2ra-954/17 — repararea prejudiciului

Prima instanță: Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 2ra-954/17 Judecător: I. Chiroșca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, A. Bostan, I. Cotruță Î N C H E I E R E 24 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Lidia Marcova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Dranga împotriva Lidiei Marcova și Primăriei satului Pănășești, r-nul Strășeni cu privire la repararea prejudiciului și cererea reconvențională înaintată de Lidia Marcova împotriva Ecaterinei Dranga și Primăriei satului Pănășești, r-nul Strășeni cu privire la repararea prejudiciului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Strășeni din 04 decembrie 2015, c o n s t a t ă La 04 octombrie 2013, Dranga Ecaterina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Marcova și Primăriei satului Pănășești, r-nul Strășeni cu privire la repararea prejudiciului.

În motivarea acțiunii a indicat, că prin contractul de vânzare-cumpărare din 17 noiembrie 1995 a cumpărat de la Primăria Pănășești lotul de pământ cu nr. 60 cu suprafața de 0,0578 ha, din Întreprinderea Pomicolă „Narcis”, situat în extravilanul s. Pănășești r-nul Strășeni. Contractul respectiv a fost înregistrat la Primăria Pănășești, r-nul Strășeni, care i-a eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral 8028112060. Aflând într-o stare materială precară a fost nevoită să caute de muncă peste hotarele țării, părăsind astfel țara începând cu anul 2004, stabilindu-se cu traiul în Italia unde a lucrat până în anul 2009. La întoarcerea acasă s-a prezentat la Primăria Pănășești, r-nul Strășeni pentru a achita restanța impozitului însă a aflat că proprietar al terenului său a devenit Lidia Marcova.

La 28 august 2010 s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată privind anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1037 din 12 septembrie 2006 încheiat între primăria Pănășești și Marcova Lidia. Menționează, că prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 13 iunie 2011, acțiunea înaintată de Ecaterina Dranga împotriva Primăriei Pănășești și Lidiei Marcova cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1037 din 12 septembrie 2006, a fost respinsă. Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2012, s-a admis apelul declarat de Dranga Ecaterina și s-a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 13 iunie 2010 și emis o nouă hotărâre prin care s-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 1037 din 12 septembrie 2006 încheiat între Primăria Pănășești și Marcova Lidia.

Prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 17 aprilie 2013 s-a menținut decizia Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2012. Consideră, că Primăria Pănășești r-nul Strășeni i-a încălcat dreptul de deținător de teren când a vândut lotul său de pământ Lidiei Marcova, deoarece titlul său de proprietate până în prezent nu a fost anulat. În același timp a indus-o în eroare pe Lidia Marcova și a încălcat grosolan legislația în vigoare. Precizează reclamanta, că este pensionară și are la întreținere un fecior bolnav, fapt care nu-i permite de a avea un trai decent și strictul necesar, iar lipsind-o de lotul de pământ ce-i aparține cu drept de proprietate ea era lipsită de posibilitatea de a-și face achiziții de iarnă și careva conserve care ar fi scutit-o pe perioada de iarnă de cheltuieli.

Consideră, că Primăria Pănășești i-a încălcat dreptul de proprietate asupra lotului de pământ. Mai menționează reclamanta, că până la depunerea acțiunii în judecată Lidia Marcova refuza să elibereze lotul de pământ. Susține reclamanta, că prin acțiunile sale atât Primăria Pănășești cât și Lidia Marcova i-au cauzat daune considerabile. Solicita reclamanta admiterea acțiunii, radierea înscrisurilor din registrul bunurilor imobile privind contractul de vânzare-cumpărare nr. 1037 din 12 septembrie 2006, revendicarea lotului de pământ nr. 60 situat în extravilanul s. Pănășești, r-nul Strășeni din posesia Lidiei Marcova, încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2 000 lei, încasarea de la pârâta Lidia Marcova despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 50 000 lei, încasarea de la Primăria Pănășești a despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 50 000 lei.

La data de 27 noiembrie 2014 prin cerere suplimentară de concretizare a cerințelor, reclamanta s-a refuzat de la cerința privind radierea înscrisurilor din registrul bunurilor imobile privind contractul de vânzare-cumpărare nr. 1037 din 12 septembrie 2006, revendicarea lotului de pământ nr. 60 situat în extravilanul s. Pănășești, r-nul Strășeni din posesia Lidiei Marcova (f.d.78, volumul II).

