2r-350/18 — încasarea datoriei, deposedarea de bunul ipotecat, evacuarea fără acordarea altui spatiu locativ si declararea nulitătii contractului de credit

dosarul nr. 2r-350/18

prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău

Judecător: E. Galușceac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

D E C I Z I E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrative

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători, Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean,

examinând recursul declarat de către Rusnac Ion, Țurcanu-Rusnac Irina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Banca

Comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acțiuni împotriva

lui Rusnac Ion, Țurcanu-Rusnac Irina, Bulbaș Iurie și Bulbaș Ana cu privire la

încasarea datoriei, deposedarea de bunul ipotecat și evacuarea fără acordarea altui

spațiu locativ, și

cererea reconvențională depusă de Rusnac Ion împotriva Bancii Comerciale

„Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acțiuni cu privire la declararea

nulității contractului de credit,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 24 august 2015, Banca Comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca”

Societate pe Acțiuni (în continuare BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA) a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rusnac Ion, Țurcanu-Rusnac

Irina, Bulbaș Iurie și Bulbaș Ana, solicitând încasarea datoriei în mărime de

576 806, 64 lei, deposedarea silită de bunul ipotecat cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx cu suprafața de xxx m.p. situat în mun. xxxxxx, bd. xxxx, xx/x

ap. xxx, pentru comercializare în scopul stingerii datoriei formate cu evacuarea

din apartament și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 17 480, 20 lei.

(f.d. 5-9 vol.I)

1

La 01 aprilie 2016, Rusnac Ion a depus cerere reconvențională prin care a

solicitat declararea nulității a contractului de credit nr. xxxx din

xx decembrie 2012 încheiat prin dol. (f.d. 86 vol.I)

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 septembrie 2016

cererea de chemare în judecată depusă de BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca”

SA a fost admisă. Acțiunea reconvențională depusă de Rusnac Ion respinsă, ca

fiind prescrisă. (f.d. 142-143,156-169 vol.I)

La 07 octombrie 2016, Rusnac Ion și Țurcanu-Rusnac Irina au contestat cu

apel hotărârea primei instanțe solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 28 septembrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admiterea

integrală a acțiunii reconvenționale și respingerea a cererii de chemare în judecată

depusă de BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA. Concomitent, au solicitat

scutirea de la plata taxei de stat, invocând situația materială precară. (f.d. 150,

177-178 vol.I)

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017, a fost

respinsă cererea depusă de către Rusnac Ion și Țurcanu-Rusnac Irina cu privire la

scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, nu a fost dat curs cererii de

apel declarate de apelanți, acordându-le termen de 10 zile din data recepționării

încheierii, pentru lichidarea neajunsurilor și anume, pentru prezentarea dovezii de

plată a taxei de stat în sumă de 18 750 lei. A fost adus la cunoștința lui Rusnac

Ion și Țurcanu-Rusnac Irinei că, în cazul nelichidării în termen a neajunsurilor

conform indicațiilor instanței de apel, cererea de apel va fi restituită.

Ședința pentru soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel

a fost fixată pentru 16 ianuarie 2018, ora 11.00. (f.d. 206-207 vol.I)

La 18 decembrie 2017, Rusnac Ion și Țurcanu-Rusnac Irina au declarat

recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu pronunțarea unei noi

încheieri, prin care demersul privind scutirea de la plata taxei de stat pentru

depunerea cererii de apel să fie admis.

Pledând pentru admiterea cererii de recurs în sensul declarat, au indicat că au

solicitat scutirea de la plata taxei de stat, având în vedere că au o situație

materială precară care se atestă prin certificatele anexate la materialele cauzei.

