3ra-413/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-413/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Central dosarul nr. 3ra-413/2018
judecător: I. Cotea
instanța de apel, Curtea de Apel Cahul
judecători: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă
Î N C H E I E R E
25 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță, Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Iurii Briceag și Victor
Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurii Briceag
și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului
administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 octombrie 2017, prin care a
fost respins apelul depus de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul
avocatului Maxim Todorov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul
Central din 26 mai 2017,
c o n s t a t ă :
La 17 februarie 2017, reclamanții Iurii Briceag și Victor Oglindă au depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, la 20 decembrie 2016
Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității a
emis decizia pe cauza nr. 479/16 prin care a constatat în acțiunile șefului a
Inspectoratului de Poliție Cahul, Iurii Briceag și căpitanului de poliție a
Inspectoratului de Poliție Cahul, Victor Oglindă că există discriminare pe criteriu
de stare de sănătate, la examinarea plângerii Tamarei Rotaru împotriva polițistului
de sector Artur Nicula.
În opinia lor partea motivată a deciziei Consiliului pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Egalității se rezumă la următoarele argumente: temei
pentru finisarea cercetării materialului contravențional, a servit caracterul
nefondat al plângerii depuse și nu informația privind starea sănătății petentei.
Au menționat că, Consiliul a pus la îndoială obiectivitatea acestor
afirmații, invocând că datele privind starea de sănătate a petentei au fost solicitate
înainte de a întreprinde măsuri de elucidare a circumstanțelor.
1
De asemenea Consiliul a concluzionat că în încheiere nu se regăsesc
argumente referitoare la caracterul nefondat, reclamanții invocând că, starea de
sănătate a petentei a constituit o probă suficientă pentru a înceta prelucrarea
materialului.
Reclamanții nu sunt de acord cu opinia Consiliului care a menționat că
responsabil, în primul rând de aceste acțiuni se face Victor Oglindă care trebuia să
investigheze alegațiile din plângere, și să nu facă interpelări în vederea
determinării stării de sănătate a petentei.
În cerere reclamanții au mai relatat că, în punctul 5.6 în egală măsură,
Consiliul a concluzionat că șeful Inspectoratului de Poliție Cahul, Iurii Briceag a
susținut comportamentul discriminator al subalternului său Victor Oglindă,
aprobând atât interpelarea către IMPS Centrul de Sănătate Cahul cât și încheierea
de încetare a examinării materialului, fără a face obiecții împotriva exprimărilor
stereotipice în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Consiliul notează că, într-o
situație similară o altă persoană care se adresa la poliție și care nu prezenta acele
tulburări despre care s-a comunicat, încheierea putea să aibă cu totul un alt
conținut. Faptele examinate de Consiliul în prezenta cauză vizează prejudecățile și
stereotipurile existente fața de persoanele cu probleme de sănătate, or indiferent
de starea lor de sănătatea acestora nu trebuie limitată. Consiliul a subliniat că
orice formă de exprimare, fie ea verbală sau scrisă impune o anumită
responsabilitate, în special atunci când vorbim despre persoane oficiale și/sau acte
oficiale.
Au remarcat reclamanții că, alte argumente invocate în referință din
motive necunoscute în decizia Consiliului nu au fost examinate și respinse prin
argumentele altfel, ca și probe anexate la referință.
Reclamanții ai argumentat că, în vederea respectării procedurii prealabile
extrajudiciare stabilite de art. 14 a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din
10 februarie 2000, în adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării a fost expediată cererea prealabilă, deși conform pct. 65 din Legea
nr. 298 din 02 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru
Prevenirea și Eliminarea Discriminării, respectarea procedurii prealabile este
lăsată la latitudinea reclamantului. Acest lucru rezultă din sintagma „poate fi
contestat” care nu obligă partea să se adreseze direct în instanța de contencios
administrativ.
Astfel, reclamanții consideră că Consiliul pentru Prevenirea Discriminării
și-a depășit competențele stabilite de lege, constatând în pct. 5.1. nerespectarea
confidențialității datelor cu caracter personal.
