2rc-87/18 — incasarea datoriei

2rc-87/18 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2rc-87/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central

Judecător: V. Holban

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu

D E C I Z I E

2 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecători Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Instituția Publică ,,Centrul de Excelență în

Transporturi”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe

Acțiuni „Termoelectrica” împotriva Instituției Publice ,,Centrul de Excelență în

Transporturi” cu privire la încasarea datoriei, dobânzilor de întârziere, penalităților și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018, prin care nu

s-a dat curs cererii de apel declarată de Instituția Publică ,,Centrul de Excelență în

Transporturiʼʼ,

c o n s t a t ă:

La 12 mai 2016 SA ,,Termoelectrica” a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi” cu privire la încasarea datoriei,

dobânzilor de întârziere, penalităților și compensarea cheltuielilor de judecată.

SA ,,Termoelectrica” în motivarea acțiunii a invocat că în baza contractului de

livrare a energiei termice de apă caldă nr. 2475 din 1 februarie 2016, încheiat între

SA ,,Termocom” și IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi”, ultima și-a asumat

obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei termice furnizate de SA

,,Termoelectrica” la obiectele sale.

Astfel, pentru energia termică livrată ,,Consumatorul” în conformitate cu pct.

6.1.5 al contractului menționat urma să achite plata lunară pentru energia termică de

apă caldă utilizată, organizației furnizoare, prin dispozițiile de plată ale SA

,,Termoelectrica”, conform tarifelor stabilite.

A comunicat că în consecință, din cauza neonorării obligațiilor contractuale,

prin neachitarea bonurilor de plată pentru consumul de energie termică, pârâtul a

1

acumulat o datorie pentru consumul de energie termică de apă caldă în sumă de

1 228 715,69 de lei, pentru perioada 1 noiembrie 2015 - 29 februarie 2016,

confirmată prin lista facturărilor și achitărilor.

La fel, reclamanta a relatat că nerespectarea de către consumator a obligațiilor

contractuale, a generat calcularea sumei de 285,64 de lei cu titlu de penalitate, în

temeiul pct. 3.1.2 al contractului de livrare a energiei termice, iar în baza art. 619 Cod

civil, pentru întârzierea plăților s-a calculat suma de 41 107,94 de lei cu titlu de

dobândă de întârziere pentru perioada 24 februarie 2016 - 20 aprilie 2016.

A solicitat prin cererea de chemare în judecată inițială și cererile de

concretizare a cerințelor din 18 iulie 2016, 17 august 2016 și 21 februarie 2017

încasarea de la IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi” doar a sumei de 46 762,31

de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 24 februarie 2016 - 5 august

2016 2016 și a taxei de stat în sumă de 50 000 de lei, aceasta deoarece la 17

octombrie 2016 a fost stinsă datoria în mărime de 130 000 lei, fapt confirmat prin

dispoziția de plată nr. 776 din aceiași dată. (f. d. 75)

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 22 februarie 2017

acțiunea a fost admisă, fiind încasat de la IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi”

în beneficiul SA ,,Termoelectrica” suma de 46 762,31 de lei cu titlu de dobândă de

întârziere pentru perioada 24 februarie 2016 - 5 august 2016 și cheltuielie de judecată

în mărime de 50 000 de lei, iar în total suma de 96 762,31 de lei.

La 1 martie 2017 IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi” a declarat apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii. Referitor la taxa de stat s-a referit la prevederile art.

85 alin. (1) lit. i) CPC și art. 4 alin. (13) al Legii taxei de stat.

Prin încheierea din 20 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel declarată de IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi”. S-a acordat

apelantului, pentru lichidarea neajunsurilor, un termen de 10 zile de la recepționarea

încheierii și s-a explicat că în cazul neprezentării dovezii de plată a taxei de stat în

termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu

materialele anexate va fi restituită.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 octombrie 2017 a fost admis

recursul declarat de către IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi”, a fost casatî

încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017 și a fost restituită cauza la

rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, la faza primirii cererii de apel (f. d. 118-120).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi”, fiind acordat un

termen apelantului pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de

1 052,15 lei, până la 20 februarie 2018, ora 11.00 și s-a explicat că în cazul

neprezentării dovezii de plată a taxei de stat în termenul stabilit, cererea de apel nu va

fi considerată depusă și împreună cu materialele anexate va fi restituită (f. d. 139-

142).

La 2 februarie 2018 IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi” a declarat recurs

împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

2

încheierii contestate și restituirea cauzei în instanța de apel, la faza examinării

apelului.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel obligând IP ,,Centrul de

Excelență în Transporturi” să achite taxa de stat pentru depunerea cererii de apel în

mărime de 1 052,15 lei a lăsat fără apreciere faptul că aceasta este o instituție de

învățământ profesional tehnic care este direct subordonată Ministerului Educației și

este finanțată de la bugetul de stat, motiv pentru care este scutită de la plata taxei de

stat.

IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi” și-a întemeiat prezenta cerere de

recurs în baza prevederilor art. 432 alin. (2) CPC, art. 85 alin. (1) lit. i) CPC; art. 4

alin. (13) al Legii taxei de stat, Anexei nr. 31 la Hotărârea Guvernului nr. 653 din 6

noiembrie 2009 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii și efectivului-

limită ale aparatului central al Ministerului Educației”, pct. 61 al Regulamentului –

cadru de organizare și funcționare a Centrului de excelență aprobat prin ordinul

Ministerului Educației nr. 1158 din 4 decembrie 2015 și înregistrat prin ordinul

Ministerului Justiției nr. 1094 din 31 decembrie 2015, publicat în MO nr. 13-19.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei și în special din avizul de recepție DS 2100157221AS

din 25 ianuarie 2018, rezultă că copia încheierii instanței de apel din 16 ianuarie 2018

a fost comunicată IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi” la 25 ianuarie 2018 (f. d.

145).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 2 februarie 2018, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Conform art. 365 alin. (1) lit. d), (4) CPC, în cererea de apel se indică motivele

de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Elementele cererii de apel prevăzute

la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după

data întocmirii hotărârii integrale. La cererea de apel se anexează dovada de plată a

taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Potrivit art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile

prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța

de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se

dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

3

La caz, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că litigiul dedus judecății este un litigiu patrimonial, ce

rezultă din încasarea dobânzilor de întârziere acumulate în baza neachitării datoriei în

mărime de 130 000 lei, care a fost achitată pe parcursul examinării cauzei în fond și a

plății taxei de stat.

Totodată, s-a stabilit că la depunerea acțiunii în instanța de judecată împotriva

IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi”, SA ,,Termoelectrica” a achitat taxa de stat

în mărime de 50 000 de lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 1001 din 10 mai

Este cert și faptul că IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi” nefiind de acord

cu hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 22 februarie 2017 a declarat

apel la 1 martie 2017, însă fără achita taxa de stat pentru depunerea cererii de apel,

considerând că prin lege este scutit de la plata taxei de stat. (f. d. 91-93).

Astfel, potrivit art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în

temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în

ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora

li se eliberează copii de pe documente din dosar. În acțiunile patrimoniale, taxa de

stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în acțiunile

nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii

taxei de stat.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) și lit. j) al Legii taxei de stat, tarifele taxei de stat

se stabilesc la următoarele cuantumuri: pentru cererile de chemare în judecată,

cererile terților care au revendicări de sine stătătoare, pentru cererile privitor la

litigiile precontractuale, pentru cererile (plângerile) privitor la cauzele cu procedură

specială, pentru cererile de apel și cererile de recurs, pentru cererile de revizuire a

hotărârilor instanțelor judecătorești, precum și pentru eliberarea de către instanțele

judecătorești a copiilor (duplicatelor) de pe documente: a) pentru cererile de chemare

în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui

titlu executoriu sau a unui alt document, prin care încasarea se produce în mod

incontestabil, 3% din valoarea acțiunii din suma încasată sau din suma încasată, dar

nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25 000 lei de la persoanele fizice și nu mai

puțin de 270 lei și nu mai mult de 50 000 lei de la persoanele juridice.

Pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești se

încasează 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în

judecată sau altei cereri (plângeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75%

din taxa calculată din suma contestată.

La caz, sunt incidente și prevederile art. 84 și 85 alin. (1) lit. i) CPC, care

stipulează că se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială

și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu

procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de

declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind

executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea

de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.

4

De taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc autoritățile publice

centrale, organele centrale de specialitate ale administrației publice, Curtea de

Conturi și organele subordonate lor, finanțate de la bugetul de stat, precum și

autoritățile administrației publice locale - la înaintarea acțiunilor și la contestarea

hotărîrilor instanțelor judecătorești, inclusiv în cauzele examinate în procedură de

contencios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală.

Prin prisma normelor enunțate, la caz, se constată că prin încheierea Curții de

Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de IP

,,Centrul de Excelență în Transporturi”, fiindu-i acordat un termen apelantului pentru

prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 1 052,15 lei, până la 20

februarie 2018, ora 11.00 și explicându-i-se că în cazul neprezentării dovezii de plată

a taxei de stat în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și

împreună cu materialele anexate v-a fi restituită. (f. d. 139-142)

Astfel, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție, reține ca întemeiată soluția instanței de apel, prin care nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi”, fiindu-i

stabilit ultimului un termen pentru achitarea taxei de stat în mărime de 1 052,15 lei,

deoarece apelantul nu cade sub incidența normei sus menționate, or, de taxă de stat

sunt scutite organele publice subordonate autorităților publice centrale, organelor

centrale de specialitate ale administrației publice și Curții de Conturi.

La acest segment se va reține că IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi” nu

este un organ/autoritate publică, ci reprezintă o organizație necomercială, fapt

confirmat prin certificatul de înregistrare anexat la dosar (f. d. 19), aceasta deoarece

în temeiul art. 1 alin. (1) al Legii cu privire la asociațiile obștești nr. 837 din 17 mai

1996, asociația obștească este o organizație necomercială, iar în sensul art. 30 alin.(1)

lit. a) asociația obștească contribuie la dezvoltarea sau susținerea educației și instruirii

persoanelor, difuzării și acumulării de cunoștințe.

Prin urmare, instanța de recurs reține că, instanța de apel, prin prisma

prevederile art. 368 alin. (1) CPC, întemeiat a dispus, prin încheierea din 16 ianuarie

2018, de a nu da curs cererii de apel depusă de apelantul IP ,,Centrul de Excelență în

Transporturi”, acordându-i ultimului termen pentru prezentarea dovezii de plată a

taxei de stat în mărime de 1 052,15 lei.

Pe cale de consecință, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție va remarca că recurentul fiind o

organizație necomercială nu se încadrează în categoria entităților care benenficiază de

facilități la achitarea taxei de stat în temeiul art. 85 alin. (1) lit. i) CPC, iar cuantumul

taxei de stat, stabilit spre achitare de apelant la depunerea cererii de apel, nu

depășește limitele stabilite de lege.

Astfel, nu poate fi reținut și se respinge argumentul recurentului precum că

instanța de apel obligând să achite taxa de stat pentru depunerea cererii de apel în

mărime de 1 052,15 lei, a lăsat fără apreciere faptul că apelantul este o instituție de

învățământ profesional tehnic care este direct subordonată Ministerului Educației și

este finanțată de la bugetul de stat, motiv pentru care este scutită de la plata taxei de

stat. Or, IP ,,Centrul de Excelență în Transporturi” fiind o organizație necomercială

5

de utilitate publică, dispune de surse de venit și buget propriu și nu este scutită prin

lege de plata taxei de stat, iar în rezultat urmează să achite taxa de stat pentru

depunerea cererii de apel.

În acest context, instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că

în situația din speță, prin concluzia instanței de apel de a nu da curs cererii de apel, nu

se încalcă dreptul recurentului privind liberul acces la justiție, prevăzut atât de

legislația internă cât și de internațională.

Or, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin practica sa constantă de

nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept

absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul

care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de

nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28

mai 1985). Însă, limitările sunt în concordanță cu art. 6 § 1 CEDO, decât dacă acestea

urmăresc un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între

mijloacele folosite și scopul urmărit. (cauza Bellet vs France §-31, Garcia Manibardo

vs Spain §-44).

Pentru considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Instituția Publică ,,Centrul de Excelență în

Transporturi”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica” împotriva Instituției Publice ,,Centrul de Excelență în Transporturi”

cu privire la încasarea datoriei, dobânzilor de întârziere, penalităților și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecători Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

6