2rh-125/18 — Evacuarea din spatiul locativ, radierea vizei de domiciliu

Dosarul nr. 2rh–125/18

Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, judecător A. Furdui

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

Instanța de recurs: S. Filincova, D. Visternicean, N. Craiu

ÎNCHEIERE

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova,

Judecători – Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire a lui Mozgov Igor împotriva încheierii Curții

Supreme de Justiție din 14 martie 2018, prin care a fost considerat inadmisibil

recursul declarat de către Mozgov Natalia și Mozgov Igor împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a fost casată hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al RM către Mozgova

Natalia, Mozgov Igor, Mozgova Aleftina, Mozgova Daria, Gherghieș Igor cu

privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea

vizelor de reședință,

c o n s t a t ă:

La 17.04.2014, Ministerul Apărării al Republicii Moldova s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei

Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință,

fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință.

În motivarea acțiunii, a indicat, că la 05 septembrie 1992, la Oficiul Stării

Civile sectorul Botanica, mun. Chișinău, a fost înregistrată căsătoria între Iurie

Carpenco și Natalia Mozgova. Iar, după înregistrarea căsătoriei, la 12 mai 1993,

Natalia Mozgova și-a perfectat viză de reședință și a dobândit dreptul asupra

locuinței nr. XX din XXXX.

Scopul acestei căsătorii a fost înstrăinarea ilegală a apartamentului de serviciu

de către Iurie Carpenco Nataliei Mozgova. Ulterior, prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 16 decembrie 2004, căsătoria încheiată între Iurie Carpenco și Natalia

Mozgova a fost declarată nulă. Astfel, referindu-se la dispozițiile art. 44 din Codul

familiei, consideră că toate drepturile și obligațiile Nataliei Mozgova asupra

apartamentului nr. XX din XXXX, au decăzut.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 19, 32, 85

alin. (1) lit. i), 166, 167, 174 CPC, art. 217, 296, 315, 374, 376 Cod civil, art. 44

Cod familiei și art. 94, 103 Cod cu privire la locuință, solicitând admiterea acțiunii,

evacuarea Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova și

Igor Gheorghieș din apartamentul nr. XX din XXXX, fără acordarea altui spațiu

locativ, cu radierea vizelor de reședință.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 08

iulie 2014, a fost atrasă în proces Primăria mun. Chișinău în calitate de intervenient

accesoriu .

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, s-a admis apelul

declarat de către Ministerul Apărării al RM, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-

a pronunțat o nouă hotărâre de admitere a acțiunii.

La 19.01.2018, Mozgov Natalia și Mozgov Igor au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei în cauză cu scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului au indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a

încălcat și a aplicat eronat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia

să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod

eronat legea.

La 01.03.2017, Ministerul Apărării a RM a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018, recursul declarat

de către Mozgov Natalia și Mozgov Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 23 noiembrie 2017, a fost considerat inadmisibil.

La 02.04.2018, Mozgov Igor a depus cerere de revizuire a încheierii Curții

Supreme de Justiție din 14 martie 2018, invocând temeiul prevăzut de art. 449 lit. b)

CPC.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că cererea de chemare în judecată din

prezentul litigiu nu putea fi depusă de către Ministerul Apărării, deoarece, în opinia

revizuentului, reieșind din circumstanțele cauzei, Ministerul Apărării nu poate fi

reclamantul corespunzător, dat fiind faptul că nu este proprietar al spațiului locativ

litigios.

La 18.05.2018, Ministerul Apărării al RM a depus referință la cererea de

revizuire, prin care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.453 alin.( l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Verificând prin prisma prevederilor legale, Colegiul constată că argumentele

indicate în cererea de revizuire de către revizuentul Mozgov Igor, nu constituie

temei de revizuire a actului judecătoresc de dispoziție invocat, deoarece nu se

încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, potrivit căruia, au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Astfel, nu poate fi catalogate ca temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b)

CPC, circumstanțele invocate de revizuent, precum că Ministerul Apărării nu poate

fi potențialul reclamant în procesul dat și nu este persoana care ar putea pretinde că

este titularul unui drept încălcat, la caz, că ar fi proprietarul spațiului locativ din

litigiu, deoarece aceste circumstanțe nu se încadrează în rigorile acestei norme.

Or, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC - au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuentului, ultimul urmează să dovedească existența

acestor circumstanțe, precum și faptul că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Totodată, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv

până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe

concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a

cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de

judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Pe

când, în speță, Colegiul constată că circumstanțele invocate ca temei de revizuire

nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată.

În așa mod, această situație indică la caracterul declarativ al cererii de

revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului

revizuentului cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor

legale de declarare a revizuirii. Respectiv, temeiul prevăzut de lit. b) a art. 449

CPC este invocat nu în sensul în care îl impun prevederile dispoziției date.

În contextul dat, se cere a fi precizat că unul dintre aspectele fundamentale ale

preemțiunii dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, între

altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (prin prisma jurisprudenței

CtEDO Brumărescu vs. România; Roșca vs. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate

de revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide de

a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

di s pune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Mozgov

Igor împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018, prin care a

fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Mozgov Natalia și Mozgov

Igor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a

fost casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al RM

către Mozgova Natalia, Mozgov Igor, Mozgova Aleftina, Mozgova Daria,

Gherghieș Igor cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu

locativ și radierea vizelor de reședință.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul

Svetlana Filincova

Judecători –

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu