2ra-735/18 — declaraea nulitatii contractelor de arenda

2ra-735/18 — declaraea nulitatii contractelor de arenda (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosar nr. 2ra-735/2018

prima instanță, Judecătoria Drochia, sediul Glodeni

judecător: A. Țihonschi

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți

judecători: A. Corcenco, A. Ciobanu, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Spijavca Nicolai,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria

comunei Iabloana împotriva lui Spijavca Nicolai, intervenienți accesorii OCT

Glodeni, filiala ÎS ”Cadastru”, Consiliul comunei Iabloana, Mîrza Nicolae,

Spijavca Lidia cu privire la declararea nulității contractelor de arendă, obligarea

radierii din Registrul bunurilor imobile a înregistrărilor efectuate în baza

contractului de arendă și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2017, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Spijavca Nicolai și avocatul Țurcanu Ion, în

interesele lui Spijavca Nicolai și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Drochia,

sediul Glodeni, din 14 iunie 2017, prin care a fost admisă cererea de chemare în

judecată depusă de Primăria comunei Iabloana,

c o n s t a t ă :

1

La 29 septembrie 2015, Primăria comunei Iabloana a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Spijavca Nicolai, intervenient accesoriu Oficiul

Cadastral Teritorial Glodeni cu privire la declararea nulității contractelor de arendă,

obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a înregistrărilor efectuate în baza

contractului de arendă și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că între Primăria comunei Iabloana și Spijavca

Nicolai, în calitate de arendaș a fost semnat la 10 octombrie 2003, contractul nr. 22

cu privire la folosința lacului ,,Cărămida de Jos’’ pe un termen de 24 de ani, până

la 20 octombrie 2027. La 14 octombrie 2008, contractul menționat a fost înregistrat

la OCT Glodeni.

Reclamanta, Primăria comunei Iabloana, a menționat că contractul nr. 22 din

10 octombrie 2003, este ilicit, bazat pe aplicarea incorectă a legii și contrar

normelor imperative de drept material și pasibil de a fi declarat nul.

Astfel, reclamanta, Primăria comunei Iabloana, a indicat că contrar

prevederilor art. 18 alin. (1) și (2) lit. x) a Legii nr. 123 din 18 martie 2003, privind

administrația publică locală, în vigoare la momentul semnării contractului nr. 22

din 10 octombrie 2003, de către Consiliul comunei Iabloana nu a fost emisă nici o

decizie, pentru efectuarea unei astfel de tranzacții, precum și nu a fost organizată

licitația publică pentru darea în arendă a bazinului acvatic ”Cărămida de Jos”.

Reclamanta, Primăria comunei Iabloana, a reiterat că contractul nr. 22 din

10 octombrie 2003, nu a fost ajustat prevederilor art. 77 alin. (2) a Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, nici la data înregistrării

acestuia.

Reclamanta, Primăria comunei Iabloana, a subliniat că darea în arendă a

terenului cu destinație agricolă, adică a terenului aferent lacului ,,Cărămida de Jos”

urma a fi efectuată în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) a Legii cu privire

la arenda în agricultură nr. 198 din 15 mai 2003, potrivit cărora, dreptul de folosință

a bunurilor agricole arendate, apare la încheierea contractului de arendă, din

momentul semnării actului de predare-preluare a bunurilor. În speță, un astfel de

act de predare-preluare a terenului nu există.

Totodată, a indicat că contractul nr. 22 din 10 octombrie 2003, privind

folosința lacului ”Caramida de Jos”, încheiat între Primăria comunei Iabloana și

Spijavca Nicolai, nu este înaintată conform cerințelor obligatorii prevăzute de art.

6 alin. (3) a Legii cu privire la arenda în agricultură, și anume: - nu sunt identificate

părțile contractante și nu sunt indicate domiciliul și sediul acestora; - lipsește actul

care autentifică dreptul de proprietate sau alt drept al arendatorului, de a da bunul

agricol în arendă; - în contract lipsește clauza de înregistrare a acestuia, ce denotă

încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) și alin. (5) a Legii menționate; - în contract

nu este reflectată componența, forma și cuantumul plății pentru arendă, cât și

modalitatea, termenul și locul achitării acesteia; - lipsesc condițiile de modificare

și de reziliere a contractului; - nu sunt prevăzute condițiile de folosire a terenului și

2

a obiectelor situate pe teren; - lipsește obligativitatea respectării normelor

ecologice.