Au mai menționat reclamanții că în punctul ,,-1” a deciziei, Consiliul
pentru Prevenirea Discriminării și-a depășit competențele stabilite de lege,
constatând nerespectarea confidențialității datelor cu caracter personal ce ține de
competența altei autorități publice, și anume Centrul Național pentru Protecția
Datelor Caracter Personal.
La fel, au relatat că, Consiliul pentru Prevenirea Discriminării nu s-a
expus asupra fiecărui argument invocat de Inspectoratul de Poliție Cahul în
2
referință, și asupra fiecărei probe anexate la aceasta, ceia ce duce la emiterea unei
decizii formale și nemotivate, și pe cale de consecință neîntemeiată.
Au relatat că, în toată decizia Consiliului pentru Prevenirea Discriminării
se analizează doar faptul că Inspectoratul de Poliție Cahul a solicitat informație de
la Centrul de Sănătate Cahul privind starea de sănătate a Tamarei Rotaru și că
anume acest lucru a servit drept temei de examinare a plângerii petentei.
Astfel consideră că, examinarea a avut un caracter unilateral, în decizie
nefiind analizate probele prezentate de Inspectoratul de Poliție Cahul, în cadrul
procedurii contravenționale inițiate la plângerea depusă de Tamara Rotaru
împotriva pretinselor acțiuni ilegale a polițistului de sector Artur Nicula.
Au solicitat reclamanții anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 479/16 din 20 decembrie
2016.
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017 s-a
respins cererea de repunere în termen a acțiunii depuse de Iurii Briceag și Victor
Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și
Asigurarea Egalității cu privire la anularea deciziei nr. 479/16 din 20 decembrie
S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Iurii Briceag și
Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la anularea deciziei nr. 479/16 din
20 decembrie 2016, ca fiind depusă tardiv.
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 30 mai 2017 și respectiv
la 07 septembrie 2017, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul
avocatului Maxim Todorov au depus apel solicitând admiterea apelului, casarea
integrală a hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017 cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care a admite integral acțiunea.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 10 octombrie 2017 s-a respins apelul
depus de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim
Todorov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai
2017.
La 11 decembrie 2017, Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa
participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 307, Vol. I).
Iar, la 16 februarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Iurii Briceag și
Victor Oglindă au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii
primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
declarat în termen.
În susținerea recursului, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul
avocatului Maxim Todorov au indicat că consideră neîntemeiată decizia instanței
de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele au interpretat eronat
3
legea, întrucât necesitatea procedurii prealabile de atacare a deciziei Consiliului
pentru Prevenirea și Eliminarea Nediscriminării rezultă expres atât din prevederile
legislației în vigoare, cât și din practica judiciară recentă și uniformă a Curții
Supreme de Justiție, și ședința Consiliului nu a fost deliberativă, fiind formată
dintr-un singur membru.
De asemenea, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului
Maxim Todorov în susținerea recursului au indicat argumente de fapt și de drept
similare celor invocate în cadrul examinării cauzei în instanțele ierarhic
inferioare.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 05 martie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimaților cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Iar, la 02 aprilie 2018 Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității a depus referință, prin care și-a exprimat
opinia în privința recursului înaintat, solicitând respingerea acestuia ca
inadmisibil.
Intimata Tamara Rotaru a depus referințe la 18 aprilie 2018 și la 24 aprilie
2018 prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că, Iurii Briceag și Victor Oglindă,
prin intermediul avocatului Maxim Todorov în cererea de recurs nu au invocat
4
nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4)
Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și
nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...
art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța
de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de
procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele
recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Iurii
Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul
avocatului Maxim Todorov se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță
Galina Stratulat
5
prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Central dosarul nr. 3ra-413/2018
judecător: I. Cotea
instanța de apel, Curtea de Apel Cahul
judecători: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă
Î N C H E I E R E
25 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță, Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Iurii Briceag și Victor
Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurii Briceag
și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului
administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 octombrie 2017, prin care a
fost respins apelul depus de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul
avocatului Maxim Todorov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul
Central din 26 mai 2017,
c o n s t a t ă :
La 17 februarie 2017, reclamanții Iurii Briceag și Victor Oglindă au depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului
administrativ.
