2ra-830/18 — încasarea prejudiciului material, celtuielilor de judecată

Dosarul nr.2ra-830/18

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – I. Țurcan,

Instanța de apel: CA Chișinău –I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov,

Î N C H E I E R E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Luiza Gafton, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Inspectoratul de

Poliție Rîșcani și Anatolie Coban reprezentat de către avocatul Igor Coban,

în cauza civilă la acțiunea Societății cu Răspundere Limitată „Nintex Iunic”

împotriva lui Anatolie Coban, Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău,

Direcției de Poliție mun. Chișinău, Ministerului Finanțelor, Primăriei municipiului

Chișinău, Consiliului municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Ghenadie

Taburcean cu privire la încasarea prejudiciului material, cheltuielilor de judecată și

cererea reconvențională înaintată de către Anatolie Coban împotriva Ministerului

Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului de Poliție

Rîșcani, mun. Chișinău, Ministerului Finanțelor, Societății cu Răspundere Limitată

„Nintex Iunic”, Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipiului

Chișinău, intervenient accesoriu Ghenadie Taburcean cu privire la încasarea

prejudiciului material, cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 05 decembrie 2017,

prin care s-a respins apelul declarat de către Vitalie Șanțovoi, s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din data de 20 februarie 2014,

C O N S T A T Ă:

Societatea cu Răspundere Limitată „Nintex-Iunic” (în continuare „Nintex-

Iunic”) în data de 29 ianuarie 2007 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată cu

concretizările ulterioare împotriva lui Anatolie Coban, Inspectoratului de Poliție

Rîșcani, mun. Chișinău, Direcției de Poliție mun. Chișinău, Ministerului

Finanțelor, Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Ghenadie Taburcean, prin care a solicitat încasarea de la

pârâți în mod solidar a prejudiciului material în mărime de 80 796 lei, cheltuielilor

de judecată. ( f.d.3-4, vol. I, 184-185, vol. III)

În motivarea acțiunii SRL „Nintex-Iunic” că la 21 februarie 2006 în baza

contractului de activitate în comun nr. 1 din data de 07 decembrie 1999, încheiat

între Comisariatul de Poliție al mun. Chișinău și SRL „Nintex-Iunic”, ultimei i-a

fost transmis, la parcare cu plată, automobilul de model Ford Taurus cu numărul de

înmatriculare xxxxx, care îi aparține lui Anatolie Coban.

1

Prin urmare, automobilul de model Ford Taurus cu numărul de înmatriculare

xxxxx s-a aflat la parcare începând cu data de 21 februarie 2017 până la moment.

SRL „Nintex-Iunic” i-a înaintat lui Anatolie Coban pretenții, prin care a

solicitat achitarea plății pentru parcarea și paza automobilului și soluționarea

problemei privind ridicarea acestuia de pe teritoriul parcării.

Anatolie Coban a înaintat acțiune reconvențională concretizată ulterior

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției,

Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, Ministerului Finanțelor,

Societății cu Răspundere Limitată „Nintex Iunic”, Primăriei municipiului Chișinău,

Consiliului municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Ghenadie Taburcean,

prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la pârâți a prejudiciului material în

mărime de 28 230 lei, cheltuielilor de judecată în mărime de 4 264 lei și repararea

prejudiciului moral estimat la suma de 100 000 lei.

În vara anului 2005 automobilul de model Ford Taurus cu numărul de

înmatriculare xxxxx, furat anterior a fost găsit și ridicat de către colaboratorii

poliției, fiind transmis la parcarea SRL „Nintex-Iunic”, fără înștiințarea

proprietarului automobilului Anatolie Coban.

La solicitările acestuia de a recupera automobilul cei aparține cu drept de

proprietate, ofițerii de urmărire penală îi refuzau, motivând că se efectuau

cercetări, neprimind nici un acord de a ridica automobilul. În aceste condiții nu

avea posibilitatea de a ridica automobilul de la parcare.

