3ra-655/18 — Contestarea actului administrativ, declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 3ra–655/18

Instanța de fond: Sv. Tizu

Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu

Î N C H E I E R E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

Examinând admisibilitatea recursului declarat de către SA „Termoelectrica”,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

SA „Termoelectrica” către Primăria mun. Chișinău, SRL „Todos - Print”, SRL

„Mava - Grup”, Domanscaia Nadejda, intervenienți accesorii SRL „Rodob”,

notarul Bloșenco Andrei cu privire la contestarea actelor administrative, anularea

procesului-verbal de recepție finală nr. 631 din 01.08.2001 a pavilionului

comercial cu terasă de vară, anularea autorizației pentru amplasarea și funcționarea

unității de prestări servicii nr. 9136 din 29.01.2007; anularea contractului de

vînzare-cumpărare nr. 4891 din 17.05.2013 a pavilionului comercial cu terasă de

vară; obligarea SRL „Todos - Print” și Domanscaia Nadejda să înlăture din zona de

protecție a rețelelor termice pavilionul comercial cu terasă de vară,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de către SRL „Todos - Print”, SRL „Mava - Grup” prin

intermediul avocatului Lupareva Alla, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 25 noiembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care s-a respins

acțiunea înaintată de SA „Termoelectrica” și s-a anulat măsura de asigurare

aplicată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La 24 iulie 2016, SA „Termoelectrica” s-a adresat în instanță cu o cerere de

chemare în judecată către Primăria mun. Chișinău, SRL „Todos - Print”, SRL

„Mava - Grup”, Domanscaia Nadejda, intervenienți accesorii SRL „Rodob”,

notarul Bloșenco Andrei cu privire la contestarea actelor administrative, anularea

procesului-verbal de recepție finală nr. 631 din 01.08.2001 a pavilionului

comercial cu terasă de vară; anularea autorizației pentru amplasarea și funcționarea

unității de prestări servicii nr. 9136 din 29.01.2007, eliberată SRL „Mava - Grup”

de către primăria mun. Chișinău; anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.

4891 din 17.05.2013 încheiat între Domanscaia Nadejda în calitate de vânzător și

SRL „Todos - Print” în calitate de cumpărător, a pavilionului comercial cu terasă

de vară; obligarea SRL „Todos - Print” și Domanscaia Nadejda să înlăture din zona

de protecție a rețelelor termice pavilionul comercial cu terasă de vară, astfel să fie

creată zona de protecție regulamentară a rețelelor termice de cel puțin 5 metri din

ambele părți a traseului termic.

În motivarea acțiunii înaintate reclamanta a indicat că, în urma unui control

efectuat pe str. XXXX, s-a constatat faptul amplasării în zona de protecție a

rețelelor termice magistrale a unui pavilion pentru prestarea serviciilor, deținător al

căruia este SRL „Todos - Print”, însă prestarea serviciului din construcția dată

(pavilion) este efectuată de către SRL „Mava Grup” în baza contractului de

locațiune din 01 mai 2013 și a autorizației pentru amplasarea și funcționarea

unităților de prestări servicii sociale nr. 9136 din 29 ianuarie 2007.

Reclamanta a invocat că, SRL „Todos - Print” la edificarea acestui obiectiv

nu a ținut cont de faptul aflării rețelelor termice ale SA „Termoelectrica” pe terenul

din str. XXXX, construind pavilionul comercial în imediata apropiere a

conductelor termice magistrale (tur-retur), la numai 0,5 m distanță de la

acestea, încălcând astfel, zona de protecție a rețelelor inginerești (cu diametrul de

500 mm), rețele ce sunt destinate alimentării sect. Botanica cu căldură și apă caldă.

Reclamanta a considerat că, amplasarea obiectivului în astfel de circumstanțe

și eliberarea de către Primăria mun. Chișinău a permisiunii de funcționare a

pavilionului prin autorizația pentru amplasare și funcționare a unităților de prestări

servicii sociale nr. 9136 din 29 ianuarie 2007, încalcă drepturile organizației

energetice privind accesul, deservirea și exploatarea conductelor termice, inclusiv

îi pune în imposibilitatea de a-și onora obligațiunile față de consumatori, de

înlăturare operativă și eficientă a situațiilor de avariere, în corespundere cu pct. 36

și pct. 54 din Regulamentul cu privire la furnizarea utilizarea energiei termice,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 434 din 09 aprilie 1998.

În opinia reclamantei au fost admise abateri inclusiv de la Regulamentul cu

privire la furnizarea și utilizarea energiei termice, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 434 din 09 aprilie 1998, pct. 40, ce prevede că este interzis ca pe

traseele conductelor termice, inclusiv pe culoarele de acces, să se ridice

construcții, să se depoziteze materiale, să se execute lucrări subterane sau orice alte

lucrări care ar dăuna exploatării și ar bloca accesul la conducte și la stațiile termice.

