2r-328/18 — Constatarea faptului dreptului pierdut la spatiul locativ

Dosarul nr. 2r–328/18

Instanța de fond: V. Holban

Instanța de apel: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

D E C I Z I E

10 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

Examinând recursul declarat de către Urzache Svetlana, Duminică Victoria și

Duplava Luminița prin intermediul avocatului Caisîn Valentin,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Urzache Svetlana, Duminică Victoria, Duplava Luminița către Urzache Vera,

intervenient accesoriu Direcția Administrației Publice Locale a Consiliului

municipal Chișinău cu privire la constatarea dreptului pierdut la spațiul locativ,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018, prin care a

fost restituită cererea de apel depusă de Urzache Svetlana, Duminică Victoria și

Duplava Luminița, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 04

iulie 2017,

c o n s t a t ă:

Reclamantele Urzache Svetlana, Duminică Victoria și Duplava Luminița au

sesizat instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Urzache

Vera, intervenient accesoriu Direcția Administrației Publice Locale a Consiliului

municipal Chișinău privind constatarea dreptului pierdut la spațiul locativ.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 04 iulie 2017,

acțiunea înaintată de Urzache Svetlana, Duminică Victoria și Duplava Luminița

către Urzache Vera, intervenient accesoriu Direcția Administrației Publice a fost

respinsă.

La 04 august 2017, Urzache Vera, Duminică Victoria și Duplava Luminița au

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii menționate, solicitând casarea acesteia

și emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018, a fost restituită

cererea de apel depusă de Urzache Svetlana, Duminică Victoria și Duplava

Luminița, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 04 iulie

2017 ca fiind depusă cu omiterea termenului legal, iar apelantele nu au solicitat

repunerea în termen.

La 01 martie 2018, Urzache Svetlana, Duminică Victoria și Duplava Luminița

prin intermediul avocatului Caisîn Valentin au declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018, solicitând casarea încheierii

recurate și restituirea cauzei în instanța de apel pentru examinarea fondului

apelului.

În susținerea recursului declarat au menționat că, au aflat despre existența

hotărârii instanței de fond abia la 08 iulie 2017, dată la care au recepționat

scrisoarea recomandată, iar depunând cererea de apel la 04 august 2017 au acționat

cu respectarea termenului de 30 de zile, iar timpul scurs până la recepționarea

actului judecătoresc urmează a fi calculat în favoarea recurentelor, pentru a nu fi

îngrădit accesul la justiție.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și

fără participarea părților.

Având în vedere că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14

februarie 2018, iar recursul a fost declarat la 01 martie 2018, instanța de recurs

consideră că recurentele s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul

în termen.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și

prevederile legale aplicabile speței, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Urzache Svetlana, Duminică Victoria și Duplava Luminița prin intermediul

avocatului Caisîn Valentin urmează a fi respins, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) al Codului de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, norma citată prevede expres momentul începerii curgerii

termenului de declarare a apelului – data pronunțării dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1), (3) al Codului de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să

fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

După cum denotă materialele cauzei, dispozitivul hotărârii Judecătoriei

Chișinău (sediul central), prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată

depusă de Urzache Svetlana, Duminică Victoria, Duplava Luminița către Urzache

Vera, intervenient accesoriu Direcția Administrației Publice Locale a Consiliului

municipal Chișinău cu privire la constatarea dreptului pierdut la spațiul locativ, a

fost pronunțat la 04 iulie 2017.

La fel, este cert și faptul că, reclamantele Duminică Victoria, Duplava

Luminița la ședința de judecată în prima instanță din 04 iulie 2017, nu au fost

prezente, fiind citate legal citate și solicitând examinarea cauzei în lipsa lor, iar

reclamanta Urzache Svetlana a fost prezentă în ședință și a primit la 04 iulie 2017

copia dispozitivului hotărârii emise (f.d. 78).

Mai mult ca atât, reclamantele Duplava Luminița și Urzache Svetlana au fost

reprezentate în proces de către avocatul-stagiar Caisân Valentin, iar ulterior

Urzache Svetlana de către avocatul Cușniriova Irina, ultima la fel recepționând la

04 iulie 2017 copia dispozitivului hotărârii.

Recurenta Urzache Svetlana, a recepționat dispozitivul hotărârii la 04 iulie

2017, iar recurentele Duminică Victoria, Duplava Luminița la 08 iulie 2017, și

împreună au depus cererea de apel împotriva hotărârii primei instanțe, la 04 august

2017, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) al Codului

de procedură civilă. Or, din interpretarea corectă a prevederilor normei legale

citate, este de înțeles că termenul de declarare a apelului curge de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii.

Deși, recurentele Duminică Victoria și Duplava Luminița au recepționat cu

întârziere dispozitivul hotărârii, motiv pentru care consideră că apelul a fost depus

în termen și nu este necesară repunerea în acest termen, instanța de recurs

apreciază acest argument ca unul neîntemeiat, or după cum s-a menționat supra

termenul de declarare a apelului curge nu din data comunicării hotărârii ci din

momentul pronunțării dispozitivului.

Subsecvent, argumentele recurentului cu privire momentul scurgerii

termenului de exercitare a căilor de atac, Colegiul le apreciază ca fiind rezultate

din interpretarea eronată o normelor de drept, or potrivit art. 110 al Codului de

procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de

judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la

proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească

anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Așadar, după cum a fost reiterat supra, termenul stabilit de lege pentru

exercitarea căii de atac (apelul) se calculează exclusiv din momentul pronunțării

dispozitivului hotărârii, iar în cazul în care participantul la proces, la caz Duminică

Victoria și Duplava Luminița, au omis acest termen, urmau să invoce motivele

omiterii (recepționarea cu întîrziere etc.) într-o eventuală cerere de repunere în

termen.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una

întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și

probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale

și lipsite de relevanță.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera prevederile art. 56

alin. (3) al Codului de procedură civilă, potrivit căruia, participanții la proces sunt

obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În situația de fapt, contrară cadrului legal relatat, în corespundere cu

prevederile art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recurentele, vor suporta

consecințele nefavorabile, adică, sancțiunile procedurale stabilite de normele de

drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural, în

caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură,

precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În acest context, instanța de recurs consideră că la caz, soluția instanței de

apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art.

6 CEDO, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea apelului, ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în

acest mod principiul securității raporturilor juridice.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Popov 2 vs. Moldova, hotărâre din

06 decembrie 2005, cauza Melnic vs. Moldova, hotărâre din 14 noiembrie 2006),

Curtea a constatat că, prin neprezentarea motivelor de repunere în termenul de

prescripție constituie o violare a art. 6 § 1.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare

pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea

diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta

dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,

cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza

SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Concluzionând cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că cererea de recurs

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018, urmează a fi

respinsă cu menținerea încheierii instanței de apel.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul Urzache Svetlana, Duminică Victoria și Duplava

Luminița prin intermediul avocatului Caisîn Valentin, împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 14 februarie 2018 emisă în cadrul cauzei civile intentate la

cererea de chemare în judecată depusă de Urzache Svetlana, Duminică Victoria,

Duplava Luminița către Urzache Vera, intervenient accesoriu Direcția

Administrației Publice Locale a Consiliului municipal Chișinău cu privire la

constatarea dreptului pierdut la spațiul locativ,

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu