2ra-866/17 — cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință

2ra-866/17 — cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: A. Furdui dosarul nr. 2ra-866/17

instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

DECIZIE

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursurile declarate de către Natalia Mozgova, Igor Mozgov,

Aleftina Mozgova și de către Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova,

Daria Mozgova, Gheorghieș Igor, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al

Republicii Moldova împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei

Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință,

fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, prin care

a fost admis apelul declarat de Ministerul Apărării, casată hotărârea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost respinsă, au fost evacuați Natalia Mozgova, Igor Mozgov,

Aleftina Mozgova, Daria Mozgova, Gheorghieș Igor din apartamentul nr. 68 din

str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ și

radiată viza de reședință

constată:

La 17 aprilie 2014, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei

Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință,

fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință.

În motivarea acțiunii a invocat că la 05 septembrie 1992, la Oficiul Stării

Civile sectorul Botanica, mun. Chișinău, a fost înregistrată căsătoria între Iurie

Carpenco și Natalia Mozgova. Iar, după înregistrarea căsătoriei, la 12 mai 1993,

Natalia Mozgova și-a perfectat viză de reședință și a dobândit dreptul asupra

locuinței nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău.

Indică că scopul căsătoriei a fost înstrăinarea ilegală a apartamentului de

serviciu de către Iurie Carpenco lui Nataliei Mozgova.

1

Explică că ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din

16 decembrie 2004 căsătoria încheiată între Iurie Carpenco și Natalia Mozgova a

fost declarată nulă. Astfel, referindu-se la dispozițiile art. 44 din Codul familiei,

consideră că toate drepturile și obligațiile Nataliei Mozgova asupra apartamentului

nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, au decăzut.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 7, 19, 32, 85 alin. (1)

lit. i), 166, 167, 174 CPC, art. 217, 296, 315, 374, 376 Cod civil, art. 44 Cod

familiei și art. 94, 103 Cod cu privire la locuință.

Solicită admiterea acțiunii, evacuarea Nataliei Mozgova, Igor Mozgov,

Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din

str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ, cu

radierea vizelor de reședință.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

08 iulie 2014, a fost atrasă în proces Primăria mun. Chișinău în calitate de

intervenient accesoriu .

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, a fost admis

apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, casată hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015 și pronunțată o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă, evacuată Natalia Mozgova, Igor

Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul

nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu

locativ și radiată viza de reședință a Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei

Mozgov, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din

str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău.

La 07 decembrie 2016, Natalia Mozgova, Igor Mozgov și Aleftina Mozgova,

au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

18 octombrie 2016, prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a

Ministerului Apărării al Republicii Moldova împotriva Nataliei Mozgova, Igor

Mozgov, Aleftinei Mozgov, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la

evacuarea din locuință, fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de

reședință.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o neîntemeiată, nefondată și pasibilă de a fi casată, în legătură cu

aplicarea eronată a normelor de drept material, inclusiv și a faptului aprecierii

arbitrale a probelor ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Indică că instanța de apel incorect și-a argumentat soluția referindu-se la

probele prezentate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Mai mult ca atât,

consideră că Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a fost în drept să

înainteze prezenta cerere de chemare în judecată, pe motiv că potrivit extrasului

din registrul bunurilor imobile, blocul locativ din str. Independenței, 30/4, mun.

Chișinău aparține statului. Astfel, Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu are

calitate de proprietar, respectiv nu poate avea nici calitate procesuală de reclamant,

2

or numai proprietarul bunului are dreptul să înainteze acțiune în instanța de

judecată.

Susține că cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al

Republicii Moldova împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei

Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință,

fără acordarea altui spațiu locativ și radierea vizelor de reședință, urmează a fi

scoasă de pe rol, în temeiul art.267 alin. c) CPC, ca fiind depusă de o persoană

neîmputernicită.

La 08 decembrie 2016, Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova,

Daria Mozgova și Igor Gheorghieș, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu, au

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016,

prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015 ca legală și

întemeiată.

În motivarea recursului, la fel, au invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel considerând-o nefondată, pe motiv că a fost aplicată eronat legea materială, și

apreciate eronat probele prezentate de părți.

Referindu-se la normele invocate în cererea de recurs anterioară, susține că

Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu poate pretinde la încălcarea unui

drept și revendicarea acestuia, atât timp cât nu deține de un asemenea drept, or

proprietar al apartamentului este statul, iar fondul de locuințe din mun. Chișinău

constituie patrimoniu municipal și se află în administrarea autorității publice

locale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 14 noiembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire (f. d. 211 vol. I), careva date despre recepționarea acesteia de către

recurenți la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-a conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

18 octombrie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare

în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Actele cauzei denotă că înaintând acțiunea în judecată împotriva Nataliei

Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș,

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a solicitat evacuarea Nataliei Mozgova,

3

Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei Mozgova și Igor Gheorghieș din

apartamentul nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea

altui spațiu locativ, cu radierea vizelor de reședință.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii Ministerului Apărării al Republicii Moldova, pe

care a respins-o.

