2r-326/18 — anularea actelor juridice, încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată

2r-326/18 — anularea actelor juridice, încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: R. Pascari dosarul nr. 2r-326/18

instanța de apel: N. Simciuc, Iu. Cotruță, I. Țurcan

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan

examinând recursul declarat de Radu Baroncea împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 19 februarie 2018,

adoptată asupra revizuirii depuse împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

21 decembrie 2017, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” împotriva societății comerciale

,,Vadcom-Prim” societate cu răspundere limitată și Radu Baroncea, intervenient

accesoriu societatea cu răspundere limitată ,,Lux-SP” cu privire la constatarea

nulității actelor juridice, încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 05 octombrie 2017, societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” (denumirea

prescurtată SA „Mărculești-Combi”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva

societății comerciale ,,Vadcom-Prim” societate cu răspundere limitată (denumirea

prescurtată SC ,,Vadcom-Prim” SRL) și Radu Baroncea, intervenient accesoriu

societatea cu răspundere limitată ,,Lux-SP” (denumirea prescurtată SRL ,,Lux-SP”),

prin care a solicitat constatarea nulității contractului de împrumut cu ipotecă încheiat

la 20 mai 2015 între SC ,,Vadcom-Prim” SRL și SRL ,,Lux-SP”; constatarea nulității

contractului de cesiune a creanței nr. 343 din 22 mai 2015 încheiat între SC,,Vadcom-

Prim” SRL și Radu Baroncea; repunerea părților în poziția inițială; încasarea de la

Radu Baroncea a sumei de 470 000 de lei, achitată în beneficiul SRL ,,Lux-SP”

conform contractului de împrumut cu ipotecă și contractului de cesiune a creanței;

încasarea solidară din contul SC ,,Vadcom-Prim” SRL și Radu Baroncea în beneficiul

SA „Mărculești-Combi” a sumei de 50 000 de lei cu titlu de compensare a

cheltuielilor de judecată; și aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii sub formă de

sechestru pe bunurile imobile și mobile, precum și pe conturile bancare ale lui Radu

Baroncea și SC ,,Vadcom-Prim” SRL în limita sumei de 3 000 000 de lei – valoarea

contractului de împrumut cu ipotecă și contractului de cesiune a creanței (vol. I, f.d.4-

13).

Judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), prin încheierea din 18

octombrie 2017 (vol. I, f.d. 217-218), a respins cererea privind aplicarea măsurilor de

asigurare a acțiunii.

1

La 01 noiembrie 2017, reprezentantul SA „Mărculești-Combi”, Ion Conicov a

depus cerere repetată privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin aplicarea

sechestrului pe toate conturile bancare, bunurile mobile și imobile ale lui Radu

Baroncea și SC ,,Vadcom-Prim” SRL în limita sumei de 3 000 000 de lei (vol. I,

f.d.222-225).

Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), prin încheierea din 02 noiembrie 2017

(vol. I, f.d. 241-244), a admis în parte cererea repetată a SA „Mărculești-Combi”

privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, și a aplicat sechestru pe bunurile și

pe mijloacele bănești din conturile bancare ale lui Radu Baroncea, în limitele

pretențiilor înaintate de 470 000 de lei.

La 21 noiembrie 2017, Radu Baroncea a declarat recurs împotriva încheierii

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 02 noiembrie 2017, prin care a solicitat

casarea integrală a încheierii recurate, soluționând prin decizie problema în fond în

sensul respingerii cererii de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii (vol. I,

f.d.251-253).

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 21 decembrie 2017 (vol. II, f.d.36-43),

a respins recursul declarat de Radu Baroncea și a menținut încheierea Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 02 noiembrie 2017.

La 29 decembrie 2017, reprezentantul lui Radu Baroncea, avocatul Sergiu

Verebceanu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 21 decembrie 2017, prin care a solicitat emiterea unei încheieri de admitere a

revizuirii și casarea deciziei instanței de recurs din 21 decembrie 2017 (vol. II, f.d.46-

52).

În argumentarea cererii de revizuire a indicat că Radu Baroncea și SC„Vadcom-

Prim” SRL nu sunt creditori sau debitori ai SA „Mărculești Combi”. Mai mult decât

atât, aceștia nu au careva obligații față de SRL ,,Lux-SP”, iar ultima fiind debitor

față de Radu Baroncea cu 2 530 000 de lei.

Susține că, acțiunea civilă înaintată derivă dintr-un raport juridic incontestabil

de împrumut cu ipotecă, încheiat între SRL „Lux-SP” și SC „Vadcom-Prim” SRL la

20 mai 2017, cu ulterioara cesionare către Radu Baroncea, prin contractul din 22

mai 2017, iar SA „Mărculești-Combi” nefiind parte a contractelor în cauză. Astfel,

nici nu putea avea un interes legitim prin asemenea acțiune, cu atît mai mult o

asigurare a acțiunii față de persoane terțe, motive din care consideră încheierea și

decizia contrare normelor imperative.

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 19 februarie 2018 (vol. II, f.d. 61-

67), a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de reprezentantul lui

Radu Baroncea, avocatul Sergiu Verebceanu împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 21 decembrie 2017.

La 26 februarie 2018, Radu Baroncea a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018, prin care solicită admiterea

recursului și casarea integrală a încheierii recurate, cu restituirea cauzei spre

rejudecare (vol. II, f.d. 69-70).

În motivarea recursului reiterează circumstanțele faptice ce țin de fondul cauzei

și menționează că Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de recurs, a indicat în textul

deciziei din 21 decembrie 2017 că recurent este „Valeriu Baroncea”, în timp ce

numele corect al recurentului era „Radu Baroncea”.

