3ra-413/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Central dosarul nr. 3ra-413/2018 judecător: I. Cotea instanța de apel, Curtea de Apel Cahul judecători: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă Î N C H E I E R E 25 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Ion Druță, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurii Briceag și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul depus de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017, c o n s t a t ă : La 17 februarie 2017, reclamanții Iurii Briceag și Victor Oglindă au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că, la 20 decembrie 2016 Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității a emis decizia pe cauza nr. 479/16 prin care a constatat în acțiunile șefului a Inspectoratului de Poliție Cahul, Iurii Briceag și căpitanului de poliție a Inspectoratului de Poliție Cahul, Victor Oglindă că există discriminare pe criteriu de stare de sănătate, la examinarea plângerii Tamarei Rotaru împotriva polițistului de sector Artur Nicula. În opinia lor partea motivată a deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Egalității se rezumă la următoarele argumente: temei pentru finisarea cercetării materialului contravențional, a servit caracterul nefondat al plângerii depuse și nu informația privind starea sănătății petentei.

Au menționat că, Consiliul a pus la îndoială obiectivitatea acestor afirmații, invocând că datele privind starea de sănătate a petentei au fost solicitate înainte de a întreprinde măsuri de elucidare a circumstanțelor. 1 De asemenea Consiliul a concluzionat că în încheiere nu se regăsesc argumente referitoare la caracterul nefondat, reclamanții invocând că, starea de sănătate a petentei a constituit o probă suficientă pentru a înceta prelucrarea materialului. Reclamanții nu sunt de acord cu opinia Consiliului care a menționat că responsabil, în primul rând de aceste acțiuni se face Victor Oglindă care trebuia să investigheze alegațiile din plângere, și să nu facă interpelări în vederea determinării stării de sănătate a petentei.

În cerere reclamanții au mai relatat că, în punctul 5.6 în egală măsură, Consiliul a concluzionat că șeful Inspectoratului de Poliție Cahul, Iurii Briceag a susținut comportamentul discriminator al subalternului său Victor Oglindă, aprobând atât interpelarea către IMPS Centrul de Sănătate Cahul cât și încheierea de încetare a examinării materialului, fără a face obiecții împotriva exprimărilor stereotipice în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Consiliul notează că, într-o situație similară o altă persoană care se adresa la poliție și care nu prezenta acele tulburări despre care s-a comunicat, încheierea putea să aibă cu totul un alt conținut. Faptele examinate de Consiliul în prezenta cauză vizează prejudecățile și stereotipurile existente fața de persoanele cu probleme de sănătate, or indiferent de starea lor de sănătatea acestora nu trebuie limitată.

Consiliul a subliniat că orice formă de exprimare, fie ea verbală sau scrisă impune o anumită responsabilitate, în special atunci când vorbim despre persoane oficiale și/sau acte oficiale. Au remarcat reclamanții că, alte argumente invocate în referință din motive necunoscute în decizia Consiliului nu au fost examinate și respinse prin argumentele altfel, ca și probe anexate la referință. Reclamanții ai argumentat că, în vederea respectării procedurii prealabile extrajudiciare stabilite de art. 14 a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării a fost expediată cererea prealabilă, deși conform pct. 65 din Legea nr. 298 din 02 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării, respectarea procedurii prealabile este lăsată la latitudinea reclamantului.

Acest lucru rezultă din sintagma „poate fi contestat” care nu obligă partea să se adreseze direct în instanța de contencios administrativ. Astfel, reclamanții consideră că Consiliul pentru Prevenirea Discriminării și-a depășit competențele stabilite de lege, constatând în pct. 5.1. nerespectarea confidențialității datelor cu caracter personal. Au mai menționat reclamanții că în punctul ,,-1” a deciziei, Consiliul pentru Prevenirea Discriminării și-a depășit competențele stabilite de lege, constatând nerespectarea confidențialității datelor cu caracter personal ce ține de competența altei autorități publice, și anume Centrul Național pentru Protecția Datelor Caracter Personal.

La fel, au relatat că, Consiliul pentru Prevenirea Discriminării nu s-a expus asupra fiecărui argument invocat de Inspectoratul de Poliție Cahul în 2 referință, și asupra fiecărei probe anexate la aceasta, ceia ce duce la emiterea unei decizii formale și nemotivate, și pe cale de consecință neîntemeiată. Au relatat că, în toată decizia Consiliului pentru Prevenirea Discriminării se analizează doar faptul că Inspectoratul de Poliție Cahul a solicitat informație de la Centrul de Sănătate Cahul privind starea de sănătate a Tamarei Rotaru și că anume acest lucru a servit drept temei de examinare a plângerii petentei. Astfel consideră că, examinarea a avut un caracter unilateral, în decizie nefiind analizate probele prezentate de Inspectoratul de Poliție Cahul, în cadrul procedurii contravenționale inițiate la plângerea depusă de Tamara Rotaru împotriva pretinselor acțiuni ilegale a polițistului de sector Artur Nicula.

Au solicitat reclamanții anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 479/16 din 20 decembrie 2016. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017 s-a respins cererea de repunere în termen a acțiunii depuse de Iurii Briceag și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la anularea deciziei nr. 479/16 din 20 decembrie 2016. S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Iurii Briceag și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la anularea deciziei nr. 479/16 din 20 decembrie 2016, ca fiind depusă tardiv.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 30 mai 2017 și respectiv la 07 septembrie 2017, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov au depus apel solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a admite integral acțiunea. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 10 octombrie 2017 s-a respins apelul depus de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017. La 11 decembrie 2017, Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate (f.d.

307, Vol. I). Iar, la 16 februarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Iurii Briceag și Victor Oglindă au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat în termen.

În susținerea recursului, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov au indicat că consideră neîntemeiată decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele au interpretat eronat 3 legea, întrucât necesitatea procedurii prealabile de atacare a deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Nediscriminării rezultă expres atât din prevederile legislației în vigoare, cât și din practica judiciară recentă și uniformă a Curții Supreme de Justiție, și ședința Consiliului nu a fost deliberativă, fiind formată dintr-un singur membru. De asemenea, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov în susținerea recursului au indicat argumente de fapt și de drept similare celor invocate în cadrul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 05 martie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Iar, la 02 aprilie 2018 Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus referință, prin care și-a exprimat opinia în privința recursului înaintat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.

Intimata Tamara Rotaru a depus referințe la 18 aprilie 2018 și la 24 aprilie 2018 prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului menționează că, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov în cererea de recurs nu au invocat 4 nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Ion Druță Galina Stratulat 5 prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Central dosarul nr. 3ra-413/2018 judecător: I. Cotea instanța de apel, Curtea de Apel Cahul judecători: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă Î N C H E I E R E 25 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Ion Druță, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurii Briceag și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul depus de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017, c o n s t a t ă : La 17 februarie 2017, reclamanții Iurii Briceag și Victor Oglindă au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului administrativ.

Au solicitat reclamanții anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 479/16 din 20 decembrie 2016. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017 s-a respins cererea de repunere în termen a acțiunii depuse de Iurii Briceag și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la anularea deciziei nr. 479/16 din 20 decembrie 2016. S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Iurii Briceag și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la anularea deciziei nr. 479/16 din 20 decembrie 2016, ca fiind depusă tardiv.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 30 mai 2017 și respectiv la 07 septembrie 2017, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov au depus apel solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a admite integral acțiunea. 6 Prin decizia Curții de Apel Cahul din 10 octombrie 2017 s-a respins apelul depus de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 26 mai 2017. La 11 decembrie 2017, Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate (f.d.

307, Vol. I). Iar, la 16 februarie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Iurii Briceag și Victor Oglindă au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Concomitent, Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov au depus cerere privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție de emitere a unui aviz consultativ cu privire la soluționarea chestiunii dacă este necesară respectarea procedurii prealabile extrajudiciare în cazul contestării deciziilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării prin care s-au constatat discriminarea după un anumit criteriu prevăzut de lege, reieșind din prevederile art. 14, art. 16, alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și pct. 65 din Legea cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității nr. 298 din 21 decembrie 2012, precum și dacă nerespectarea procedurii prealabile extrajudiciare are ca efect respingerea acțiunii ca fiind tardivă.

Examinând cererea lui Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov cu privire la solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție de emitere a avizului consultativ cu privire la modul de aplicare a unei legi, prin prisma normelor de drept pertinente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a o respinge din următoarele motive. În conformitate cu art. 122 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii.

Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Din prevederile normei de drept supra citate rezultă că avizul consultativ se emite, doar în cazul dificultăților de aplicare corectă a normelor de drept material sau procedural unei anumite spețe. Potrivit art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost 7 încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile. Pornind de la prevederile normei de drept menționate supra, Colegiul atestă că avizul consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii se emite doar în cazul dificultăților de aplicare corectă a normelor de drept material sau procedural.

În condițiile în care recursul declarat de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov este inadmisibil, din motivul inexistenței temeiurilor prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, respectiv, acest fapt denotă că, instanța de recurs la examinarea recursului declarat împotriva deciziei instanței de apel nu a întâmpinat dificultăți ce ar viza modul de punere în aplicare a normelor de drept ce guvernează raportul juridic litigios.

La caz, aspectele invocate de solicitantul avizului consultativ au fost analizate cu prilejul examinării admisibilității recursului declarat de acesta, iar concluzia de inadmisibilitate a căii de atac atestă implicit lipsa unor dificultăți în aplicarea prevederilor art. 14, art. 16, alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și pct. 65 din Legea cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității nr. 298 din 21 decembrie 2012. Prin urmare, Colegiul conchide, că prevederile legale menționate sunt clare și nu se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept procedural.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Iurii Briceag și Victor Oglindă, prin intermediul avocatului Maxim Todorov privind solicitarea emiterii unui aviz consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție. În conformitate cu art. 122 alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge cererea lui Iurii Briceag și Victor Oglindă înaintată prin intermediul avocatului Maxim Todorov privind solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție de emitere a avizului consultativ cu privire la modul de 8 aplicare a unei legi, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurii Briceag și Victor Oglindă împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Ion Druță Galina Stratulat 9