Ulterior reclamanta a depus mai multe cereri de concretizare a pretențiilor din acțiune, ultima fiind depusă la data de 23 noiembrie 2015. Astfel, în urma totalizării tuturor cerințelor sale, reclamanta a solicitat încasarea din contul Primăriei Pănășești, r-nul Strășeni a despăgubirii pentru prejudiciul material cauzat în sumă de 13 580 lei pentru venitul ratat, încasarea din contul Lidiei Marcova a despăgubirii pentru prejudiciul material în sumă de 23 730 lei pentru venitul ratat cauzat din imposibilitatea strângerii roadei în anii 2000 - 2006, 2012 - 2015, încasarea în mod solidar din contul Primăriei Pănășești, r-nul Strășeni și a Lidiei Marcova cheltuieli pentru deplasare în instanța de fond, apel și Curtea Supremă de Justiție, xerocopii ale actelor, scrisori recomandate în sumă totală de 9 000 lei și repararea prejudiciului moral cauzat, a câte 50 000 lei de la Primăria Pănășești și de la Lidia Marcova.

În cadrul examinării cauzei, Lidia Marcova a înaintat o acțiune reconvențională împotriva Ecaterinei Dranga și Primăriei s. Pănășești, r-nul Strășeni. În motivarea acesteia a indicat, că la data de 12 septembrie 2006 a încheiat cu Primăria s. Pănășești r-nul Strășeni contractul de vânzare-cumpărare nr. 1037 prin care i s-a vândut lotul nr. 60 cu suprafața totală de 0,0578 ha, din întreprinderea pomicolă „Timeos”. Astfel, la data de 24 august 2010 a fost acționată în judecată de către Ecaterina Dranga precum că în mod ilegal ar fi ocupat terenul agricol și că începând cu anul 1995, de fapt, acest teren i-ar aparține cu drept de proprietate, fapt certificat prin existența unui contract de vânzare-cumpărare, care însă nu a fost înregistrat în modul stabilit de legislația în vigoare.

Menționează Lidia Marcova, că Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel Chișinău, care la rândul său a decis declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1037 din 12 septembrie 2006 încheiat între Primăria s. Pănășești și dânsa. Începând cu încheierea contractului de privatizare nr. 60 asupra terenului agricol din cadrul întreprinderii pomicole „Timeos” ea a început să prelucreze terenul, să achite toate taxele cuvenite la stat, fără să aibă cel mai mic dubiu că în privința terenului pe care 1-a cumpărat pot apărea pe viitor probleme de ordin juridic. Pe parcursul posesiei sale de bună credință a investit în acest lot surse financiare pentru întreținerea cuvenită a acestuia.

Astfel, sumele pe care le-a investit sunt următoarele: plata impozitului anual funciar achitată timp de 7 ani - 407 lei, privatizarea și înregistrarea documentelor la OCT și Biroul Notarial – 1520 lei, săparea fântânii - 4 825 lei, instalarea gardului pentru care au urmat cheltuielile pentru materialele, transportarea acestora și lucrări de instalare în sumă totală de 6874 lei. Ulterior, prelucrarea acestui teren a suportat cheltuieli, și anume: pentru sădirea copacilor, fertilizare cu îngrășăminte, stropirea cu piatră vânătă, cu superfosfați și silitră - 2 500 lei; sădirea viței de vie, trei rânduri a câte zece puieți - 1 200 lei; sădirea copacilor (30 buc) - 150 lei. În total, cheltuielile enumerate mai sus constituind 17 476 lei.

Susține Lidia Marcova, că pe lângă prejudiciului material, i s-a cauzat și un prejudiciu moral enorm. Și anume după acțiunea înaintată de Ecaterina Dranga în Judecătoria Strășeni a fost antrenată în ședințe de judecată care i-au luat sănătate, timpul și surse financiare, luând în considerare, că ea este domiciliată în mun. Chișinău și a fost nevoită să se deplaseze la fiecare ședință judiciară din sursele sale financiare. Pe lângă aceasta, menționează Lidia Marcova, că Ecaterina Dranga începând cu luna iulie 2013, în mod samavolnic a început a strica tot ce era sădit pe teren cu o sapă, cu toate că la acel moment încă nimeni nu a stabilit predarea terenului, nu s-a convocat vreo comisie de predare a bunului, nu a fost constatat de către nimeni un deviz de cheltuieli pe care le-a suportat în legătură cu posesia și gestiunea acestui bun imobil.