Astfel, opinează că, în speță, a fost emisă o hotărâre cu privire la drepturile unor

2

persoane care nu au fost implicate în proces, circumstanță care prin prisma art. 449

lit. c) din Codul de procedură civilă constituie temei de revizuire și retractare a

acestei decizii.

Subsecvent, apreciază ca fiind eronată concluzia instanței de revizuire precum că

indicarea greșită a prenumelui recurentului reprezintă în sine o greșeală mecanică,

admisă de instanța de recurs. Or, în situația dată, instanța de recurs urma să înlăture

greșeala prin emiterea unei încheieri de corectare a greșelii.

Ab initio Colegiul decelează că, în conformitate cu prevederile art. 425 din

Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii

este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Conform art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură

stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Coroborând dispozițiile art. 425 cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs consideră că, în speță, termenul de demarare a căii de atac

începe să curgă în ziua imediat următoare datei comunicării încheierii judecătorești.

Colegiul atestă că, în speță, calea de atac este demarată în interiorul termenului

legal, deoarece încheierea recurată datează cu 19 februarie 2018, iar cererea de recurs

a fost depusă la 26 februarie 2018, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe

prima filă a cererii de recurs (vol. II, f.d. 69).

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Radu

Baroncea urmează a fi respins și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 19

februarie 2018, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 453 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încheierea de

respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic

superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată de Curtea

Supremă de Justiție.

Articolul 426 din Codul de procedură civilă consemnează în alin. (1) că, recursul

împotriva încheierii se depune și se examinează în modul stabilit de prezentul capitol,

cu excepțiile stabilite de prezenta secțiune.

Prin prisma (3) al aceluiași articol, recursul împotriva încheierii se examinează

în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii este în drept să

respingă recursul și să mențină încheierea.

Verificând legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018

prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul ajunge

la concluzia că actul judecătoresc contestat a fost emis în concordanță cu normele de

drept procedural pertinente.

Primordial, instanța de recurs consideră oportun de a învedera că în sensul

Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria

căilor extraordinare de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate obține

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reînnoirea judecății în cazurile

3

expres determinate de lege.

Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive

care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după

pronunțarea acesteia. Retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte

grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazurile strict determinate de lege. Pe de altă parte, însă,

revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații

excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în

substanța sa.

Având în vedere că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește oportun a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or,

legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de

atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul

procedural.

Astfel, revizuirea făcând parte din categoria căilor extraordinare de atac, este

guvernată de reguli speciale, legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449 din

Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

Așa, în conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina/cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii/cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii/cauzei;

c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconsti tuționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin

aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în

domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Analizând memoriul cererii de recurs și a cererii de revizuire se distinge că în

argumentarea solicitării retractării deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie

2017 este invocat temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, și

anume faptul că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu

4

au fost implicate în proces.

În acest sens, urmează a fi notat faptul acest temei de declarare a revizuirii are

drept scop desființarea unei hotărâri judecătorești în cazul în care după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă se constată faptul că instanța a emis o hotărâre cu

privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

În condițiile speței, însă, Colegiul desprinde că recurentul Radu Baroncea este

subiect al raportului material litigios, având calitatea procesuală de pârât, iar

încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 02 noiembrie 2017 și decizia

Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017 fiind emise nemijlocit față de acesta.

Or, atât în încheierea primei instanței, cât și în decizia instanței de recurs Radu

Baroncea este identificat prin codul numeric personal (IDNP).

Mai mult decât atât, se profilează faptul că în partea dispozitivă a deciziei Curții

de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017 este indicat cert că „se respinge recursul

declarat de Radu Baroncea împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani) din 02 noiembrie 2017” (vol. II, f.d. 42-43).

Astfel, Colegiul apreciază ca fiind justă concluzia Curții de Apel Chișinău, ca

instanță de revizuire, că indicarea în textul deciziei Curții de Apel Chișinău din 21

decembrie 2017 a numelui recurentului „Valeri Baroncea” în esență este o greșeală

mecanică admisă, și nu se referă la o terță persoană.

Respectiv, faptul că Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de recurs, a indicat în

partea motivată a deciziei din 21 decembrie 2017 că recurent este Valeri Baroncea, în

timp numele de facto al acestuia era Radu Baroncea, nu constituie temei de

retractarea a hotărârii judecătorești, prin prisma art. 449 lit. c) din Codul de procedură

civilă.

Cumulul ipotezelor relevate certifică în mod clar lipsa de substanță a recursului

declarat de Radu Baroncea împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19

februarie 2018 și cu titlu de consecință a revizuirii declarate împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017. Circumstanța dată desprinde simplul fapt al

dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța inferioară, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare atât a revizuirii, cât și a recursului.

Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO la examinarea

cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art.6 §1

din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei

de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v.

Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v.

Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea Curții de

5

Apel Chișinău din 19 februarie 2018 a fost emisă cu respectarea normelor de drept

pertinente, iar recurentul nu a adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în

sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, Colegiul

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Radu Baroncea și a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 453 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

A respinge recursul declarat de Radu Baroncea împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 19 februarie 2018.

A menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2018, adoptată

asupra revizuirii depuse împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie

2017, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea

pe acțiuni „Mărculești-Combi” împotriva societății comerciale ,,Vadcom-Prim”

societate cu răspundere limitată și Radu Baroncea, intervenient accesoriu societatea

cu răspundere limitată ,,Lux-SP” cu privire la constatarea nulității actelor juridice,

încasarea sumei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia rămâne irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

6