2rac-139/18 — Încasarea despăgubirii de asigurare

dosarul nr. 2rac – 139/18 Instanța de fond: Judecătoria Cahul (sediul Central) Judecătorul: I. Cotea, Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul Judecători: R. Petrov, I. Dănăilă, G. Vavrin, Î N C H E I E R E 25 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Iuliana Oprea, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de Biroul Vamal Sud, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni împotriva Biroului Vamal Cahul, intervenienți accesorii Golovatenco Gherasim și Întreprinderea de Stat „Vamservinform” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, C O N S T A T Ă: La 23 octombrie 2017 Compania de Asigurări ”Donaris Vienna Insurance Group” Societate pe Acțiuni (în continuare C.A.

”Donaris Vienna Insurance Group” S.A.) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Cahul, intervenientul accesoriu Golovatenco Gherasim, cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 22 februarie 2016 între CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA în calitate de asigurător, și Biroul Vamal Cahul în calitate de asigurat, a fost încheiat contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr.002096717, prin care ultimul a transmis CA „Donaris Vienna Insurance Group" SA răspunderea civilă pentru orice pagubă produsă prin accident cu autovehiculul „Mercedes-Benz", cu numărul de înmatriculare CON 559. La 07 aprilie 2016 ora 03:30 în raionul Cahul, s-a produs accidentul rutier, în rezultatul căruia mijlocul de transport de model 1 „Mercedes-Benz", cu numărul de înregistrare CON 559, condus de către Golovatenco Gherasim a tamponat autovehiculul de model ”MAN” cu numărul de înmatriculare CMAK 873, condus de Secrieru Anton.

În procesul-verbal contravențional din 07 aprilie 2016 vinovat de comiterea accidentului rutier menționat a fost recunoscut Golovatenco Gherasim. Partea implicată în accidentul de circulație a declarat cazul accidentului la compania de asigurări cu care avea întocmit contract de asigurare, în rezultatul căruia de către C.A. „Donaris Vienna Insurance Group" S.A. a fost pornit dosarul de daune nr. 0452_2016 din 26 aprilie 2016. Conform Dispoziției Nr. RCAI 0452_2016, emisă de C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. la data de 30 mai 2016 a fost dispusă recunoașterea evenimentului produs drept caz asigurat și achitarea (în conformitate cu prevederile art. 15 al Legii nr.414 din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de automobile) despăgubirii obligatorii de asigurare în mărime de 5 725,00 lei păgubitului pentru cauzarea de prejudicii, fapt confirmat prin ordinul de plată, anexat la cerere.

Prin prisma înscrisurilor prezentate și administrate la dosarul de daune s-a constatat că, la momentul producerii accidentului rutier, Biroul Vamal Cahul nu dispunea de certificat de revizie tehnică pentru autovehiculul de model „Mercedes-Benz”, cu numărul de înmatriculare CON 559. Situația dată cade sub incidența normei lit. f) art.29 a Legii nr.414-XVI din 22 decembrie 2006. Astfel, situația în cauză generează dreptul C.A. „Donaris Vienna Insurance Group” S.A. de a înainta acțiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubei în rezultatul accidentului de circulație. Circumstanțele accidentului de autovehicul și anume faptul că Biroul Vamal Cahul nu dispunea de certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului constituie temei de a solicita încasarea de la persoana responsabilă a sumei despăgubirii de asigurare achitate păgubitului.

Reclamantul menționează că, potrivit practicii judiciare stabilită în pct. 13 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 04 iulie 2005, nu este recunoscută posesor al sursei de pericol sporit persoana care deservește mijlocul de transport sau îl conduce în virtutea raporturilor de munca cu posesorul sursei. De aici se desprinde faptul că posesorul legal al mijlocului de transport de model „Mercedes-Benz”, cu numărul de înmatriculare CON 559 este Biroul Vamal Cahul, din care considerente acesta răspunde pentru dauna produsă. Prin încheierea Judecătoriei Cahul (sediul central) din 21 februarie 2017 a fost atras în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Întreprinderea de Stat „Vamservinform” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎS „Vamservinform” SRL).

La 13 martie 2017 C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. a depus cerere de concretizare a acțiunii prin care a solicitat încasarea de la pârâți a sumei de 5725 lei în calitate de despăgubire de asigurare, cheltuielile de judecată suportate în legătură cu intentarea procesului respectiv, pentru servicii juridice în 2 mărime de 2110,33 lei și suma de 270 lei ca taxă de stat, reiterând motivele de fapt și de drept din cererea de chemare în judecată inițială. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul (sediul central) din 20 iunie 2017 a fost admisă acțiunea C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. și s-a încasat de la Biroul Vamal Cahul în beneficiul Companiei de Asigurări ”Donaris Vienna Insurance Group” SA suma de 5 725 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, și suma de 270 lei cu titlu de taxă de stat.

S-a respins acțiunea înaintată de C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. în capătul încasării în mod solidar de la Golovatenco Gherasim și ÎS ”Vamservinform” SRL a despăgubirii de asigurare. Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Cahul (sediul central) din 20 iunie 2017, la 21 iunie 2017 Biroul Vamal Cahul a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. La 10 iulie 2017 C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Cahul (sediul central) din 20 iunie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.

Ulterior la 06 noiembrie 2017 C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. depune apel suplimentar, prin care solicită modificarea hotărârii judecătorești de admitere a cerințelor privitor la încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2110,33 lei cu titlu de asistență juridică din contul intimatului Biroul Vamal Cahul. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2017 s-a respins apelul declarat de Biroul Vamal Sud. S-a admis apelul declarat de C.A. „Donaris Viena Insurance Group” S.A. S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Cahul (sediul central) din 20 iunie 2017 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A.

împotriva Biroului Vamal Cahul, intervenienți accesorii Golovatenco Gherasim, ÎS ”Vamservinform” SRL cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, în partea încasării cheltuielilor de judecată și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a încasat de la Biroul Vamal Sud în beneficiul C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 270 lei pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii și suma de 2110 lei pentru acordarea asistenței juridice. În rest hotărârea Judecătoriei Cahul (sediul central) din 20 iunie 2017 s-a menținut. În susținerea poziției date Curtea de Apel Cahul a reținut că prima instanță întemeiat a încasat din contul Biroului Vamal Sud în beneficiul C.A.

”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. suma de 5 725 lei ca despăgubire la asigurare și întemeiat a respins pretenția reclamantului C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. privitor la încasarea în mod solidar a sumei de 5 725 lei ca 3 despăgubire la asigurare de la Golovatenco Gherasim și ÎS „Vamservinform” SRL, deoarece ultimii nu pot fi responsabili pentru prejudiciul cauzat în urma accidentului rutier, dat fiind că în obligația Biroului Vamal Sud intra efectuarea reviziei tehnice a automobilului de model „Mercedes-Benz” cu numărul de înmatriculare CON 559, or, anume acesta este motivul pentru care compania de asigurări a intentat prezenta acțiune. Totodată precizează că prima instanță nu a constatat circumstanțele importante pentru soluționarea pretenției reclamantului C.A.

”Donaris Vienna Insurance Group” S.A. în ceia ce privește recuperarea cheltuielilor judiciare, și nici nu s-a expus asupra acestei pretenții, din care motiv a ajuns la concluzia de a casa parțial hotărârea, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 06 februarie 2018 Biroul Vamal Sud a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Cahul (sediul central) din 20 iunie 2017 ca nelegitime și neîntemeiate cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă respingerea cererii de chemare în judecată înaintată de C.A. ”Donaris Vienna Insurance Group” S.A..

În motivarea recursului recurentul a indicat că, consideră decizia Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2017 și hotărârea Judecătoriei Cahul (sediul central) din 20 iunie 2017 ca nelegitime și neîntemeiate, bazate pe o apreciere incompletă, subiectivă și unilaterală, fiind dată o interpretare eronată normelor de drept material. La 19 martie 2018 ÎS „Vamservinform” SRL a depus referință la cererea de recurs declarată de Biroul Vamal Sud în care menționează că nu este de acord cu cererea de recurs și solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată cu menținerea în vigoare a deciziei Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Cahul (sediul central) din 20 iunie 2017. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 19 decembrie 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Biroul Vamal Sud în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

4 În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea 5 unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Biroul Vamal Sud, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Biroul Vamal Sud, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Biroul Vamal Sud, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Iuliana Oprea Dumitru Visternicean 6