Prin urmare, reclamanta, Primăria comunei Iabloana, a indicat că

neincluderea, în contractul de arendă, a clauzelor esențiale prevăzute de lege, atrage

nulitatea acestuia potrivit art. 6 alin. (6) a Legii cu privire la arenda în agricultură

nr. 198 din 15 mai 2003.

Reclamanta a evidențiat că, înregistrarea contractului nr. 22 din

10 octombrie 2003, în Registrul bunurilor imobile la 14 octombrie 2008, a avut loc

cu încălcarea termenului prevăzut de art. 10 alin. (1), (3), (5) a Legii cu privire la

arenda în agricultură nr.198 din 15 mai 2003 și art. 1 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006.

Reclamanta, Primăria comunei Iabloana a solicitat declararea nulă a

contractului nr. 22 din 10 octombrie 2003, privind folosința lacului ”Caramida de

Jos”, încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai, obligarea OCT

Glodeni de a radia din Registrul bunurilor imobile înregistrările, efectuate în baza

contractului nr. 22 din 10 octombrie 2003 privind folosința lacului ”Caramida de

Jos” și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 30 septembrie 2015,

a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul comunei

Iabloana.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din 19 februarie 2016,

a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Mîrza Nicolae, fostul

primar al Primăriei comunei Iabloana, care a semnat contractul nr. 22 din

10 octombrie 2003, privind transmiterea în folosința a lacului ”Cărămida de Jos”.

La 03 iunie 2016, reclamanta, Primăria comunei Iabloana, a depus cerere de

chemare în judecată suplimentară, solicitând declararea nulității actelor adiționale

și subsecvente contractului nr. 22 din 10 octombrie 2003, de arendă încheiat între

Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai, și anume: contractul nr. 22 din

30 martie 2006, de arendă a terenului sub folosința lacului ”Cărămida de Jos”

încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai, (fără tabel de plată,

cu ștampila de înregistrare la Primărie cu nr. 375 din 19 mai 2006, înregistrat la

Agenția Servicii Publice la 14 octombrie 2008); - contractul nr. 22 din 30 martie

2006 de arendă a terenului încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca

Nicolai (cu tabel de plată); - supliment la contractul nr. 22 de arendă a terenului sub

folosința lacului ”Cărămida de Jos” încheiat între Primăria comunei Iabloana și

Spijavca Nicolai din 14 noiembrie 2008; - acordul adițional din 15 august 2006,

privind modificarea contractului de arendă nr. 22 din 30 martie 2006; - actul din

15 mai 2006, de transmitere în arendă a lacului „Cărămida de Jos”, în baza

contractului nr. 22 din 30 martie 2006.

În motivarea cererii suplimentare, reclamanta, Primăria comunei Iabloana, a

invocat, că contractul nr.22 din 30 martie 2006 privind folosința lacului „Cărămida

3

de Jos”, încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai (fără tabel de

plată, cu ștampila de înregistrare la Primărie cu nr. de înregistrare 375 din 19 mai

2006 și ștampila de înregistrare OCT Glodeni din 14 octombrie 2008), suplimentul

la contractul nr.22 privind folosința lacului „Cărămida de Jos” din 14 noiembrie

2008, încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai; contractul nr.22

din 30 martie 2006 privind folosința lacului „Cărămida de Jos”, încheiat între

Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai (cu tabel de plată, cu ștampila de

înregistrare la Primărie cu nr. de înregistrare 375 din 19 mai 2006 și ștampila de

înregistrare OCT Glodeni din 14 octombrie 2008), acordul adițional din

15 august 2006, privind modificarea contractului de arendă nr.22 din 30 martie

2006 și actul din 15 mai 2006 de transmitere în arendă a lacului „Cărămida de Jos”

în baza contractului nr.22 din 30 martie 2006, sunt nule.

Or, prin contractele nominalizate, proprietarul transmite arendașului în

folosință lacul „Cărămida de Jos”, aflat la balanța Primăriei comunei Iabloana, cu

posibilitatea în continuare de a-l procura împreună cu zona de protecție, pe un

termen de arendă până la 31 decembrie 2030, ceea ce contravine art. 20 a Legii cu

privire la arenda în agricultură nr. 198 din 15 mai 2003, care interzice

răscumpărarea terenurilor agricole arendate.

La fel, reclamanta, Primăria comunei Iabloana, a invocat prevederile art. 10

alin. (6) a Legii nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice, care statuează că actele juridice privind înstrăinarea sau

dobândirea, în folosul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu capital

privat, a bunurilor domeniului public, inclusiv prin privatizare, precum și actele

juridice privind darea acestor bunuri în comodat persoanelor indicate, sunt lovite

de nulitate absolută.

Reclamanta, Primăria comunei Iabloana, a mai susținut că din clauzele

contractului nr. 22 din 30 martie 2006, rezultă un act juridic simulat al acestuia, de

fapt contractul exclude orice plată de arendă, ceea ce presupune că a fost încheiat

un contract de comodat și bunul, de facto, a fost luat de Spijavca Nicolai cu titlu

gratuit. Iar, potrivit art.221 alin.(2) Cod civil, actul juridic încheiat cu intenția de a

ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul.

De asemenea, a considerat că, suplimentul la contractul nr. 22 privitor la

folosința lacului „Cărămida de Jos” din 14 noiembrie 2008, contractul nr.22 privitor

la folosința lacului „Cărămida de Jos” din 30 martie 2006, cu tabel de plată, acordul

adițional din 15 august 2006 privind modificarea contractului de arendă nr. 22 din

30 martie 2006, sunt acte juridice fictive potrivit art. 221 alin.(1) Cod Civil, deoarce

sunt încheiate în privința unui bun, care a fost deja dat în arendă prin alte contracte

și anume, acele din 10 octombrie 2003.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia sediul Glodeni din 17 ianuarie 2017, a

fost atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu Spijavca Lidia, din partea

pârâtului Spijavca Nicolai, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

4

de Primăria comunei Iabloana împotriva lui Spijavca Nicolai, intervenienți

accesorii OCT Glodeni, filiala ÎS ”Cadastru”, Consiliul comunei Iabloana cu privire

la declararea nulă a contractelor de arendă și a Actului din 15 mai 2006, de

transmitere în arendă a lacului ”Caramida de Jos”.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia sediul Glodeni din 04 mai 2017, a fost

respins ca neîntemeiat demersul pârâtului Spijavaca Nicolai cu privire la încetarea

procesului în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria

comunei Iabloana împotriva lui Spijavca Nicolai, intervenienți accesorii OCT

Glodeni, filiala ÎS ”Cadastru”, Consiliul comunei Iabloana, Mîrza Nicolai și

Spijavca Lidia cu privire la declararea nulă a contractelor de arendă.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 14 iunie 2017, a fost

admisă cererea de chemare în judecată, înaintată de Primăria comunei Iabloana

către împotriva lui Spijavca Nicolai, intervenienți accesorii OCT Glodeni, filiala ÎS

”Cadastru”, Consiliul comunei Iabloana, Mîrza Nicolae și Spijavca Lidia privind

declararea nulă a contractelor de arendă. Au fost declarate nule: contractul nr. 22

din 10 octombrie 2003, de arendă a terenului sub folosința lacului „Cărămida de

Jos” încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai; - contractul nr.22

din 30 martie 2006, de arendă a terenului sub folosința lacului „Cărămida de Jos”

încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai (fără tabel de plată, cu

ștampila de înregistrare la Primărie cu nr. de înregistrare 375 din 19 mai 2006 și

ștampila de înregistrare la OCT Glodeni din 14 octombrie 2008); - contractul nr. 22

din 30 martie 2006, de arendă a terenului sub folosința lacului „Cărămida de Jos”

încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai (cu tabel de plată);

- suplimentul la contractul nr. 22, de arendă a terenului sub folosința lacului

„Cărămida de Jos” încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai din

14 noiembrie 2008; - acordul adițional din 15 august 2006 privind modificarea

contractului de arendă nr.22 din 30 martie 2006; - actul din 15 mai 2006 de

transmitere în arendă a lacului „Cărămida de Jos”.

A fost respinsă cerința privind obligarea OCT Glodeni, filiala ÎS ”Cadastru”,

de a radia din Registrul bunurilor imobile înregistrările efectuate în baza

contractului nr. 22 din 10 octombrie 2003, privitor la folosința lacului „Cărămida

de Jos” încheiat între Primăria comunei Iabloana și Spijavca Nicolai.

A fost încasat de la Spijavca Nicolai în beneficiul Primăriei comunei

Iabloana cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6100 lei.

A fost încasat de la Spijavca Nicolai taxa de stat, în contul statului în sumă

de 100 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de Spijavca Nicolai și avocatul Țurcanu Ion, în interesele lui

Spijavca Nicolai, și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

din 14 iunie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Primăria comunei Iabloana împotriva lui Spijavca Nicolai, intervenienți accesorii

5

OCT Glodeni, filiala Î.S. ”Cadastru”, Consiliul comunei Iabloana, Mîrza Nicolae,

Spijavca Lidia cu privire la declararea nulității contractelor de arendă și obligarea

radierii din Registrul bunurilor imobile, a mențiunilor cadastrale privind dreptul de

arendă.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că în conformitate

cu prevederile art. 84 alin. (2), (3) a Legii nr. 123 din 18 martie 2003, privind

administrația publică locală (în vigoare din 25 mai 2003, abrogată la

09 martie 2007), în redacția aplicabilă speței, consiliile locale decid ca bunurile,

care aparțin domeniului public de interes local să fie date în administrare

întreprinderilor municipale și instituțiilor publice, să fie concesionate, închiriate sau

arendate. Înstrăinarea, concesionarea, arenda și locațiunea, cu excepția locațiunii

imobilelor de locuit, se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

Astfel, instanța de apel a reținut că în virtutea legii aplicabile, la momentul

semnării contractului de arendă nr. 22 din 10 octombrie 2003, darea în arendă a

terenurilor destinate fondului apelor, era permisă la demersul argumentat al

solicitantului, în baza deciziei autorității publice locale (în speță a consiliului local),

cu eliberarea ulterioară în corespundere cu Hotărârea Guvernului RM nr. 745 din

3 noiembrie 1995, a Titlului de stat de folosință separată a apelor.

Totodată, a indicat că conform Titlului de stat cu nr. 01.610, eliberat lui

Spijavca Nicolai, de către Primăria comunei Iabloana în a.2003, obiectivul acvatic

iazul “Cărămida de jos” cu suprafața de 5,2 ha, i s-a atribuit în folosință separată

lui Spijavca Nicolai, în baza demersului său și a deciziei primăriei nr. 15 din

16 iunie 2002, pe un termen de 10 ani pînă la IV 2013.

Astfel, instanța de apel a menționat că corect, instanța de fond a pus la

îndoială existența deciziei primăriei cu nr. 15 din 16 iunie 2002, în condițiile în care

în urma verificării conținutului Registrului dispozițiilor primarului, cu privire la

activitatea de bază a Primăriei comunei Iabloana jud. Bălți, pentru anii 2001-2003,

o asemenea decizie, nu a fost găsită.

Mai mult, instanța de apel a reținut că în conformitate cu prevederile art. 82

al Legii privind administrația publică locală nr. 186-XIV din 06.11.1998, în vigoare

din 12 februarie 1999, abrogată la 19 martie 2003, terenul lacului ”Cărămida de

jos” putea să fie acordat în folosință, în baza deciziei consiliului local, și nu a unei

dispoziții a primarului.

La fel, instanța de apel a reținut că conținutul copiilor proceselor-verbale ale

ședințelor Consiliului comunal Iabloana, pentru anul 2002, nu denotă existența

punerii spre dezbateri, în cadrul ședințelor Consiliului local Iabloana, în anul 2002,

a chestiunii privind transmiterea în folosință lui Spijavca Nicolai, a iazului

”Cărămida de jos”, cu atât mai mult, nici asupra dispunerii unei licitații/concurs

despre acordarea acestui iaz în folosință.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că lipsa deciziei Consiliului local

Iabloana, privind transmiterea în folosință a obiectului acvatic „Cărămida de jos”

6

și nedesfășurarea licitației, care să fi precedat o asemenea decizie, afectează

valabilitatea contractului nr. 22 din 10 octombrie 2003, încheiat între Spijavca

Nicolai și Primăria comunei Iabloana, ce duce la nulitatea acestuia, în baza art. 220

alin. (1) Cod Civil, deoarece actul juridic contravine normelor imperative invocate.

De asemena, instanța de apel a reținut ca juste, concluziile primei instanțe

precum că clauza contractuală, ce vizează transmiterea în folosință a bunului

proprietate publică, cu posibilitatea de răscumpărare ulterioară, specificată în

contractul nr. 22 din 10 octombrie 2003, este contrară prevederilor art. 10 alin. (1)

și (3) din Legea cu privire la resursele naturale din 06 februarie 1997 și art. 12 alin.

(1) Codul Apelor.

Instanța de apel, a reținut că nereflectarea clauzei contractuale, ce se referă

la plata dreptului de arendă, viciază contractul nr. 22 din 10 octombrie 2003,

încheiat între Spijavca Nicolai și Primăria comunei Iabloana, iar, orice viciu capabil

să dăuneze intereselor publice, urmează a fi curmat și deci, în funcție de cerințele

înaintate în fața instanței, acest contract necesită a fi anulat.

Dat fiind anularea actului juridic inițial, contractul nr. 22 din

10 octombrie 2003, pe cale de consecință aceasta atrage nulitatea actelor juridice

subsecvente.

La 07 martie 2018, Spijavca Nicolai, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Bălți din

23 noiembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din

14 iunie 2017, cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie respinsă integral cererea

de chemare în judecată depusă de Primăria comunei Iabloana împotriva lui Spijavca

Nicolai, intervenienți accesorii OCT Glodeni, filiala ÎS ”Cadastru”, Consiliul

comunei Iabloana, Mîrza Nicolae, Spijavca Lidia cu privire la declararea nulității

contractelor de arendă, obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile, a

înregistrărilor efectuate în baza contractului de arendă și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel, invocând drept temei al recursului prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură civilă, menționând că instanța de apel a aplicat în mod eronat

normele de drept material, fără a da o apreciere corespunzătoare probelor din dosar.

Recurentul, Spijavca Nicolai, a mai indicat că concluziile instanțelor ierarhic

inferioare sunt eronate, or iazurile fac parte din fondul apelor, care reprezintă o

categorie de terenuri diferită, de cea cu destinație agricolă și constituie fondul

funciar al Republicii Moldova, iar arenda este contractul încheiat cu privire la

exploatarea terenurilor și altor bunuri agricole, respectiv relațiile între Primăria

comunei Iabloana și Spijavca Ivan urmau a fi definite drept relații de locațiune, care

sunt reglementate de normele juridice cu privire la locațiune din Codul Civil.

Recurentul, Spijavca Nicolai, a reiterat că intimata Primăria comunei

Iabloana, începând cu anul 2003, data încheierii contractului și nici ulterior, după

7

15 mai 2006, data întocmirii actului de transmitere în arendă a lacului, și nici până

la data depunerii cererii de chemare în judecată, 29 septembrie 2015, nu a solicitat

rezilierea contractului de arendă.

Mai mult, a invocat faptul că instanțele inferioare, au omis să se expună

asupra omiterii termenului de prescripție pentru adresare în instanța de judecată

stabilit de art. 267 Cod Civil.

Recurentul, Spijavca Nicolai, a susținut că intimata, Primăria comunei

Iabloana, s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta cerere la

29 septembrie 2015, peste 12 ani, de la data încheierii contractului și 7 ani, de la

data înregistrării contractului în Registrul bunurilor imobile, omițând astfel

neîntemeiat, termenul de prescripție pentru adresare în instanța de judecată.

La 20 aprilie 2018, Primarul comunei Iabloana, Mîrza Ghenadie a depus

referință, prin care a solicitat declararea recursului depus de Spijavca Nicolai ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei integrale a Curții de

Apel Bălți din 23 noiembrie 2017, a fost expediată participanților la proces la

04 ianuarie 2017, prin scrisoarea de expediere nr. 329 (f.d. 124), însă, la

materialele cauzei lipsesc careva probe, cu privire la data recepționării de către

recurentul Spijavca Nicolai, a deciziei integrale a Curții de Apel Bălți din

23 noiembrie 2017.

Examinând temeiurile recursului declarat de Spijavca Nicolai, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, pârțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

8

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Spijavca Nicolai, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Spijavca Nicolai se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă

nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Spijavca Nicolai.

9

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1)

Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

A considera inadmisibil recursul declarat de Spijavca Nicolai, împotriva

deciziei Curții de Apel Bălți din 23 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Primăria comunei Iabloana împotriva lui Spijavca

Nicolai, intervenienți accesorii OCT Glodeni, filiala ÎS ”Cadastru”, Consiliul

comunei Iabloana, Mîrza Nicolae, Spijavca Lidia cu privire la declararea nulității

contractelor de arendă, obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a

înregistrărilor efectuate în baza contractului de arendă și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

10