2rh-105/18 — anularea contractului de vînzare-cumpărare

2rh-105/18 — anularea contractului de vînzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: N. Chiseliova dosarul nr. 2rh-105/18

instanța de apel: L. Bulgac, L. Popova, A. Gavrilița

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Dumitru Visternicean, Tamara Chișca-Doneva,

Iuliana Oprea, Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Lidia Marcova și reprezentantul

acesteia, avocatul Liliana Panuș, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 17

aprilie 2013,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ecaterina Dranga împotriva Primăriei Pănășești și Lidiei Marcova cu privire la

anularea contractului de vânzare-cumpărare, și

la acțiunea reconvențională înaintată de Lidia Marcova împotriva Ecaterinei

Dranga privind recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare,

c o n s t a t ă:

La 24 august 2010, Ecaterina Dranga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei Pănășești și Lidiei Marcova cu privire la anularea contractului de

vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii a menționat că prin contractul de vânzare-cumpărare din

17.11.1995,Primăria Pănășești i-a vândut lotul nr.60, cu suprafața de 0,0578 ha, situat

în extravilanul din s. Pănășești,r-nul Strășeni, din întreprinderea pomicolă „Narcis”

(în prezent „Timeos”) și pentru lotul respectiv a achitat suma de 280,33 de lei. Susține

că, la 23 martie 1996, contractul de vânzare-cumpărare a fost înregistrat la Primăria

Pănășești sub nr. 197.

Relevă că pe lotul nominalizat a sădit copaci, a astupat un izvor cu beton, a adus

un container de fier pe teren, iar în anul 2004 a plecat la muncă peste hotarele tarii și,

când s-a întors, în anul 2009 a intenționat să achite impozitele, însă, i s-a comunicat

că lotul este vândut Lidiei Marcova, care are un lot vecin cu lotul nr. 60 și care achită

impozitele.

Reclamanta afirmă că la Primăria Pănășești i s-a comunicat că terenul a fost

vândut, deoarece ea era plecată peste hotare și nu a achitat impozitul funciar.

Ecaterina Dranga evocă faptul că Primăria Pănășești a eliberat pe numele ei

extras din registrul deținătorilor de teren, prin care se confirmă că este beneficiarul

lotului de pământ cu suprafața de 0,0565 ha, însă, OCT Strășeni a refuzat

înregistrarea dreptului de proprietate din motiv că deja este înregistrat dreptul de

proprietate asupra acestui teren pe numele altei persoane, și anume Lidia Marcova.

1

Deopotrivă, OCT Strășeni i-a eliberat un certificat din care rezultă că lotul nr. 60 a

fost vândut Lidiei Marcova, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1037 din

12 septembrie 2006.

Astfel, reclamanta consideră acest contract ilegal, deoarece anterior acest teren i-

a fost vândut ei.

Solicită anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1037 din 12 septembrie

2006, prin care Primăria Pănășești i-a vândut Lidiei Marcova lotul nr. 60 din

întreprinderea pomicolă „Timeos”; și compensarea din contul Primăriei Pănășești a

cheltuielilor de judecată.

Prin cererea suplimentară, depusă la 21 martie 2011, reclamanta a solicitat

suplimentar confirmarea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de

0,0578 ha, conform contractului de vânzare-cumpărare din 17 noiembrie 1995,

încheiat între dânsa și Primăria Pănășești (vol. I, f.d. 41).

La 19 aprilie 2011, Lidia Marcova a înaintat acțiune reconvențională împotriva

Ecaterinei Dranga cu privire la recunoașterea nulității contractului de vânzare-

cumpărare din 17 noiembrie 1995, încheiat între Ecaterina Melega (Dranga) și

Primăria Pănășești (vol. I, f.d. 85, 104 recto-verso).

În motivarea acțiunii reconvenționale a menționat că în contractul de vânzare-

cumpărare din 17 noiembrie 1995, încheiat între Ecaterina Melega (Dranga) și

Primăria Pănășești lipsește semnătura primarului, semnătura Ecaterinei Melega

(Dranga) și nu este indicat prețul terenului.

Consideră că, contractul nominalizat este lovit de nulitate în temeiul art. 50 din

Codul civil (redacția anului 1964), care prevedea că sunt nule contractele care nu

corespund cerințelor legii, cât și în temeiul pct. 4 din Hotărârea Parlamentului nr. 629

din 05 iulie 1991 „cu privire la întovărășirile pomicole”, care stabilește că înstrăinarea

loturilor pomicole și a construcțiilor amplasate pe ele poate fi efectuată doar în folosul

autorității publice locale.

Judecătoria Strășeni, prin hotărârea din 13 iunie 2011 (vol. I, f.d. 120, 121-122

recto-verso) a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Ecaterina Dranga

împotriva Primăriei Pănășești și Lidiei Marcova cu privire la anularea contractului de

vânzare-cumpărare.

A admis acțiunea reconvențională înaintată de Lidia Marcova împotriva

Ecaterinei Dranga și a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare din 17 noiembrie

1995, încheiat între Ecaterina Dranga și Primăria Pănășești, înregistrat în registrul

cadastral al deținătorului de teren cu nr. 197 din 23 martie 1996.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 13 septembrie 2012 (vol. I, f.d. 152,

153-156) a admis apelul declarat de Ecaterina Dranga și a casat hotărârea Judecătoriei

Strășeni din 13 iunie 2011.

A emis o nouă hotărâre prin care a admis acțiunea înaintată de Ecaterina Dranga

și a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 1037 din 12 septembrie 2006

încheiat între Primăria Pănășești și Lidia Marcova.

A respins acțiunea reconvențională înaintată de Lidia Marcova ca fiind

neîntemeiată.

Curtea Supremă de Justiție, pin decizia din 17 aprilie 2013 (vol. I, f.d. 180-183),

a respins recursul declarat de Lidia Marcova și a menținut decizia Curții de Apel

Chișinău din 13 septembrie 2012.

2

La 10 decembrie 2015, Lidia Marcova a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 aprilie 2013, solicitând admiterea revizuirii,

casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie admis recursul declarat, casată decizia Curții de Apel

Chișinău din 13 septembrie 2012 și menținută hotărârea Judecătoriei Strășeni din 13

iunie 2011 (vol. I, f.d. 189-191).

În motivarea cererii de revizuire a invocat art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă și a menționat că prin ordonanța Procuraturii Strășeni din 22 septembrie 2015 a

fost clasată cauza penală nr. 2014330737 pornită la 24 decembrie 2014, în baza

elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) din Codul

penal. Totodată în cadrul procesului penal s-a stabilit că contractul de vânzare-

cumpărare din 17 noiembrie 1995, încheiat între Primăria satului Pănășești și

Ecaterina Dranga a fost semnat din partea Primăriei satului Pănășești de către

secretarul-dactilograf al ultimei, fără a avea asemenea împuterniciri.

Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 27 ianuarie 2016 (vol. I, f.d. 231-

234) a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Lidia Marcova

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 aprilie 2013.

La 09 ianuarie 2018, Lidia Marcova și reprezentantul acesteia, avocatul Liliana

Panuș au depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din

17 aprilie 2013 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2012, prin care

solicită în esență casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei hotărâri prin care să fie admis recursul declarat împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2012, casată decizia recurată și menținută

hotărârea Judecătoriei Strășeni din 13 iunie 2011 (vol. II, f.d. 5-7).

În conformitate cu art. 448 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.

La caz, Curtea Supremă de Justiție, pin decizia din 17 aprilie 2013 a respins

recursul declarat de Lidia Marcova și a menținut decizia Curții de Apel Chișinău din

13 septembrie 2012.

Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă de a examina cererea

de revizuire depusă împotriva deciziei adoptate la 17 aprilie 2013.