Consideră, că instanța de apel a dat o apreciere eronată a probelor anexate la

dosar și prin obligarea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel li se

lezează dreptul la un proces echitabil și accesul liber la justiție. (f.d.215-216 vol.I)

La 04 mai 2018 BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a depus

referință solicitând declararea recursului depus de către Rusnac Ion, Țurcanu-

Rusnac Irina, ca fiind nefondat și inadmisibil. (f.d. 6 vol.II)

Conform prevederilor art. 425 CPC termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

2

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

declarat la 18 decembrie 2017 (f.d. 215-216 vol.I) împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 21 septembrie 2017 (f.d. 206-207 vol.I) este depus în termen,

deoarece copia încheierii a fost expediată părților la 04 decembrie 2017, fapt

confirmat prin scrisoarea de însoțire a Curții de Apel Chișinău (f.d. 208 vol.I),

fiind recepționată de către recurenți la 12 decembrie 2017 (f.d. 210 vol.I)

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu

menținerea încheierii instanței de apel din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

După cum se constată la caz, la 07 octombrie 2016, Rusnac Ion și Țurcanu-

Rusnac Irina au contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău

din 28 septembrie 2016, concomitent au solicitat scutirea de la plata taxei de stat

la depunerea cererii de apel, invocând situația materială precară. (f.d. 150, 177-

178 vol.I)

Drept urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din

21 septembrie 2017 a fost respinsă cererea lui Rusnac Ion și Țurcanu-Rusnac

Irinei cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, nu a fost

dat curs cererii de apel declarate, acordându-le termen de 10 zile din data

recepționării încheierii, pentru lichidarea neajunsurilor și anume, pentru

prezentarea dovezii de plată a taxei de stat. A fost adus la cunoștința lui Rusnac

Ion și Țurcanu-Rusnac Irinei că, în cazul nelichidării în termen a neajunsurilor

conform indicațiilor instanței de apel, cererea de apel va fi restituită.

Ședința pentru soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel

a fost fixată pentru 16 ianuarie 2018, ora 11.00. (f.d. 206-207 vol.I)

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 368 alin. (1) CPC, care statuează expres că dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și art. 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea

curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. art. 364 alin. (1), 365 alin. (4) CPC, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei

3

de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii. La cererea de

apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxa.

Conform art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în

judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea

vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței

judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului

executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de

recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din

03 decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor

judecătorești se achită 75 % din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii

de chemare în judecată sau altei cereri, iar în cazul litigiilor cu caracter

patrimonial – 75 % din taxa calculată din suma contestată.

Iar, dispozițiile art. 85 alin (4) CPC acordă dreptul judecătorului (instanței de

judecată), să scutească persoana fizică sau juridică, în funcție de situația materială

și de probele prezentate în acest sens, de plata taxei de stat sau de plata unei părți

a ei.

Din materialele dosarului rezultă, că Rusnac Ion și Țurcanu-Rusnac Irina

invocă dezacordul cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017,

în partea în care a fost respinsă cererea cu privire la scutirea de la plata taxei de

stat la depunerea apelului cu acordarea termenului pentru prezentarea dovezii de

plată a taxei de stat.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs, statuează că concluzia

instanței de apel, în sensul expus prin încheierea din 21 septembrie 2017, este

întemeiată și justificată, deoarece apelanții Rusnac Ion și Țurcanu-Rusnac Irina

nu au prezentat probe incontestabile care ar confirma imposibilitatea achitării

taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Instanța de recurs relevă că, probele prezentate de apelanți-recurenți și

anume, copia certificatului eliberată de Ministerul Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor nr. 01/3-15 din 14 aprilie 2016, copia certificatului eliberată de

Primăria orașului Dondușeni nr. 501 și nr.783 din 06 aprilie 2016, nr 798 din

11 aprilie 2016, copia ordinului nr. 79p din 16 noiembrie 2015, copia

certificatului de naștere pe numele Rusnac Kira a. n 13 septembrie 2015 și copia

certificatului de căsătorie seria CS-V 0893390, eliberată de OSC Dondușeni, nu

constituie temei pentru scutirea de la plata taxei de stat, deoarece scutirea de la

plata taxei de stat se dispune în baza unor probe pertinente, însă înscrisurile

prezentate nu indică nemijlocit asupra situației materiale care să reflecte situația

precară la moment a solicitantului și imposibilitatea achitării taxei de stat.