Au solicitat reclamanții anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 479/16 din 20 decembrie
2016.
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017 s-a
respins cererea de repunere în termen a acțiunii depuse de Iurii Briceag și Victor
Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și
Asigurarea Egalității cu privire la anularea deciziei nr. 479/16 din 20 decembrie
S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Iurii Briceag și
Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la anularea deciziei nr. 479/16 din
20 decembrie 2016, ca fiind depusă tardiv.
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 30 mai 2017 și respectiv
la 07 septembrie 2017, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul
avocatului Maxim Todorov au depus apel solicitând admiterea apelului, casarea
integrală a hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017 cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care a admite integral acțiunea.
6
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 10 octombrie 2017 s-a respins apelul
depus de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim
Todorov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai
2017.
La 11 decembrie 2017, Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa
participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 307, Vol. I).
Iar, la 16 februarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Iurii Briceag și
Victor Oglindă au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii
primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Concomitent, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului
Maxim Todorov au depus cerere privind solicitarea Plenului Curții Supreme de
Justiție de emitere a unui aviz consultativ cu privire la soluționarea chestiunii dacă
este necesară respectarea procedurii prealabile extrajudiciare în cazul contestării
deciziilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării prin care s-au
constatat discriminarea după un anumit criteriu prevăzut de lege, reieșind din
prevederile art. 14, art. 16, alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793
din 10 februarie 2000 și pct. 65 din Legea cu privire la activitatea Consiliului
pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității nr. 298 din
21 decembrie 2012, precum și dacă nerespectarea procedurii prealabile
extrajudiciare are ca efect respingerea acțiunii ca fiind tardivă.
Examinând cererea lui Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul
avocatului Maxim Todorov cu privire la solicitarea Plenului Curții Supreme de
Justiție de emitere a avizului consultativ cu privire la modul de aplicare a unei
legi, prin prisma normelor de drept pertinente, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a o
respinge din următoarele motive.
În conformitate cu art. 122 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă în
procesul judecării pricinii într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la
aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată
solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea
participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de
punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție.
Din prevederile normei de drept supra citate rezultă că avizul consultativ
se emite, doar în cazul dificultăților de aplicare corectă a normelor de drept
material sau procedural unei anumite spețe.
Potrivit art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate
sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a
interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau
analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost
7
încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un
judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost
judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data
și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile
privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile
prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate
cazurile.
Pornind de la prevederile normei de drept menționate supra, Colegiul
atestă că avizul consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii se
emite doar în cazul dificultăților de aplicare corectă a normelor de drept material
sau procedural.
În condițiile în care recursul declarat de Iurii Briceag și Victor Oglindă,
prin intermediul avocatului Maxim Todorov este inadmisibil, din motivul
inexistenței temeiurilor prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
respectiv, acest fapt denotă că, instanța de recurs la examinarea recursului declarat
împotriva deciziei instanței de apel nu a întâmpinat dificultăți ce ar viza modul de
punere în aplicare a normelor de drept ce guvernează raportul juridic litigios.
La caz, aspectele invocate de solicitantul avizului consultativ au fost
analizate cu prilejul examinării admisibilității recursului declarat de acesta, iar
concluzia de inadmisibilitate a căii de atac atestă implicit lipsa unor dificultăți în
aplicarea prevederilor art. 14, art. 16, alin. (2) al Legii contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și pct. 65 din Legea cu privire la
activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea
egalității nr. 298 din 21 decembrie 2012.
Prin urmare, Colegiul conchide, că prevederile legale menționate sunt
clare și nu se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept procedural.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Iurii
Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov privind
solicitarea emiterii unui aviz consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție.
În conformitate cu art. 122 alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se respinge cererea lui Iurii Briceag și Victor Oglindă înaintată prin
intermediul avocatului Maxim Todorov privind solicitarea Plenului Curții
Supreme de Justiție de emitere a avizului consultativ cu privire la modul de
8
aplicare a unei legi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de
Iurii Briceag și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului
administrativ.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță
Galina Stratulat
9