Asupra acestor acțiuni samavolnice întreprinse de Ecaterina Dranga, de către ea a fost înaintată o plângere în organul de urmărire penală a or. Strășeni, însă până la depunerea acțiunii reconvenționale nu a primit nici un răspuns. Consideră, că prin acțiunile ilegale ale cet. Dranga Ecaterina cât și prin acțiunile ilegale ale Primăriei s. Pănășești la perfectarea setului de documente de privatizare a terenului agricol de către dânsa, i s-a cauzat un prejudiciu moral în rezultatul căruia ea, începând cu acțiunea intentată de Dranga Ecaterina, s-a aflat mereu în situație de stres, intervenind problemele cu tensiunea arterială înaltă, avea deseori dureri de cap și a suferit în anul 2013 un atac de cord.

Astfel, în urma tuturor acțiunilor menționate mai sus, consideră, că i s-a cauzat un prejudiciu moral pe care-1 estimează la suma de 200 000 lei, deoarece pentru reabilitarea sănătății sale este nevoită zilnic să primească medicamente, are nevoie de tratamente ce pot fi oferite doar stațiuni sanatoriale. Nu în ultimul rând menționează, că contractul de vânzare-cumpărare nr. 1037, prin care i s-a vândut lotul nr.60 cu suprafața totală de 0,0578 ha, din Întreprinderea pomicolă „Timeos” a fost declarat nul de către instanța ierarhic superioară a cărei hotărâre este definitivă și irevocabilă. În legătură cu aceasta, în conformitate cu art. 227 alin. (5) Cod Civil RM „Persoana în al cărei interes a fost declarată nulitatea este obligată să repare celeilalte părți prejudiciul cauzat, dar nu mai mult decât beneficiul pe care l-ar fi obținut dacă actul juridic nu ar fi fost declarat nul...”.

La fel, la data de 25 noiembrie 2014 în cadrul procesului penal nr. 20143301019, a fost recunoscută prin ordonanțele SUP IP Strășeni, în calitate de parte vătămată și în calitate de parte civilă, ceea ce-i oferă suport juridic suplimentar întru cele invocate mai sus. Astfel, prin prisma normei legale menționate și procesului penal demarat, consideră că este în drept să solicite recuperarea daunelor materiale și morale suportate în legătură faptul că „a fost trasă pe sfoară” și i s-a vândut un bun imobil litigios. Respectiv, solicită Lidia Marcova admiterea cererii reconvenționale, încasarea din contul Ecaterinei Dranga în folosul său a despăgubirii pentru prejudiciul material cauzat în sumă de 17 476 lei, încasarea din contul lui Ecaterinei Dranga în folosul său a despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 100 000 lei; încasarea din contul Primăriei s. Pănășești în folosul său, despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 100 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni emisă la 04 decembrie 2015, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Ecaterina Dranga. S-a încasat în mod solidar din contul Lidiei Marcova și Primăriei s. Pănășești în beneficiul Ecaterinei Dranga Ecaterina 2 000 lei și cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli de asistență juridică proporțional cerințelor admise în cuantum de 500 lei. În rest pretențiile Ecaterinei Dranga s-au respins ca fiind neîntemeiate. S-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de Marcova Lidia împotriva Ecaterinei Dranga și Primăriei s. Pănășești cu privire la repararea prejudiciului moral și material. S-a scutit Ecaterina Dranga și Lidia Marcova de la plata taxei de stat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2016, s-a respins apelul declarat de Lidia Marcova și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni din 04 decembrie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 27 februarie 2017 Lidia Marcova a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii reconvenționale înaintate de Lidia Marcova. În motivarea recursului, a indicat că atât decizia instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe sunt ilegale și neîntemeiate. Totodată, indică că decizia instanței de apel nu este motivată suficient. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 12 ianuarie 2016 (f.d. 126 vol. II), cât și faptul că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul comunicării acesteia, recursul înaintat de Lidia Marcova se consideră declarat în termen. La 03 mai 2017 Ecaterina Dranga a prezentat referință pe marginea recursului depus de Ludmila Marcova, solicitând declararea acestuia inadmisibil. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lidia Marcova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea actului judecătoresc, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Lidia Marcova ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Lidia Marcova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță