
De asemenea, și-a întemeiat cererea de recurs în baza art.432 alin. (1) și (2) CPC.
Recurenta a menționat că instanțele de judecată nu au luat în considerare motivele
invocate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, chiar dacă probele
anexate au fost suficiente pentru admiterea acțiunii.
În rezultat, instanțele nu s-au expus referitor la legalitatea proceselor-verbale la
terminarea lucrărilor și de recepție finală, deși probele anexate la acțiunea
demonstrează ilegalitatea acestor.
Mai mult, actele contestate au contribuit la executarea lucrărilor de construcție cu
grave abateri de la normele în construcție, consecințele cărora afectează grav dreptul
de proprietate a recurentului și a autorității publice.
Astfel, consideră că nu a omis termenul de prescripție, după cum susține
intervenientul accesoriu, or, acesta a prezentat oficial actele administrative contestate
în ședința de judecată din 25 februarie 2016, ceea ce ar însemna data comunicării
4
actului nemijlocit de către titularul acestor, fapt ce constituie temei pentru înaintarea
imediată a cererilor prealabile.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
După cum rezultă din actele cauzei copia decizie instanței de apel din 1 noiembrie
2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților, inclusiv și în adresa
recurentei SRL ,,Iunitex” la 12 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de
însoțire nr. 4423 (f.d. 84), însă dovezi privind recepționarea acesteia, lipsesc la
materialele cauzei.
Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale
și a declarat recursul la 27 decembrie 2017, și respectiv la 4 ianuarie 2018, în termen.
Prin referința din 4 mai 2018 intervenientul accesoriu SRL ,,Nisa-T” a solicitat
respingerea cererii de recurs depusă de SRL ,,Iunitex”, ca inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului declarat de SRL ,,Iunitex”, în raport cu
materialele cauzei civile, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL ,,Iunitex”, nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
5
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa
constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în
detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale
specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță
inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței,
Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de SRL ,,Iunitex”.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul
Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Iunitex”, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Iuliana Oprea
Tamara Chișca-Doneva
6