2rh-128/18 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

prima instanță: G. Bîrsan dosarul nr. 2rh-128/18

instanța de apel: Gh. Scutelnic, A. Albu, A. Toderaș

instanța de recurs: A. Cobăneanu, I. Oprea, I. Druță

ÎNCHEIERE

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând cererea de revizuire depusă de Anatolie Șveț

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Șveț împotriva

lui Anatolie Șveț cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2017 prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Anatolie Șveț

constată:

La 15 iunie 2016, Svetlana Șveț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Anatolie Șveț, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Edineț cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii a invocat că la 30 octombrie 1993, la Primăria comunei

Vadul-Rașcov r-nul Șoldănești a înregistrat căsătoria cu Anatolie Șveț.

Menționează că în rezultatul căsătoriei, la XXXXX s-a născut fiul XXXXX,

iar la XXXXX fiica XXXXX.

Indică că traiul împreună cu Anatolie Șveț a eșuat, din cauza

comportamentului acestuia, care des iniția certuri în familie și uneori aplica

violența asupra ei chiar și în prezența copiilor.

Având în vedere prevederile art. 2 Codul familiei, consideră inoportună

menținerea familiei, deoarece căsătoria lor poartă un caracter formal.

Consideră că este necesar de a determina domiciliul fiicei XXXXX cu

mama, având în vedere vârsta fiicei care are necesitate de grijă, supraveghere și

educație, dar și este foarte atașată de ea.

Mai indică că dispune de condiții pentru a asigura copilul cu un nivel de trai

decent și adecvat pentru sănătatea și dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 33, 37, 38, 58, 63, 74, 76

Codul familiei, Legii privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994 și

Convenției privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989.

1

Solicită admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei încheiate între ea și

Anatolie Șveț la data de 30 octombrie 1993, eveniment înregistrat și trecut în

registrul actelor de stare civilă cu nr. 29, de către Primăria comunei Vadul-Rașcov

r-nul Șoldănești, determinarea locului de trai al copilului minor XXXXX, născută

la XXXXX, cu mama, încasarea de la Anatolie Șveț în folosul ei a pensiei de

întreținere pentru copilului minor XXXXX în sumă fixă a câte 1000 lei lunar, din

momentul adresării în instanța de judecată și până la atingerea majoratului de către

copil și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț din 17 noiembrie 2016 a fost admisă

parțial acțiunea.

A fost desfăcută căsătoria înregistrată la 30 octombrie 1993 de către

Primăria comunei Vadul-Rașcov r-nul Șoldănești cu nr. 29, între Svetlana Șveț și

Anatolie Șveț.

A fost menționat că la eliberarea certificatului despre desfacerea căsătoriei

de a încasa de la Anatolie Șveț în folosul statului taxa de stat în mărime de 500 %

din unitățile convenționale (100 lei) și de la Svetlana Șveț în folosul statului taxa

de stat în mărime de 500 % din unitățile convenționale (100 lei).

A fost stabilit locul de trai al copilului minor XXXXX, născută la XXXXX,

cu mama Svetlana Șveț.

A fost încasat de la Anatolie Șveț în beneficiul Svetlanei Șveț pensia de

întreținere a copilului minor XXXXX, în sumă bănească fixă de 719 lunar, din

toate veniturile lunare, începând cu data de 15 iunie 2016 până la atingerea

majoratului copilului.

A fost încasat de la Anatolie Șveț în beneficiul Svetlanei Șveț cheltuielile de

judecată în sumă de 140 lei.

A fost încasat de la Anatolie Șveț în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 150 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 4 aprilie 2017 a fost respins apelul

declarat de Anatolie Șveț și menținută hotărârea Judecătoriei Edineț din

17 noiembrie 2016.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2017 a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Anatolie Șveț.

La 10 aprilie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Anatolie Șveț a depus

cerere de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2017.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că în cererea de recurs dânsul a

declarat că soția sa nu se prezenta în ședințele de judecată, fiind prezent doar

avocatul ei, astfel dânsul nu a avut posibilitate de a ajunge la o înțelegere cu

intimata referitor la faptul ce îi poate oferi în schimb ca pensia de întreținere a

copilului să nu fie încasată prin intermediul instanțelor de judecată și obligatoriu în

taxă fixă bănească.

Evidențiază că este grav bolnav, dar dispune de tot felul de produse

alimentare, pe care le poate acorda copilului.

Susține că a găsit un loc de muncă, dar cu un salariu mizer. Astfel, din

salariul de trei luni, i s-a reținut 50 % (plus 10 % pentru executorul judecătoresc),

iar copilului nu a fost transmis niciun leu, deoarece a fost reținut procentul de pe 2

ani.

2

Remarcă că din spusele executorului judecătoresc, acesta este în drept să

rețină 75 % din salariul revizuentului și nu doar 50 %.

Notează că sursa de supraviețuire nu îi este lăsată, fiind nevoit să

concedieze.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în

care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă,

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii,

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces,

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere,

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului,

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova,

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, este cert că cererea de

revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în norma dată, care

poartă un caracter exhaustiv și nu pot fi completate.

Ca urmare, declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în

această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

La caz, se va remarca că temeiurile invocate în cererea de revizuire de către

revizuentul Anatolie Șveț nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în

baza căruia se poate solicita revizuirea încheierii, or, ultimul a oferit în susținerea

acestei, împrejurări ce țin de fondul cauzei.

Astfel fiind, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al

3

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul

căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea

judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a

hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor

juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care

sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Anatolie Șveț

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Șveț împotriva lui Anatolie

Șveț cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iuliana Oprea

Ion Druță

4