Lidia Marcova și reprezentantul acesteia, avocatul Liliana Panuș în motivarea

cererii de revizuire a invocat că, prin ordonanța Procuraturii raionului Strășeni din 08

septembrie 2017, s-a încetat urmărirea penală pe cauza penală nr. 2014330737 pornită

în privința cet. Lupașcu Veronica Alexei în baza elementelor constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) din Codul penal, din motivul intervenirii

prescripției de tragere la răspundere penală. Astfel, cauza penală nominalizată a fost

clasată.

Relevă revizuenta și reprezentantul acesteia că, organul de urmărire penală în

perioada anului 1995 cet. Lupașcu Veronica Alexei, activând în funcția de secretar-

dactilograf în cadrul Primăriei Pănășești, r-nul Strășeni, prin falsificarea de

documente, ilegal a confecționat un document oficial fals care acordă drepturi, și

anume contractul de vânzare-cumpărare a lotului din 17 noiembrie 1995 încheiat între

Primăria Pănășești, r-nul Strășeni în persoana primarului: Popescu Ștefan ca vânzător

și Ecaterina Melega ca cumpărător. Totodată, la rubrica „vânzătorul”, în locul

3

prevăzut pentru semnătura primarului Ștefan Popescu, cet. Lupașcu Veronica Alexei

a aplicat semnătura sa, acționând însă fără a fi împuternicită cu acest drept.

Astfel, revizuenta și reprezentantul acesteia opinează că circumstanța enunțată

constituie temei real de a solicita revizuirea procesului în temeiul art. 449 lit. a) din

Codul de procedură civilă.

Ab initio Colegiul decelează că, în conformitate cu prevederile art. 450 lit. a) din

Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua

în care sentința penală a devenit irevocabilă –în cazul prevăzut la art. 449 lit. a).

Conform art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură

stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Colegiul consideră că, în speță, cererea de revizuire a fost depusă în interiorul

termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul când a

fost comunicată părților ordonanța Procuraturii raionului Strășeni din 08 septembrie

2017, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să curgă termenul

de exercitare a dreptului de a depune cerere de revizuire în temeiul acestei ordonanțe.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire

este inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Succesiv, instanța de revizuire menționează că în conformitate cu art.448 alin.(2)

din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind

supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă

hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis

o nouă hotărâre.

La fel, Colegiul învederează că în conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la

art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și

anexându-se probele ce le confirmă.

Astfel, capacitatea procesuală, existența unuia din temeiurile prevăzute de lege și

respectarea termenului de depunere a cererii constituie condiții obligatorii pentru

admisibilitatea cererii de revizuire.

La acest capitol, instanța de revizuire evocă faptul că legiuitorul a prevăzut în

mod expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile revizuirii.

Analizând cererea de revizuire, Colegiul constată că aceasta este bazată pe

prevederile art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, conform căruia revizuirea se

declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei

infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă.

Colegiul atestă faptul că în viziunea revizuentei și a reprezentantului acesteia,

temei de retractare a deciziei Curții Supreme de Justiție constituie ordonanța

Procuraturii raionului Strășeni din 08 septembrie 2017, prin care s-a constatat faptul

că contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 17 noiembrie 1995 între Primăria

Pănășești, ca vânzător, și Ecaterina Dranga (Melega) ca cumpărător ar fi fost

falsificat.

4

În sensul art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, sub incidența acestei

norme cad doar cazurile când un judecător, grefierul, martorul, expertul, traducătorul

sau unul dintre participanții la proces, care au luat parte la judecarea unei cauze civile,

au fost condamnați printr-o sentință penală irevocabilă pentru infracțiune în legătură

cu judecarea pricinii civile, anterior examinate.

Astfel, Colegiul vădește că, pentru a întemeia revizuirea în baza art. 449 lit. a)

din Codul de procedură civilă, este necesar de a demonstra că circumstanțele invocate

în revizuire se dovedesc printr-o sentință irevocabilă, fapt ce presupune existența unui

proces penal, în cadrul căruia au fost respectate toate particularitățile și garanțiile

oferite de legea procesual penală.

În speță, însă, nu există o sentință penală irevocabilă prin care să fi fost

recunoscută vinovăția Veronicăi Lupașcu în confecționarea documentelor oficiale

false, și anume contractul de vânzare-cumpărare a lotului din 17 noiembrie 1995

încheiat între Primăria Pănășești, r-nul Strășeni, în calitate de vânzător, și Ecaterina

Melega, în calitate de cumpărător.

Colegiul opinează că ordonanța procurorului Procuraturii raionului Strășeni

Vitalie Florean emisă la 08 septembrie 2017 nu se bucură de puterea lucrului judecat

și nu poate fi echivalată cu o sentință judecătorească penală irevocabilă, deoarece prin

aceasta nu s-a constatat vinovăția Veronicăi Lupașcu în comiterea faptelor ce-i sunt

incriminate, precum și nu a fost declarată vinovată de comiterea acestora.

Mai mult decât atât, instanța de revizuire reiterează că dispoziția art. 449 lit. a)

din Codul de procedură civilă își găsește aplicabilitate doar în cazul când sentința de

condamnare este pronunțată în privința unui judecător, grefier, martor, expert,

traducător sau unul dintre participanții la proces, care au luat parte la judecarea unei

cauze civile. În cazul din speță, urmărirea penală finalizată cu emiterea ordonanței

procurorului Procuraturii raionului Strășeni Vitalie Florean emisă la 08 septembrie

2017 a fost pornită în privința cet. Lupașcu Veronica Alexei, care nu este subiect al

raportului material litigios.

Dealtfel, Colegiul notează că aceasta era secretar-dactilograf în cadrul Primăriei

Pănășești, adică angajat al autorității publice locale, iar presupusele ei acțiuni ilegale

nu pot fi imputate terțelor persoane, la caz Ecaterinei Dranga (Melega). Astfel, se

deduce că prin ordonanța procurorului Procuraturii raionului Strășeni Vitalie Florean

emisă la 08 septembrie 2017 nu a fost constatat faptul că Ecaterina Dranga (Melega)

cunoștea și a admis sau a participat la falsificarea de către Veronica Lupașcu a

contractului de vânzare-cumpărare a lotului din 17 noiembrie 1995. Respectiv,

presupusele acțiuni ilegale ale Veronicăi Lupașcu nu-i sunt opozabile Ecaterinei

Dranga (Melega), în timp ce ultima ca un dobânditor de bună credință a înregistrat

drepturile sale asupra bunului imobil și a achitat impozitul și cotizațiile pentru acesta

(vol. I, f.d. 42).

Corelând ipotezele relevate, instanța de revizuire ajunge la concluzia că

circumstanțele invocate de revizuentă și reprezentantul acesteia, precum și înscrisurile

aduse în susținerea cererii de revizuire nu corespund condițiilor obligatorii pentru a

putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, Colegiul subliniază că procedura de retractare a hotărârilor

judecătorești irevocabile nu reprezintă o cale de atac propriu-zisă și nu are drept scop

verificarea legalității și temeiniciei actelor judecătorești, ci reprezintă o procedură

5

distinctă de reexaminare a pricinii de către instanța care a emis-o, în virtutea unor

circumstanțe noi descoperite.

În condițiile speței este relevantă și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a

reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca,

atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea

lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă

dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de

a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui

caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v.

România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire depusă de Lidia Marcova și reprezentantul acesteia, avocatul

Liliana Panuș împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 aprilie 2013 ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

A respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Lidia

Marcova și reprezentantul acesteia, avocatul Liliana Panuș împotriva deciziei Curții

Supreme de Justiție din 17 aprilie 2013, adoptată în cauza civilă intentată la cererea

de chemare în judecată depusă de Ecaterina Dranga împotriva Primăriei Pănășești și

Lidiei Marcova cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare, și la

acțiunea reconvențională înaintată de Lidia Marcova împotriva Ecaterinei Dranga

privind recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Dumitru Visternicean

Tamara Chișca-Doneva

Iuliana Oprea

Nina Vascan

6