2rh-125/18 — Evacuarea din spatiul locativ, radierea vizei de domiciliu

Dosarul nr. 2rh–125/18 Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, judecător A. Furdui Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai Instanța de recurs: S. Filincova, D. Visternicean, N. Craiu ÎNCHEIERE 23 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu examinând cererea de revizuire a lui Mozgov Igor împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Mozgov Natalia și Mozgov Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 27 octombrie 2015, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al RM către Mozgova Natalia, Mozgov Igor, Mozgova Aleftina, Mozgova Daria, Gherghieș Igor cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință, c o n s t a t ă: La 17.04.2014, Ministerul Apărării al Republicii Moldova s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință. În motivarea acțiunii, a indicat, că la 05 septembrie 1992, la Oficiul Stării Civile sectorul Botanica, mun.

Chișinău, a fost înregistrată căsătoria între Iurie Carpenco și Natalia Mozgova. Iar, după înregistrarea căsătoriei, la 12 mai 1993, Natalia Mozgova și-a perfectat viză de reședință și a dobândit dreptul asupra locuinței nr. XX din XXXX. Scopul acestei căsătorii a fost înstrăinarea ilegală a apartamentului de serviciu de către Iurie Carpenco Nataliei Mozgova. Ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2004, căsătoria încheiată între Iurie Carpenco și Natalia Mozgova a fost declarată nulă. Astfel, referindu-se la dispozițiile art. 44 din Codul familiei, consideră că toate drepturile și obligațiile Nataliei Mozgova asupra apartamentului nr. XX din XXXX, au decăzut.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 19, 32, 85 alin. (1) lit. i), 166, 167, 174 CPC, art. 217, 296, 315, 374, 376 Cod civil, art. 44 Cod familiei și art. 94, 103 Cod cu privire la locuință, solicitând admiterea acțiunii, evacuarea Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul nr. XX din XXXX, fără acordarea altui spațiu locativ, cu radierea vizelor de reședință. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 08 iulie 2014, a fost atrasă în proces Primăria mun. Chișinău în calitate de intervenient accesoriu . Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, s-a admis apelul declarat de către Ministerul Apărării al RM, s-a casat hotărârea primei instanțe și s- a pronunțat o nouă hotărâre de admitere a acțiunii. La 19.01.2018, Mozgov Natalia și Mozgov Igor au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei în cauză cu scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată. În motivarea recursului au indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a încălcat și a aplicat eronat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea.

La 01.03.2017, Ministerul Apărării a RM a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018, recursul declarat de către Mozgov Natalia și Mozgov Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, a fost considerat inadmisibil. La 02.04.2018, Mozgov Igor a depus cerere de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018, invocând temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. În motivarea cererii de revizuire a indicat că cererea de chemare în judecată din prezentul litigiu nu putea fi depusă de către Ministerul Apărării, deoarece, în opinia revizuentului, reieșind din circumstanțele cauzei, Ministerul Apărării nu poate fi reclamantul corespunzător, dat fiind faptul că nu este proprietar al spațiului locativ litigios.

La 18.05.2018, Ministerul Apărării al RM a depus referință la cererea de revizuire, prin care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.( l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Verificând prin prisma prevederilor legale, Colegiul constată că argumentele indicate în cererea de revizuire de către revizuentul Mozgov Igor, nu constituie temei de revizuire a actului judecătoresc de dispoziție invocat, deoarece nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, potrivit căruia, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, nu poate fi catalogate ca temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, circumstanțele invocate de revizuent, precum că Ministerul Apărării nu poate fi potențialul reclamant în procesul dat și nu este persoana care ar putea pretinde că este titularul unui drept încălcat, la caz, că ar fi proprietarul spațiului locativ din litigiu, deoarece aceste circumstanțe nu se încadrează în rigorile acestei norme. Or, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, ultimul urmează să dovedească existența acestor circumstanțe, precum și faptul că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Totodată, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Pe când, în speță, Colegiul constată că circumstanțele invocate ca temei de revizuire nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată. În așa mod, această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Respectiv, temeiul prevăzut de lit. b) a art. 449 CPC este invocat nu în sensul în care îl impun prevederile dispoziției date. În contextul dat, se cere a fi precizat că unul dintre aspectele fundamentale ale preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, între altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (prin prisma jurisprudenței CtEDO Brumărescu vs. România; Roșca vs. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, di s pune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Mozgov Igor împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Mozgov Natalia și Mozgov Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al RM către Mozgova Natalia, Mozgov Igor, Mozgova Aleftina, Mozgova Daria, Gherghieș Igor cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Visternicean Nicolae Craiu