Automobilul de model Ford Taurus cu numărul de înmatriculare xxxxx timp

de peste un an de zile s-a aflat pe teritoriul CPS Rîșcani, apoi fără știrea și acordul

proprietarului a fost transmis SRL „Nintex-Iunic”.

Astfel, automobilul cât s-a aflat în custodia poliției a fost deteriorat și

dezmembrat, cauzându-i lui Anatolie Coban un prejudiciu material, mai mult pe

parcursul aflării automobilului aflat în litigiu la parcarea cu plată i –au fost aduse și

alte deteriorări.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din data de 28 decembrie

2012 s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către SRL „Nintex-

Iunic”, s-a admis parțial acțiunea reconvențională înaintată de Anatolie Coban, s-a

încasat în mod solidar de la Ministerul Afacerilor Interne, Comisariatul de Poliție

al s.Rîșcani al CGP Chișinău și SRL „Nintex-Iunic” în beneficiul lui Anatolie

Coban suma de 28 530 lei cu titlu de prejudiciu material și 1 264 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată, s-a încasat în mod solidar de la Ministerul Afacerilor

Interne, Comisariatul de Poliție al s. Rîșcani al CGP Chișinău și SRL „Nintex-

Iunic” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 893,82 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2013 s-au respins apelurile

declarate de Anatolie Coban, SRL „Nintex-Iunic” și Ministerul Afacerilor Interne

și s-a menținut hotărârea primei instanțe. ( f.d. 161, 162-166, vol.II)

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 29 noiembrie 2013 a

admis recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul de

Poliție Rîșcani și Anatolie Coban reprezentat de către avocatul Igor Coban și SRL

„Nintex-Iunic”, a casat decizia insanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare.

( f.d. 221-227, vol.II)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 28 mai 2014 s-a admis

cererile de apel declarate, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău

2

din data de 28 decembrie 2012 cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță, în alt complet de judecători. ( f.d. 90, 91-101, vol. III)

Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău prin hotărârea din data de 01 februarie

2016 a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către SRL „Nintex-

Iunic”, a admis parțial acțiunea reconvențională înaintată de Anatolie Coban, a

încasat din contul Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, în beneficiul

lui Anatolie Coban suma de 23 026 lei cu titlu de prejudiciu material și 4 264 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată, s-a încasat din contul Inspectoratului de Poliție

Rîșcani, mun. Chișinău în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 818,70 lei. În

rest pretențiile au fost respinse. ( f.d. 222, 225-232, vol.III)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 05 decembrie 2017 s-au

respins apelurile declarate de către Anatolie Coban, SRL „Nintex iunic”,

Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din data de 01 februarie 2016. ( f.d. 138,139-

152, vol.IV)

Împotriva deciziei instanței de apel au înaintat recurs Inspectoratul de Poliție

Rîșcani și Anatolie Coban reprezentat de către avocatul Igor Coban.

În motivarea recursului Inspectoratul de Poliție Rîșcani a indicat că instanțele

de judecată au dat apreciere eronată materialelor dosarului și au aplicat eronat

normele de drept material și procedural, motiv pentru care consideră că cauza a

fost examinată unilateral. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea ca fiind neîntemeiată cererea reconvențională înaintată de către

Anatolie Coban.

Anatolie Coban reprezentat de către avocatul Igor Coban, prin recursul

înaintat a solicitat admiterea recursului casarea parțială a deciziei și hotărârii

primei instanțe în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului

morale și emiterea în această parte a unei noi hotărâri privind admiterea pretenției

și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului a indicat că instanțele

de judecată au interpretat și nu au aplicat normele de drept material și anume nu s-a

dispus repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală.

Mai mult, instanțele de judecată au constatat și încasat prejudiciul material

însă nu au motivat respingerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului

moral.