Judecând apelul declarat de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova

instanța de apel l-a considerat întemeiat, și admițându-l, a casat hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015 și a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă, evacuată Natalia Mozgova, Igor

Mozgov, Aleftina Mozgova, Daria Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul

nr. 68 din str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu

locativ și radiată viza de reședință a Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei

Mozgov, Dariei Mozgova, Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din

str. Independenței, 30/4, mun. Chișinău.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile

la caz și criticile aduse în recursuri, instanța de recurs reține că decizia instanței de

apel din 18 octombrie 2016, a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept

procedural, respectiv nu poate fi menținută.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum

și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea

pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de

apel de către participanții la proces.

La caz, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel

a adoptat soluția fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului

sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

În acest sens, se va nota că Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina

Mozgova și Igor Gheorghieș, reprezentați de către avocatul Vasile Pruteanu prin

referința depusă la cererea de chemare în judecată cât și în susținerile orale anexate

la materialele pricinii (f. d. 35, 123-124 vol. I), au invocat, pe lângă netemeinicia

acțiunii, și prescripția extinctivă ca temei de respingere a acțiunii depuse de

Ministerul Apărării al Republicii Moldova (f. d. 35, 123 vol. I).

Cu toate acestea, argumentul dat a fost trecut cu vederea de prima instanță și

lăsat fără examinare, omisiune, care nu a fost, de altfel, corectată nici de instanța

de apel, or, în sensul art. 271 Cod civil, părțile în proces, sunt în drept să-și

realizeze dreptul său la aplicarea termenului de prescripție în interes propriu.

Pe de altă parte, instanța de apel, va reține la caz prevederile art. 239 CPC,

care indică că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța

își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță

și pe probele cercetate în ședință de judecată.

4

Totodată hotărârea trebuie să fie certă, completă, corectă, clară, consecutivă,

convingătoare și concretă. Circumstanțele și probele constatate în cauză urmează

să fie expuse într-o strictă consecutivitate logică. De asemenea, concluziile

instanței expuse în partea motivată a hotărârii, trebuie să coincidă cu concluziile

instanței din partea dispozitivă a hotărârii.

La fel, și prevederile art. 241 alin. (6) CPC stipulează că dispozitivul

cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea

integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și

termenul de atac al hotărârii.

Ca urmare, în sensul normelor enunțate este de înțeles că concluziile

instanței expuse în partea motivată a hotărârii, trebuie să coincidă cu soluția

instanței cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Or, în caz contrar hotărârea este lovită

de nulitate.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs reține la caz că în

partea de motivare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016,

instanța de apel, cu referire la prevederile art. 385 alin. (1) lit. c) CPC, a ajuns la

concluzia de a admite apelul, a casa hotărârea primei instanțe și a emite o nouă

hotărâre de admitere a acțiunii.

În același timp, în dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din

18 octombrie 2016, instanța de apel a admis apelul declarat de Ministerul Apărării,

a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 octombrie 2015 și a

emis o hotărâre nouă prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de

Ministerul Apărării împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova,

Daria Mozgova și Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din apartament și

radierea vizei de reședință, totodată, în dispozitivul deciziei instanței de apel fiind

menționat că se evacuează Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova,

Daria Mozgova și Igor Gheorghieș din apartamentul nr. 68 din str. Independenței

30/4 mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ și radiate vizele de reședință

(f. d. 203-210 vol. II).

Astfel fiind, este evident că concluziile instanței de apel expuse în decizia

recurată sunt contradictorii, fapt inacceptabil conform legislației procedurale.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține

să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

5

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile, a casa integral decizia instanței de apel și de a remite pricina spre

rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de către Natalia Mozgova, Igor Mozgov,

Aleftina Mozgova și de către Natalia Mozgova, Igor Mozgov, Aleftina Mozgova,

Daria Mozgova, Gheorghieș Igor, reprezentați de avocatul Vasile Pruteanu.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Apărării al Republicii

Moldova împotriva Nataliei Mozgova, Igor Mozgov, Aleftinei Mozgova, Dariei

Mozgova, Igor Gheorghieș cu privire la evacuarea din locuință, fără acordarea altui

spațiu locativ și radierea vizelor de reședință, cu remiterea pricinii pentru

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

6