2ra-866/17 — cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință

prima instanță: A. Furdui dosarul nr. 2ra-866/17 instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu DECIZIE 24 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari Nicolae Craiu Ala Cobăneanu examinând recursurile declarate de către Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova și de către Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova, Gheorghieș Igor, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Apărării, casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 27 octombrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă, au fost evacuați Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova, Gheorghieș Igor din apartamentul nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ și radiată viza de reședință constată: La 17 aprilie 2014, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință. În motivarea acțiunii a invocat că la 05 septembrie 1992, la Oficiul Stării Civile sectorul Botanica, mun.

Chișinău, a fost înregistrată căsătoria între Iurie Carpenco și Natalia Mozgova. Iar, după înregistrarea căsătoriei, la 12 mai 1993, Natalia Mozgova și-a perfectat viză de reședință și a dobândit dreptul asupra locuinței nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău. Indică că scopul căsătoriei a fost înstrăinarea ilegală a apartamentului de serviciu de către Iurie Carpenco lui Nataliei Mozgova. 1 Explică că ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2004 căsătoria încheiată între Iurie Carpenco și Natalia Mozgova a fost declarată nulă. Astfel, referindu-se la dispozițiile art. 44 din Codul familiei, consideră că toate drepturile și obligațiile Nataliei Mozgova asupra apartamentului nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun.

Chișinău, au decăzut. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 19, 32, 85 alin. (1) lit. i), 166, 167, 174 CPC, art. 217, 296, 315, 374, 376 Cod civil, art. 44 Cod familiei și art. 94, 103 Cod cu privire la locuință. Solicită admiterea acțiunii, evacuarea Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ, cu radierea vizelor de reședință. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 08 iulie 2014, a fost atrasă în proces Primăria mun. Chișinău în calitate de intervenient accesoriu . Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 27 octombrie 2015, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, a fost admis apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă, evacuată Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ și radiată viza de reședință a Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgov, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun.

Chișinău. La 07 decembrie 2016, Natalia Mozgova, Igor Mozgov și Aleftina Mozgova, au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgov, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință. În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o neîntemeiată, nefondată și pasibilă de a fi casată, în legătură cu aplicarea eronată a normelor de drept material, inclusiv și a faptului aprecierii arbitrale a probelor ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Indică că instanța de apel incorect și-a argumentat soluția referindu-se la probele prezentate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Mai mult ca atât, consideră că Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a fost în drept să înainteze prezenta cerere de chemare în judecată, pe motiv că potrivit extrasului din registrul bunurilor imobile, blocul locativ din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău aparține statului. Astfel, Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu are calitate de proprietar, respectiv nu poate avea nici calitate procesuală de reclamant, 2 or numai proprietarul bunului are dreptul să înainteze acțiune în instanța de judecată.

Susține că cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință, urmează a fi scoasă de pe rol, în temeiul art.267 alin. c) CPC, ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită. La 08 decembrie 2016, Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova și Igor Gheorghieș, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu, au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 27 octombrie 2015 ca legală și întemeiată. În motivarea recursului, la fel, au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerând-o nefondată, pe motiv că a fost aplicată eronat legea materială, și apreciate eronat probele prezentate de părți. Referindu-se la normele invocate în cererea de recurs anterioară, susține că Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu poate pretinde la încălcarea unui drept și revendicarea acestuia, atât timp cât nu deține de un asemenea drept, or proprietar al apartamentului este statul, iar fondul de locuințe din mun. Chișinău constituie patrimoniu municipal și se află în administrarea autorității publice locale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 14 noiembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 211 vol. I), careva date despre recepționarea acesteia de către recurenți la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenții s-a conformat prevederilor legale și au declarat recursurile împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Actele cauzei denotă că înaintând acțiunea în judecată împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a solicitat evacuarea Nataliei Mozgova, 3 Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ, cu radierea vizelor de reședință.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii Ministerului Apărării al Republicii Moldova, pe care a respins-o. Judecând apelul declarat de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova instanța de apel l-a considerat întemeiat, și admițându-l, a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015 și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă, evacuată Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ și radiată viza de reședință a Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgov, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun.

Chișinău. Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recursuri, instanța de recurs reține că decizia instanței de apel din 18 octombrie 2016, a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural, respectiv nu poate fi menținută. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

La caz, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel a adoptat soluția fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

În acest sens, se va nota că Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova și Igor Gheorghieș, reprezentați de către avocatul Vasile Pruteanu prin referința depusă la cererea de chemare în judecată cât și în susținerile orale anexate la materialele pricinii (f. d. 35, 123-124 vol. I), au invocat, pe lângă netemeinicia acțiunii, și prescripția extinctivă ca temei de respingere a acțiunii depuse de Ministerul Apărării al Republicii Moldova (f. d. 35, 123 vol. I). Cu toate acestea, argumentul dat a fost trecut cu vederea de prima instanță și lăsat fără examinare, omisiune, care nu a fost, de altfel, corectată nici de instanța de apel, or, în sensul art. 271 Cod civil, părțile în proces, sunt în drept să-și realizeze dreptul său la aplicarea termenului de prescripție în interes propriu.

Pe de altă parte, instanța de apel, va reține la caz prevederile art. 239 CPC, care indică că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. 4 Totodată hotărârea trebuie să fie certă, completă, corectă, clară, consecutivă, convingătoare și concretă. Circumstanțele și probele constatate în cauză urmează să fie expuse într-o strictă consecutivitate logică. De asemenea, concluziile instanței expuse în partea motivată a hotărârii, trebuie să coincidă cu concluziile instanței din partea dispozitivă a hotărârii. La fel, și prevederile art. 241 alin. (6) CPC stipulează că dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al hotărârii.

Ca urmare, în sensul normelor enunțate este de înțeles că concluziile instanței expuse în partea motivată a hotărârii, trebuie să coincidă cu soluția instanței cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Or, în caz contrar hotărârea este lovită de nulitate. Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs reține la caz că în partea de motivare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, instanța de apel, cu referire la prevederile art. 385 alin. (1) lit. c) CPC, a ajuns la concluzia de a admite apelul, a casa hotărârea primei instanțe și a emite o nouă hotărâre de admitere a acțiunii. În același timp, în dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, instanța de apel a admis apelul declarat de Ministerul Apărării, a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 27 octombrie 2015 și a emis o hotărâre nouă prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Apărării împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova și Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din apartament și radierea vizei de reședință, totodată, în dispozitivul deciziei instanței de apel fiind menționat că se evacuează Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din str. Independenței 30/4 mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ și radiate vizele de reședință (f. d. 203-210 vol. II). Astfel fiind, este evident că concluziile instanței de apel expuse în decizia recurată sunt contradictorii, fapt inacceptabil conform legislației procedurale.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți. 5 Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile, a casa integral decizia instanței de apel și de a remite pricina spre rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admit recursurile declarate de către Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova și de către Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova, Gheorghieș Igor, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință, cu remiterea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari Nicolae Craiu Ala Cobăneanu 6