3ra-532/18 — contestarea actului administrativ

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-532/18 Gh. Stratulat, Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Vascan, E. Palanciuc, Vl. Clima Î N C H E I E R E 16 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zatic Andrei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 iunie 2017 de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă La 13 martie 2017, Zatic Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, începând cu 16 august 1999 și până în prezent activează în organele poliției, și anume în perioada 16 august 1999 – 08 august 2003 în funcție de polițist al Izolatorului de detenție provizorie din Comisariatul de Poliție a sectorului Căinari; în perioada 08 august 2003 – 01 februarie 2008 în funcție de polițist al Regimentului de poliție a Direcției Pază de Stat mun. Chișinău; în perioada 01 februarie 2008 – 12 noiembrie 2010 în funcție de șef al echipei de serviciu al Companiei de Poliție a Detașamentului de pază nr. 1 a Regimentului de poliție a Direcției Pază de Stat mun. Chișinău a DGPS; în perioada 12 noiembrie 2010 – 05 martie 2013 în funcție de ajutor al ofițerului operativ de serviciu al Unității de gardă a Secției organizare, analiză și control a CPs Buiucani al CGP mun.

Chișinău; în perioada 05 martie 2013 – 13 septembrie 2013 în funcție de inspector inferior al Serviciului 1 statistic al Secției management operațional a Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI; în perioada 13 septembrie 2013 – până în prezent în funcție de inspector inferior al Serviciului de gardă al Secției management operațional a Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI. Susține reclamantul că, potrivit art. 68 alin. (7) al Legii cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, vechimea în serviciu în cadrul organelor afacerilor interne stabilită polițiștilor până la data intrării în vigoare a prezentei legi se include în vechimea în serviciu în Poliție.

Mai indică că, potrivit pct. 7 lit. a) și b) din Hotărârea de Guvern nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar” nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și a sistemului penitenciar se ia în considerație - serviciu, militar activ în Armata Națională a Republicii Moldova, trupele de grăniceri, de carabinieri, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne,alte formațiuni militare, - serviciul în organele securității statului, organele afacerilor interne, Poliția de Frontieră, organele Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar în funcțiile corpului de comandă și in trupe.

Iar, conform pct. 8 lit. d) din aceeași Hotărâre, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Menționează că, aceleași prevederi se conțin și în art. 33 (29) alin. (2) și (3) lit. a) Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996. Astfel, în temeiul prevederilor menționate la data de 02 februarie 2017 s-a adresat cu o cerere către Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă pe linia MAI, cu calcularea a 2 luni pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului de Poliție a sectorului Căinari pentru perioada 16 august 1999 – 08 august 2003. Prin răspunsul cu nr. 10/Z-44/17 din 08 februarie 2017, recepționat la 09 februarie 2017, Ministerul Afacerilor Interne i-a comunicat că cererea privind recalcularea vechimii în muncă pe linia MAI a fost expediată spre examinare conform competenței către Inspectoratul General al Poliției al MAI.

2 Iar, la 02 martie 2017 a recepționat răspunsul Inspectoratului General de Poliție al MAI cu nr. 34/3 - Z-42/17 din 20 februarie 2017, prin care cererea cu privire la calcularea vechimii în muncă a fost respinsă din motiv că calcularea vechimii în muncă se efectuează după eliberarea din serviciu, la cererea titularului acestui drept. Consideră neîntemeiate și contrare prevederilor legale răspunsurile de refuz în calcularea vechimii în muncă solicitate. Din aceste considerente și având în vedere că dânsul ca colaborator din cadrul MAI care are stagiu de muncă în Izolatorul de Detenție Provizorie, are dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, și anume cu calcularea a 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Astfel, solicită reclamantul prin prezenta acțiune, recunoașterea drept ilegale refuzurile Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției în eliberarea informației solicitate ce ține de recalcularea vechimii în muncă și obligarea Ministerului Afacerilor Interne să efectueze recalcularea vechimii în muncă, cu calcularea a 2 luni vechime pentru o lună de serviciu în perioada activității sale în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului de Poliție a sectorului Căinari pentru perioada 16 august 1999 – 08 august 2003. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 iunie 2017, acțiunea a fost admisă, fiind recunoscute ilegale răspunsurile Ministerului Afacerilor Interne nr. 10/Z-44/17 din 08 februarie 2017 și Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 34/3 - Z-42/17 din 20 februarie 2017, cu obligarea Ministerului Afacerilor Interne să efectueze recalcularea vechimii în muncă a lui Zatic Andrei, prin calcularea a 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în perioada activării acestuia în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului de Poliție a sectorului Căinari pentru perioada 16 august 1999 – 08 august 2003. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Zatic Andrei suma de 3 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017, a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 iunie 2017. Instanțele de judecată au concluzionat asupra temeiniciei acțiunii, invocând că dreptul lui Zatic Andrei în vederea solicitării efectuării recalculării vechimii în muncă în perioada activării acestuia în Izolatorul de Detenție Provizorie al Comisariatului de Poliție a sectorului Căinari, este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și a sistemului penitenciar, care nu condiționează calcularea vechimii în muncă de momentul încetării raporturilor de muncă dintre salariat și angajator.

În privința termenului de adresare în judecată, instanțele de judecată au ajuns la concluzia că acesta de către Zatic Andrei a fost respectat, în condițiile în care cererea 3 prealabilă a solicitantului a fost examinată, nefiind expus omiterea termenului de înaintare a pretențiilor. La 05 martie 2018 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 iunie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului s-a invocat că instanțele de judecată la examinarea acțiunii nu au ținut cont de prevderile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, potrivit cărora militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberarea din serviciu. Însă, în cazul speței, intimatul-reclamant Zatic Andrei la momentul de față activează.

La fel, instanțele nu au luat în considerație nici prevederile p. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 12 februarie 1994, potrivit cărora asigurarea cu pensii a militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri al Poliției de Frontieră, colaboratorilor CNA și a sistemului penitenciar, precum și a familiilor acestora, se efectuează în funcție de ultimul loc de serviciu. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017 a fost expediată în adresa recurentului la 19 decembrie 2017 (f.d.

88), însă lipsesc date (aviz de recepție) despre recepționarea acesteia. În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne la 05 martie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 26 martie 2018 în adresa intimatului Zatic Andrei a fost expediată copia recursului declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; 4 d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în referința la cererea de chemare în judecată și în cererea de apel în privința cărora s-au expus instanțele ierarhic inferioare.

Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și instanța de fond și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne ca inadmisibil.

5 În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 6