2ra-651/18 — cu privire la încasarea forțată a pensiei de întreținerea copilului

2ra-651/18 — cu privire la încasarea forțată a pensiei de întreținerea copilului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-651/18

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău – M. Murguleț,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

D E C I Z I E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Dumitru Visternicean,

Ion Druță, Maria Ghervas,

examinând recursul, declarat de către Vladimir Zelenin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina

Lebedeva împotriva lui Vladimir Zelenin cu privire la încasarea forțată a pensiei de

întreținerea copilului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de către Vladimir Zelenin, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 17 august 2016 Valentina Lebedeva a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Zelenin cu privire la încasarea forțată a pensiei de întreținerea

copilului în sumă bănească de 20 000 lei. (f.d.3-5)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 10 decembre 1991 a încheiat

căsătoria cu Vladimir Zelenin. Din această căsătorie la XXXXX s-a născut fiica

XXXXX. Reclamanta a menționat că Vladimir Zelenin prin declarația din 23 aprilie

2014 s-a obligat să acorde ajutor material pentru întreținerea fiicei bolnave. La 20

iunie 2014 căsătoria a fost desfăcută, fiica minoră rămânând la întreținerea sa.

Reclamanta susține că pârâtul nu-i acordă ajutor material la întreținerea fiicei

bolnave, chiar dacă prin declarația scrisă la 23 aprilie 2014 și-a asumat obligația de a

achita lunar câte 1 000 euro. Reclamanta a solicitat încasarea de la pârât a pensiei de

întreținere a copilului XXXX în sumă de 20 000 lei, indicând că copilul suferă de

XXXXX, necesită îngrijire permanentă, tratament costisitor, instruire specială.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 noiembrie 2016 s-a

admis parțial acțiunea depusă de Valentina Lebedeva, s-a încasat de la Vladimir

Zelenin în beneficiul Valentinei Lebedeva pensia pentru întreținerea copilului minor

XXXXX suma de 10 000 lei lunar, începând cu data depunerii cererii de chemare în

1

judecată -17 august 2016, s-a încasat din contul lui Vladimir Zelenin în beneficiul

statului cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în sumă de 3 600 lei, în rest,

acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 32, 36-41)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 a fost respins apelul

declarat de către Vladimir Zelenin, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 18 noiembrie 2016. (f.d.83, 84-88)

La 06 februarie 2018 Vladimir Zelenin a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, solicitând casarea deciziei, cu

trimiterea cauzei la rejudecare la instanța de apel. (f.d. 93-96)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanța de apel în mod

eronat a aplicat normele de drept material, greșit a apreciat circumstanțele pricinii,

fără a da o apreciere corespunzătoare probelor din dosar, încasând pensia de

întreținere a copilului într-o sumă ce depășește posibilitățile lui financiare de a o

achita.

La 16 martie 2018 Valentina Lebedeva a depus referință, solicitând ca cererea

de recurs declarată de Vladimir Zelenin să fie considerată inadmisibilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

23 noiembrie 2017, expediată părților la 19 decembrie 2017 prin intermediul oficiului

poștal, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului

lipsește. (f.d.90)

În aceste circumstanțe recursul, depus la 06 februarie 2018, se consideră în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC după parvenirea dosarului, un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei

de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței

în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din 04 aprilie 2018 a considerat recursul

admisibil.

În conformitate cu art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat

admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva

deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

dovezi.

În conformitate cu art. 444 CPC recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

În conformitate cu art.445 alin. 1, lit. c) CPC instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să

trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Verificând cele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de către

2

Vladimir Zelenin întemeiat și care urmează să fie admis din următoarele

considerente.

Din materiale dosarului rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 20 iulie 2014 a fost desfăcută căsătoria dintre Vladimir Zelenin și

Valentina Lebedeva, iar domiciliul fiicei minore XXXXX, s-a stabilit cu mama

Valentina Lebedeva. La 17 august 2016 Valentina Lebedeva a depus cerere de

chemare în judecată, solicitând încasarea forțată de la Vladimir Zelenin a pensiei de

întreținere a copilului minor, XXXXX în sumă de 20 000 lei lunar. Reclamanta a

indicat în cererea sa că copilul minor suferă de XXXXX, necesită îngrijire

permanentă, tratament costisitor, instruire specială, iar pârâtul nu-i acordă niciun

ajutor material la întreținerea fiicei bolnave, chiar dacă prin declarația din 23 aprilie

2014 s-a obligat să-i transfere lunar pentru întreținerea fiicei câte 1000 euro.