La data de 13 aprilie 2018 avocatul Igor Coban a depus referință la recursul

înaintat de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani, solicitând respingerea recursului

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 05 decembrie 2017, expediată participanților la proces prin intermediul oficiului

poștal la data de 05 ianuarie 2018, confirmare privind recepționarea deciziei la

materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanței recursurile depuse de către Inspectoratul de Poliție

Rîșcani la data de 21 februarie 2018 și de către Anatolie Coban reprezentat de către

avocatul Igor Coban la data de 06 aprilie 2018, se consideră a fi depuse în termen.

3

Potrivit art. 439, alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului, un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea

copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide

în lipsa acesteia.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului declarat de către

Inspectoratul de Poliție Rîșcani în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia, că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432, alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani asemenea aspecte nu se

regăsesc.

4

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani inadmisibil.

Cu referire la recursul declarat de către Anatolie Coban, reprezentat de către

avocatul Igor Coban, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul este

inadmisibil din considerentele ce preced.

Potrivit art. 437, alin. (3) CPC, în cazul când recursul este declarat prin

reprezentant, la cererea de recurs se anexează și documentul, legalizat în modul

stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de

împuternicire.

În conformitate cu art. 75, alin. (1) CPC în proces civil, persoanele fizice își

pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală

în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Punctul 8 al Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la

aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și a

avocatului stagiar împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul

civil, stabilite conform art. 81 din CPC urmează a fi consemnate pe versoul

mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul

stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota

pe versoul mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna versoul

mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar

stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu

mandatul.

La caz, recursul este depus și semnat în numele lui Anatolie Coban de către

avocatul Igor Coban, care în confirmarea împuternicirilor acordate a prezentat

mandatul avocațional seria MA nr. 0025714 eliberat la data de 11 mai 2012. (f.d.

61, vol.II)

Completul Colegiului menționează că potrivit mandatului prezentat Anatolie

Coban a împuternicit avocatul de a-i reprezenta interesele în Judecătoria Rîșcani,

mun. Chișinău.

Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă dreptul reprezentantului de

a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale cu excepția mai

multor drepturi inclusiv și dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, care

urmează a fi indicate expres sub sancțiunea nulității în mandatul eliberat

avocatului. Recursul reprezintă o cale de atac și dreptul reprezentantului de a

5

contesta actul judecătoresc în ordine de recurs urmează să fie stipulat expres în

mandat.

Potrivit pct.6, alin. (2) și 8 al Hotărârii de Guvern nr. 158 din 28 februarie

2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului

avocatului și al avocatului stagiar pe versoul mandatului se înserează alăturat

numelui, prenumelui și semnăturii clientului și împuternicirile avocatului stabilite

conform art. 81 CPC.

Completul colegiului atenționează recurentul că mandatul avocatului Igor

Coban, seria MA nr. 0025714, eliberat la data de 11 mai 2012, nu corespunde

exigențelor prevederilor art. 81 CPC și ale pct. 6, alin. (2), 8 din Hotărârea

Guvernului nr.158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și

modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar.

Prin urmare, pe versoul mandatului se inserează în mod expres, sub

sancțiunea nulității împuternicirile avocatului și anume dreptul de a semna cererea

și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului,

de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce

cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o

recunoaște, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a

transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească,

de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a

prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul

hotărârii judecătorești.

În mandatul avocatului Igor Coban nu este indicat dreptul de a ataca hotărârea

expres, așa cum cere art. 81 CPC și Hotărârea Guvernului nr.158 din 28 februarie

2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului

avocatului și al avocatului stagiar.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că recursul declarat

de avocatul Igor Coban în interesele lui Anatolie Coban este depus de către o

persoană care nu este în drept să-l declare, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), c)

440, alin. (1) și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursurile, declarate de către Inspectoratul de Poliție Rîșcani și Anatolie

Coban, reprezentat de către avocatul Igor Coban, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Luiza Gafton

Maria Ghervas

6