Rusnac Ion și Țurcanu-Rusnac Irina, nu au anexat probe cum ar fi: (avizul

Comisiei pentru protecție socială, certificat despre mărimea salariului, pensiei sau

4

a altor venituri; existența la întreținere a copiilor minori sau a altor persoane,

probe cu privire la deținerea în proprietate a bunurilor imobile, mobile, cote de

participație în cadrul unor întreprinderi etc.), care ar atesta situația financiară

precară și ar justifica acordarea facilității respective la achitarea plății taxei de

stat la depunerea cererii de recurs.

În consecință, în lipsa probelor concludente și pertinente ce ar demonstra

incontestabil situația materială dificilă a lui Rusnac Ion și Țurcanu-Rusnac Irina,

cererea acesteia cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, nu poate fi admisă.

În acest context Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că în situația

din speță, prin concluzia instanței de apel de a nu da curs cererii de apel, nu se

încalcă dreptul recurenților privind liberul acces la justiție, prevăzut atât de

legislația internă cât și de internațională. Or, Curtea Europeană pentru Drepturile

Omului, prin practica sa constantă de nenumărate ori a precizat faptul că dreptul

de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder v. the United

Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul care poate implica anumite limitări

din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și resursele comunității și ale

indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai 1985). Însă limitările sunt în

concordanță cu art. 6 § 1 CEDO, decât dacă acestea urmăresc un scop legitim și

există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul

urmărit. (cauza Bellet vs France §-31, Garcia Manibardo vs Spain §-44).

Astfel, la caz Colegiul reține că în situația din speță limitările instituite de

legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel

corespunde cerințelor prevăzute de art. 6 § 1 CEDO privind dreptul de acces la un

tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa: cerința

privind scopul legitim al limitării – este îndeplinită, având în vedere că întindere

acestor taxe este stabilită sub forma unui procent din valoarea aflată în litigiu și

fiind instituit un plafon maxim de care nu poate trece mărimea taxei de stat chiar

dacă valoarea acțiunii este mai mare, iar CtEDO a confirmat că aceste taxe

privesc buna administrare a justiției și vizează atât descurajarea justițiabililor în

formularea unor cereri, abuzive cât și asigurarea de fonduri pentru funcționarea

justiției. (cauza Weissman și alții împotriva României §-35, Tolstoy Miloslavsky

v. the United Kingdom §-61 ) și raportul rezonabil de proporționalitate între

mijloacele folosite și scopul urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest

raport rezonabil între impunerea plății taxei de stat la depunerea cererii de

chemare în judecată și scopul legitim urmărit privind buna administrare a justiției,

descurajarea justițiabililor în formularea unor cererii, abuzive cât și asigurarea de

fonduri pentru funcționarea justiției urmează să cercetăm următorii factori și

anume - cuantumul sumei ce trebuie plătit de reclamanți raportat la veniturile

sale.

5

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție evidențiază, că sarcina instanței de recurs este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei sau încheierii

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Față de cele ce preced, se constată că toate criticile formulate în recurs sunt

nejustificate, iar ca urmare Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

respins cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Rusnac Ion, Țurcanu-Rusnac Irina.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Banca Comercială

„Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acțiuni împotriva lui Rusnac

Ion, Țurcanu-Rusnac Irina, Bulbaș Iurie și Bulbaș Ana cu privire la încasarea

datoriei, deposedarea de bunul ipotecat și evacuarea fără acordarea altui spațiu

locativ și cererea reconvențională depusă de Rusnac Ion împotriva Bancii

Comerciale „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acțiuni cu privire la

declararea nulității contractului de credit.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6