La fel, reclamanta a susținut că, au fost încălcate și prevederile din normativul

în construcții NCM G.04.07-2006 MSN 4.02-02-2004, care în tabelul B.3, întitulat

intervale pe orizontală de la construcțiile rețelelor termice, stabilește că distanța pe

orizontală de la rețelele termice subterane cu diametrul egal și mai mare de 500

mm, până la clădiri și instalații, este necesar a fi nu mai mică de 5 metri.

Luând cunoștință, la 20 mai 2015, de autorizația de funcționare, la 12 iunie

2015, a remis Primăriei mun. Chișinău cererea prealabilă nr. 79/2467 (copie

nr.79/2466) cu solicitarea de a anula autorizația de amplasare și funcționare nr.

9136 din 29 ianuarie 2007, eliberată SRL „Mava-Grup” pentru prestarea serviciilor

sau de a întreprinde măsurile necesare în vederea înlăturării obiectivului din zona

de protecție a rețelelor termice, la o distanță regulamentară de 5 m de la conducte,

iar la 26 iunie 2015 a primit răspunsul nr. 0116/03-527, prin care autoritatea

publică locală a informat că, autorizația în litigiu a fost eliberată în conformitate cu

cerințele Regulamentului privind eliberarea autorizațiilor de funcționari a unităților

comerciale și de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul mun. Chișinău, aprobat

prin decizia Consiliului municipiul Chișinău nr. 13/4 din 27 decembrie 2007, ce nu

prevede coordonarea cererii de eliberare a autorizațiilor de funcționare a

obiectivelor comerciale cu Centralele Electrice de Termoficare, iar retragerea

autorizației de funcționare se poate efectua doar în baza prevederilor art. 17 alin.

(2) al Legii cu privire la comerțul interior, ce prevede că autorizația de funcționare

se retrage de către autoritatea care a eliberat-o în baza deciziei instanței de

judecată.

Reclamanta a considerat ca fiind ilegale acțiunile SRL „Todos - Print” de

construire a pavilionului din str. XXXX și ale Primăriei mun. Chișinău de eliberare

a autorizației de funcționare nr.9136 din 29 ianuarie 2007, punându-se în pericol

siguranța obiectivelor energetice precum și a pavilionului, a vizitatorilor acestui în

caz ce avariere a conductelor termice (datorită presiunii și temperaturii înalte din

conducte).

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 noiembrie 2016,

cererea de chemare în judecată înaintată de către SA „Termoelectrica” a fost

admisă parțial, s-au anulat autorizația pentru amplasare și funcționare a unităților

de prestări servicii sociale nr. 9136 din 29 ianuarie 2007, eliberată pe numele SRL

„Mava - Grup”, procesul-verbal de recepție finală nr. 631 din 01 august 2001 a

pavilionului comercial cu terasă de vară situat pe str. XXXX, mun. Chișinău,

contractul de vânzare-cumpărare nr. 4891 din 17 mai 2013, încheiat între

Domanscaia Nadejda și SRL „Todos - Print”, s-a obligat Domanscaia Nadejda să

înlăture pavilionul comercial cu terasă de vară situat pe str. XXXX, mun. Chișinău,

s-a încasat în mod solidar de la Primăria mun. Chișinău, SRL „Todos - Print”, SRL

„Mava - Grup” și Domanscaia Nadejda în beneficiul SA „Termoelectrica”

cheltuielile de judecată în mărime de 2200 lei, în rest cerințele reclamantei

împotriva SRL „Todos - Print” cu privire la obligarea de a înlătura pavilionul

comercial cu terasă de vară situat pe str. XXXX, mun. Chișinău s-au respins ca

fiind nefondate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017, a fost admis

apelul declarat de către SRL „Todos - Print”, SRL „Mava - Grup” prin intermediul

avocatului Lupareva Alla, casată hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

25 noiembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care s-a respins acțiunea înaintată

de SA „Termoelectrica” și s-a anulat măsura de asigurare aplicată prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2016.

La 02 aprilie 2018, SA „Termoelectrica” a depus cerere de recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017, solicitând casarea acesteia

și menținerea hotărârii instanței de fond cu încasarea tuturor cheltuielilor de

judecată suportate în proces.

În motivarea recursului declarat, SA „Termoelectrica” a invocat că instanța de

apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

interpretat eronat normele de drept material.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către SA „Termoelectrica”, neîntemeiat și care urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de SA „Termoelectrica”, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de SA „Termoelectrica”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SA „Termoelectrica”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu