ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.11.2017

2rac-357/17 — incasarea datoriei pentru energie termica

HOTĂRÂRE
22.11.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incasarea datoriei pentru energie termica
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2rac-357/17 — incasarea datoriei pentru energie termica (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2rac-357/17

prima instanță: Judecătoria Botanica mun.Chișinău

Judecător: R. Țurcanu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L. Bulgac, D. Manole, Gr. Dașchevici

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni

,,Termoelectrica”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni ,,Termoelectrica” împotriva Preturii sectorului Botanica, municipiul Chișinău

cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica”, casată hotărârea

Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 26 octombrie 2016, și emisă o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La data de 11 august 2016, SA ,,Termoelectrica” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Preturii sectorului Botanica, mun. Chișinău cu privire la încasarea

datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că în baza contractului de livrare-utilizare a

energiei termice în apă caldă nr. 77723 din 1 mai 2008, SA ,,Termoelectrica” s-a

obligat să asigure livrarea energiei termice către Pretura sectorului Botanica, mun.

Chișinău (căminul din str. Hristo Botev 25, mun. Chișinău), iar ultimul și-a asumat

obligația să achite costul energiei termice în condițiile și termenele prevăzute de

contract.

Invocă că potrivit clauzelor contractuale, determinarea cantității de energie

termică se efectuează în baza datelor aparatelor de evidență a consumului de energie

termică, instalate la hotarul de delimitare a apartenenței de balanță.

Astfel, afirmă că pentru energia termică livrată, în conformitate cu pct. 4.2. al

contractului, consumatorul era obligat să achite lunar contravaloarea energiei termice

utilizate organizației furnizoare, prin dispozițiile de plată ale reclamantului conform

tarifelor stabilite, până la data de 30 a lunii următoare.

Susține reclamantul că din cauza neonorării obligațiilor contractuale prin

neachitarea bonurilor de plată pentru consumul de energie termică, pârâtul a acumulat

1

o datorie la energia termică în sumă de 244 586,45 lei pentru perioada 1 ianuarie 2016

până la 30 aprilie 2016, confirmată prin informația cu privire la volumele facturate și

sumele achitate pentru energia termică, de asemenea prin facturile și bonurile la

control.

Menționează SA ,,Termoelectrica” că pentru întârzierea plăților, potrivit art. 619

Cod civil, consumatorului i s-a calculat dobândă de întârziere în sumă de 18 440,91 lei

pentru perioada 1 martie 2016 - 8 iunie 2016, iar în total valoarea acțiunii constituie

suma de 263 027,36 lei.

Solicită reclamantul SA ,,Termoelectrica” încasarea din contul Preturii

sectorului Botanica, mun. Chișinău a sumei de 244 586,45 lei cu titlu de datorie pentru

energia termică calculată pentru perioada 1 ianuarie 2016 - 30 aprilie 2016, a dobânzii

de întârziere în cuantum de 18 440,91 lei, calculată pentru perioada 1 martie 2016 - 28

iulie 2016 și a taxei de stat în mărime de 7 890,82 lei.

La data de 6 septembrie 2016, reclamantul SA ,,Termoelectrica” a depus cerere

de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea datoriei pentru energia termică

calculată pentru perioada 1 ianuarie 2016 - 31 aprilie 2016 în mărime de 228 228,41

lei, dobânda de întârziere pentru perioada 1 martie 2016 - 31 august 2016 în mărime

de 20 881,63 lei, precum și încasarea taxei de stat achitate la momentul depunerii

cererii de chemare în judecată în mărime de 7 890,82 lei.

La data de 28 septembrie 2016 SA ,,Termoelectrica” și-a concretizat pretențiile

din acțiune, solicitând încasarea datoriei pentru energia termică, calculată pentru

perioada 1 ianuarie 2016 - 30 aprilie 2016, în mărime de 222 819,41 lei și dobânda de

întârziere pentru perioada 1 martie 2016 - 31 august 2016 în mărime de 20 881,63 lei,

precum și încasarea taxei de stat achitate la momentul depunerii cererii de chemare în

judecată în mărime de 7 890,82 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26 octombrie 2016,

acțiunea a fost respinsă, ca fiind îndreptată împotriva pârâtului necorespunzător.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2017, a fost admisă cererea de

apel depusă de SA ,,Termoelectrica”, casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 26 octombrie 2016, și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii

ca neîntemeiată.

La data de 14 august 2017, SA ,,Termoelectrica” a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel în partea respingerii acțiunii și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) lit. a),

b) CPC, instanța de apel a încălcat în mod esențial normele de drept material, nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată,

oferind o interpretare eronată raportului material litigios.

Invocă că instanța de apel a aplicat, deși nu trebuia să aplice prevederile art. art.

970, 971 Cod civil și dimpotrivă nu a aplicat, deși trebuia să aplice art. 753 alin. (1)

Cod civil, or prestarea de servicii și vânzarea-cumpărarea reprezintă două tipuri

distincte de raporturi juridice.

Afirmă că raportul juridic stabilit între SA ,,Termocom” în procedura planului,

subrogat în drepturi SA ,,Termoelectrica” și Pretura sectorului Botanica, mun.

Chișinău, în temeiul contractului de livrare-utilizare a energiei termice în apă caldă

nr.77723 din 1 mai 2008 este un raport de vânzare-cumpărare a energiei termice,

2

guvernat de art.753 Cod civil, cu locul stabil de furnizare - blocul locativ nr.25 din str.

Hristo Botev, mun. Chișinău.

Menționează că locul de furnizare a mărfii reprezintă o clauză negociată de către

părți și aceasta nu este legat neapărat de sediul juridic al unei dintre părțile la contract

sau de dreptul de proprietate asupra blocului locativ.

Susține că potrivit pct. 2 .3 al contractului nr. 777723 din 1 mai 2008,

consumatorul, adică Pretura sectorului Botanica, mun. Chișinău, asigură prestarea

serviciului de alimentare cu agent termic subconsumatorilor, cu care la rândul dău,

încheie contrate corespunzătoare.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale la data de 5 iunie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de

însoțire nr. 9865-4 (f. d. 194), însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 14 august 2017

se consideră a fi depus în termen.

Prin referința depusă la 7 noiembrie 2017 Pretura sectorului Botanica, mun.

Chișinău a solicitat declararea recursului drept inadmisibil, având în vedere că instanța

de apel a examinat sub toate aspectele cauza, cu respectarea normelor de drept material

și procedural.

Examinând temeiurile recursului declarat de către SA ,,Termoelectrica” în raport

cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SA ,,Termoelectrica” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

3

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către SA ,,Termoelectrica”.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica”, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-04-25
0,97
2rac-155/18 — incasarea datoriei, a dobinzilor de intirziere si a cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 2rac-155/18 Prima instanță: Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana) (jud. I.Dutca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 25 aprilie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2019-02-13
0,97
2rac-12/19 — încasarea datoriei și dobînzii de întîrziere
Dosarul nr.2rac-12/2019 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Gîrleanu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Danilov, Iu. Cimpoi) Î N C H E I E R E 13 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, com
CSJ 2018-05-02
0,97
2rc-87/18 — incasarea datoriei
dosarul nr. 2rc-87/18 prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Central Judecător: V. Holban instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu D E C I Z I E 2 mai 2018 mun. Chişinău Colegiul Civil, C
CSJ 2017-11-01
0,96
2rac-330/17 — încasarea datoriei, dobânzii, penalității
Prima instanță: Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău Dosarul nr. 2rac-330/17 Judecător: I. Secrieru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, L. Popova, G. Daşchevici D E C I Z I E 01 noiembrie 2017 mun. Chişinău Colegi
CSJ 2018-09-19
0,96
2rac-268/18 — încasarea datoriei ș.a.
Dosarul nr.2rac-268/18 prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Central (V. Buhnaci) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (L. Bulgac, G. Daşchevici, S. Gîrbu) ÎNCHEIERE 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi
Sursă