Instanța de fond prin hotărârea din 18 noiembrie 2016 a admis parțial acțiunea,

a încasat de la Vladimir Zelenin în beneficiul Valentinei Lebedeva pensia pentru

întreținerea copilului minor cu XXXXX suma de 10 000 lei lunar, începând cu data

depunerii cererii de chemare în judecată -17 august 2016, a încasat din contul lui

Vladimir Zelenin în beneficiul statului cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat

în sumă de 3 600 lei, în rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Curtea de

Apel Chișinău prin decizia din 23 noiembrie 2017 a menținut hotărârea primei

instanțe.

Colegiul lărgit consideră prematură soluția dată de instanțele de judecată în

condițiile în care acestea la emiterea hotărârilor sale nu au delimitat perioada și

modul de calculare a pensiei de întreținere a copilului XXXXX cât și a cheltuielilor

suplimentare, ori, acțiunea în sine cuprinde două perioade a vieții copilului: perioada

minoratului și perioada majoratului, cât și două obligații ale părintelui de a achita

pensia de întreținere pentru copilul minor sau copilul major inapt de muncă, cît și de

a participa la cheltuielile suplimentare în favoarea copilului.

Astfel, se constată că în perioada de la depunerea cererii de chemare în

judecată 17 august 2016 și până la 19 octombrie 2016, când copilul XXXXX a atins

vârsta de 18 ani, sunt aplicabile art.75, 76 Codul Familiei.

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(1),(2) Codul Familiei pensia de

întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale

părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și

mai mulți copii, cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micșorat sau majorat

de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a

părinților.

Conform cu prevederilor art.76 alin.(1),(2) Codul Familiei în cazurile când

părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri

neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în

natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din

anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu

și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia

dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de

întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă

bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75,

cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de

instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de

3

alte circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de

asigurare materială a copilului.

Totodată, potrivit art.79 Codul Familiei, instanța de judecată poate obliga

părintele să participe la cheltuielile suplimentare, necesare pentru îngrijirea copilului

în caz de boală.

Prin urmare instanțele de judecată urmau să constate cuantumul pensiei de

întreținere care urmează să o achite tatăl copilului Vladimir Zelenin în perioada

minoratului cât și a cheltuielilor suplimentare necesare pentru tratamentul copilului.

Pentru perioada când copilul a atins majoratul, continuând în virtutea stării

sănătății a fi inapt de muncă, părinții sunt obligați să-l întrețină în condițiile stabilite

de art.78 Codul Familiei, totodată fiind aplicabile și prevederile art.79 Codul

Familiei.

Potrivit prevederilor art.78 Codul Familiei părinții sânt obligați să-și întrețină

copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material, în caz de litigii privind

achitarea pensiei de întreținere, instanța judecătorească stabilește cuantumul acesteia

pentru copiii majori inapți de muncă într-o sumă bănească fixă plătită lunar,

ținându-se cont de starea materială și familială, de alte circumstanțe importante.

Art.79 Codul Familiei în caz de litigii și de circumstanțe excepționale (boală

gravă, mutilare a copilului minor sau a celui major inapt de muncă, necesitatea

achitării cheltuielilor privind îngrijirea acestora etc.), în lipsa contractului între părți,

instanța judecătorească poate obliga pe fiecare dintre părinți să participe la

cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanțe, modalitatea participării

părinților la cheltuielile suplimentare, precum și cuantumul acestor cheltuieli sânt

stabilite de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a

părinților și copiilor și de alte circumstanțe importante. Cuantumul cheltuielilor

suplimentare se stabilește într-o sumă bănească fixă, ce va fi achitată lunar, instanța

judecătorească poate obliga părinții să participe la cheltuielile suplimentare deja

făcute, precum și la viitoarele cheltuieli suplimentare.

Aici urmează de reținut că cheltuielile suplimentare generate de starea sănătăți

copilului minor sau major inapt de muncă urmează a fi probate prin concluzii

medicale, alte dovezi.

Valentina Lebedeva a prezentat la materialele dosarului un tabel în care sunt

incluse cheltuielile suportate pentru întreținerea lunară a fiicei XXXXX, fără a

proba ca aceste cheltuieli sunt necesare și realmente angajate. (f.d.23)

Cu toate acestea, Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău prin hotărârea din 18

noiembrie 2016 a încasat de la Vladimir Zelenin în beneficiul Valentinei Lebedeva

pensia pentru întreținerea copilului minor cu grad de dizabilitate severă suma de

10 000 lei lunar, fiind o sumă globală care include atât pensia de întreținere cât și

cheltuielile suplimentare. Hotărârea a fost menținută de instanța de apel în lipsa

căreiva motivări. Ambele instanțe de judecată au pus la baza hotărârilor sale doar

declarația întocmită de Vladimir Zelenin la data de 23 aprilie 2014, prin care ultimul

s-a angajat să achite lunar pentru fiica invalid de gardul I suma de 1 000 euro și la

care ulterior a renunțat, invocând situația materială precară.

Conform jurisprudenței CEDO, instanțele de judecată, inclusiv instanțele de

apel sunt obligate de a motiva hotărârile sale. În special, decizia instanței de apel

trebuie să conțină circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se

întemeiază concluziile ei referitor la admiterea sau respingerea acțiunii, alte

4

chestiuni ce au fost soluționate în cadrul judecării pricinii, legea materială și

procedurală aplicată în cadrul judecării pricinii, argumentele instanței în caz de

respingere a unor probe prezentate de participanți ș.a.

Instanța de recurs reamintește, că obligația de motivare a hotărârilor

judecătorești își are izvorul în dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri să

prezinte judecătorului observațiile și argumentele sale (CEDO, hotărârea Werner c.

Austria din 24.11.1997), combinat cu dreptul părților și că aceste observații și

argumente să fie examinate în mod efectiv (CEDO, hotărârea Van de Hurk c.

Olanda din 19.04.1994), iar obligația de motivare a hotărârilor este singurul mijloc

prin care se poate verifica respectarea drepturilor menționate anterior, piloni de bază

ai dreptului la un proces echitabil.

Curtea a statuat că măsura obligării la oferirea de motivări poate varia în

funcție de natura deciziei. Astfel, era necesar să se țină cont de diversitatea

solicitărilor pe care le pot face părțile în cadrul examinării cauzei, ca și de

diferențele din Statele contractante în privința prevederilor legale, a reglementărilor

obișnuite, a avizului juridic și a prezentării și redactării hotărârilor – cu alte cuvinte,

a tuturor circumstanțelor cauzei.

În același timp, instanța de recurs menționează, că motivarea care stă la baza

deciziei trebuie să trateze separat fiecare dintre problemele punctuale ridicate de

fiecare parte, cu excepția situației în care mijlocul respectiv de apărare era de natură

să influențeze definitiv soluționarea cauzei.

Instanța de recurs notează, că fiecare parte a procesului trebuie să aibă nu

numai facultatea de a-și face cunoscute elementele, pe care se bazează pretențiile

sale, dar și aceea de a lua cunoștință și de a discuta orice probă sau concluzie

prezentată instanței de judecată (CEDO, hot. Lobo Machado vs. Portugalia din

20.02.1996; hot. Vermeulen vs. Belgis din 20.02.1996). Nu prezintă nici o relevanță

dacă elementul susceptibil să conducă la o anumită decizie este adus în discuție de

către părți sau sesizat din oficiu de către instanță, chiar și în această din urma

situație, judecătorul fiind obligat să impună discutarea lui.

În contextul dat, Colegiul lărgit menționează că obligația instanței de apel este

de a verifica legalitatea hotărârii în întregul ei, independent de motivele apelului

privind legalitatea hotărârii primei instanțe, în conformitate cu art. 373 alin. (4)

CPC, ținând cont de indicațiile instanței de recurs.

Astfel, Colegiul lărgit constată, că instanța de apel a omis să verifice legalitatea

hotărârii instanței de fond prin prisma prevederilor art.75,76,79 Codul Familiei

pentru perioada minoratului copilului și prin prisma art.78,79 Codul Familiei, pentru

perioada majoratului și să stabilească distinct cuantumul pensiei de întreținere și

cuantumul cheltuielilor suplimentare necesare pentru îngrijirea copilului bolnav.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul lărgit

ajunge la concluzia de a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din data de 23

noiembrie 2017 și de a restitui prezenta cauză civilă la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele indicate, să

verifice și alte circumstanțe ce prezintă importanță pentru soluționarea corectă a

litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet și obiectiv, conform exigențelor

art. 130 CPC, probele administrate pe dosar, și în dependență de situația stabilită, în

5

raport cu normele de drept material care reglementează relațiile civile, să adopte o

hotărâre legală și întemeiată.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. 1, lit. c) CPC Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de către Vladimir Zelenin.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 în cauza

civilă la acțiunea depusă de Valentina Lebedeva împotriva lui Vladimir Zelenin cu

privire la încasarea forțată a pensiei de întreținerea copilului.

Se remite cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Dumitru Visternicean

Ion Druță

Maria Ghervas

6